Ce fac aceşti vameşi români când în Portul Constanţa ajunge un VAPOR LEGO din China
„Până am priceput noi că trebuie doar omuleţul, ne-am chinuit să facem toată cutia”
De mai bine de o lună, câţiva vameşi din Portul Constanţa au o nouă
îndeletnicire: asamblează piese Lego. La prima vedere nu pare o
activitate pe care să o facă în mod obişnuit un lucrător în vamă. Când
în port ajung containere cu jucăriile care poartă sigla celebrei
companii din Danemarca, vameşii le verifică pentru a vedea dacă sunt
contrafăcute, la solicitarea venită din partea producătorului. Acum o
săptâmână au montat o maşină de pompieri şi apoi au trimis fotografia
companiei. Recent a mai venit un container cu piese Lego. Unul din
vameşi s-a grăbit să asambleze o maşină de poliţie. Au adus de acasă, de
la copil, un omuleţ Lego original, pentru a face o comparaţie. Aveau să
afle că în acest caz şi-au irosit timpul degeaba: " Mulţumim pentru
poze, dar doar omuleţul ne interesa", a sunat răspunsul pe email al
producătorului.
Cea mai nouă "victimă” are picioruşele rupte. De data aceasta este vorba de un poliţist cu cască şi ochelari negri. De pe masa din biroul improvizat într-un colţ al magaziei cu mărfuri contrafăcute ne privesc aliniaţi, de sub căşti, confraţii săi mai norocoşi, întregi. Însă nici ei nu se simt mai bine. Unuia nu-i stă bine casca, altul are o problemă cu o mână. Alături au elicopterul, maşina de pompieri şi tancul. Toate au ceva în comun: sunt contrafăcute.
Piesele Lego au fost montate, cu răbdare, în ore bune, de vameşi din
Constanta. Joaca lor e una cât se poate de serioasă. Pe scurt, dacă la
asamblare pompierului i se rup picioarele sau dacă maşina se
dezmembrează înainte de a o termina, este un semn că produsul este
contrafăcut.
Lego este doar una din sutele de firme care s-au înscris în baza de date a Biroului Vamal de Frontieră (BVF) Constanţa Sud pentru protecţia mărcii. Containerele ce conţin produse cu una din mărcile înscrise aici sunt automat verificate. Dacă au suspiciuni, vameşii trimit poze către titularul mărcii protejate. În cazul în care acesta nu este convins, poate cere, câteva mostre sau, aşa cum este în cazul jucăriilor Lego, montarea pieselor, pentru a vedea cât de bine se asamblează.
“Titularii ne cer să montăm produsele. Vor montarea produsului pas cu pas. Să vadă dacă se îmbină bine piesele. Ne apucăm şi le facem. Le alegem şi noi pe cele mai simple. Mai nimereşti şi când nu intră bine piciorul. Avem şi o victimă. Picioruşele i s-au rupt”, ne spune unul din vameşi, arătându-ne jumătate dintr-un omuleţ-poliţist Lego.
Au fost şi situaţii amuzante. Ştiind că Lego le cerea asamblarea unei cutii întregi, vameşii şi-au rupt câteva ore şi au montat toate piesele: omuleţii-pompier şi maşina de pompieri. Şi au trimis la Lego poze cu rezultatul. Ca apoi să primească, din partea reprezentantului producătorului de jucării, un email cu o rectificare.
“Până am priceput noi că trebuie doar omuleţul, ne-am chinuit să facem toată cutia. Am primit un email: <<Mulţumim pentru poze, dar doar omuleţul ne interesa>>. Una e să faci omuleţul în 30 de secunde şi alta să stai să faci tot vaporul”, spune amuzat vameşul. Zâmbind, colega sa mărturiseşte că a căpătat dexteritate, de o lună şi ceva de când tot montează piese Lego. Acum într-o oră şi puţin dă gata o maşină sau o şalupă întreagă.
Au adus şi un omuleţ original, împrumutat de la un copil, pentru a-l compara cu cei găsiţi în containerele venite din China. “Diferă şi ca nuanţă…”, remarcă ei.
Gândul continuă să vă prezinte o analiză extinsă a fenomenului contrabandei cu ţigări, dar şi a fenomenului contrafacerii. Vom arăta, într-o investigaţie extinsă, cele mai ingenioase metode folosite pentru introducerea mărfii ilegale în România. Ţigările sunt ascunse prin metoda „Capac” sau „Coşciug” în containere sosite cu vaporul în Portul Constanţa, trecute graniţa pe frontiera verde – cu deltaplanul, pitite în pâini uriaşe, în icoane cu Maica Domnului, în tortul miresei sau în pereţii automobilelor, sau venite pe Dunăre, în vapoare încărcate cu cărbuni. Imaginaţia contrabandiştilor în a disimula baxurile de ţigări nu are limite.
► CE E „ROMÂNIA CLANDESTINĂ”. Este lumea subterană unde se câştigă munţi de bani: 500 de milioane de euro pe an doar din ţigări. Traficanţii dau lovitura aducând ilegal în ţară, pe lângă ţigări, carburanţi şi alcool. Profitul este de cel puţin 100 la sută la orice sumă investită. Vă vom arăta cum intră în ţară ţigările de contrabandă, care sunt principalele rute, cine sunt „băieţii deştepţi" care profită de pe urma traficanţilor. Vă vom face cunoştinţă şi cu dealeri şi autorităţi „mânjite”, dar şi cu eroi, cum este un poliţist de frontieră care a refuzat o mită de 80.000 de euro pentru care, timp de aproape o lună, trebuia să comunice unei reţele de contrabandişti de ţigări un interval de timp şi o anumită zonă în care aceştia puteau să introducă ilegal în România cantităţi importante de ţigări.
Am fost în munţi, am ajuns pe graniţă, unde i-am cunoscut pe Eduard şi Ţache, care fac profit de 100% la fiecare "cartuş de Camelul săracului".
Am început seria de investigaţii cu Portul Constanţa, pe unde anul trecut au trecut peste 408.000 de containere cu diverse mărfuri. În total peste 55 milioane de tone. Nu toate containerele care intră sunt controlate de vameşi, pentru că pur şi simplu asta ar însemna blocarea tranzitului. Selecţia containerelor supuse controlului se face pe baza unei "analize de risc" realizate de un grup specializat de vameşi "cu nas" şi "fler". De aceea, ştim cât se prinde, dar nu vom şti niciodată cât trece. Cert este că România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu KPMG.
Firme prejudiciate: Puma, FC Barcelona, Disney, Zippo, Durex
Revenind la biroul improvizat, decorat cu jucării Lego asamblate de vameşi, ne sunt arătate şi alte mostre de bunuri confiscate. Vameşii au serioase bănuieli că sunt contrafăcute. Între ele, prezervative Durex, dintr-o "captură proaspătă" şi 500.000 de baterii Toshiba.
De la ce a pornit suspiciunea că prezervativele ar putea fi contrafăcute? Pe cutie apare un termen de valabilitate - 2017 - pe produs alt termen de valabilitate - 2019. Toate cele peste 86.000 de cutii de prezervative sosite într-un container au fost confiscate. Au anunţat reprezentantul Durex şi acum aşteaptă răspunsul pentru a şti dacă le vor duce să fie distruse.
În magazia unde se află biroul improvizat sunt depozitate multe alte mărfuri confiscate despre care vameşii au serioase bănuieli că ar fi contrafăcute. China este locul de unde vin 99 % din mărfurile contrafăcute, ne spun vameşii.
Cele mai proaspete reţineri sunt nişte mingi de fotbal. Au pe ele emblema clubului sportiv FC Barcelona şi imagini ale fotbaliştilor.
“Încă nu am primit răspunsul de la titular (FC Barcelona, n.n.). Sunt cele mai proaspete reţineri, avem suspiciune de produse de contrafacere”, spune reprezentantul vameşilor, arătându-ne o minge dezumflată cu emblema celebrului club spaniol. Nu este prima dată când au găsit mingi contrafăcute care au pe ele emblema FC Barcelona. Clubul are marca protejată şi inclusă în baza de date a BVF Constanţa.
Vameşii au trimis clubului poze cu mingile confiscate. Dacă nu vor fi concludente, în cazul unei contrafaceri bune, vameşii trimit firmei prejudiciate şi câteva mostre. Apoi mostrele sunt returnate, împreună cu răspunsul. Dacă se confirmă că este contrafacere, se alcătuieşte o comisie locală – cu membri din Poliţie, Mediu, Protecţia Consumatorului, Finanţe. Titularul trebuie să facă un contract cu o firmă care urmează să distrugă bunurile contrafăcute. Potrivit legislaţiei, mărfurile confiscate care sunt contrafăcute sunt distruse. Cele care nu sunt contrafăcute sunt vândute prin magazinele Fiscului.
Marfa contrafăcută se toacă şi apoi se arde. Cele mai multe tone de marfă contrafăcută ajung să fie distruse la fabrica de la Medgidia a Grupului Lafarge. Aici vameşii au dus la un moment dat 12 tone de îmbrăcăminte şi încălţăminte. În câteva ore au fost făcute scrum.
Face o afacere Lafarge din distrugerea mărfurilor contrafăcute? “Nu prea. Dar îi convine că dă bine <<la CV>>: <<Colaborăm foarte bine cu instituţii de stat>>. Lafarge are capacitate mare. Am avut şi 12 tone de marfă. Încălţăminte şi îmbrăcăminte. La o firmă mică, să mergi cu 12 tone să le distrugă, durează o săptămână. La Lafarge, în câteva ore au fost distruse 12 tone (de îmbrăcăminte şi încălţăminte n.n.)”, ne explică el.
Alături, alte produse reţinute. Între ele, umbrele şi pijamale cu personaje Disney, brichete Zippo, încălţăminte marca Puma – "avem un perete întreg, confiscate din 2013" - bomboane Angry Birds – "marfa era în tranzit spre Ucraina" - îmbrăcăminte de damă marca Flo & Jo – "o colecţie veche, made in Taiwan, abandonată".
Prejudicii de zeci de milioane de euro pe an din cauza contrafacerii
Statul şi firmele ale căror mărci sunt copiate sunt prejudiciate în fiecare an cu zeci de milioane de euro, susţin autorităţile vamale.
În Portul Constanţa sunt descoperite anual sute de containere cu mărfuri contrafăcute. "La controale uneori nu găsim nimic, alteori avem 5-6 reţineri pe zi", ne spune un vameş de la Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Sud.
Motivul pentru care toate dosarele penale pe contrafacere au primit NUP
Vameşii din Constanţa spun că toate dosarele penale instrumentate de poliţie pe cazuri de contrafacere au primit NUP - neînceperea urmăriii penale.
De ce se întâmplă acest lucru? Ne explică unul dintre vechii angajaţi ai vămii.
Vameşii sunt obligaţi să sesiseze poliţia în caz de suspiciune de contrafacere. Însă poliţiştii se sesizează din oficiu şi deschid dosar penal înainte de a se stabili că bunul este contrafăcut. Motivul: "poliţia este evaluată după numărul de dosare penale". Unul din şefii vameşilor nu îşi ascunde nemulţumirea. Deşi în vamă cei care au drept să confişte sunt vameşii, poliţia de frontieră este cea care culege laurii, dând comunicate în care "se laudă" cu capturile făcute de fapt de vameşi.
“Vama face controlul, vama confiscă. În vamă, poliţia nu poate confisca, doar în ţară. Vama e obligată să sesiseze poliţia în caz de suspiciune de contrafacere, ca infracţiune. Ei (poliţia - n.n.) stau lângă noi, se sesizează din oficiu, indiferent că bunul e confirmat că e contrafacere sau nu. La ei toţi sunt vinovaţi înainte (înainte ca deţinătorul mărcii să confirme că bunul e contrafăcut sau nu - n.n.). Dacă îmi vine de la titularul de marcă informaţia că bunul e contrafacut, eu aştept 6-8 luni, cât se derulează dosarul penal, şi eu nu pot să distrug mărfurile, să le pun în liberă circulaţie, aştept rezoluţia procurorului şi astea mă omoară. Pentru că stăm cu mărfuri de volum mare blocate în depozite, nu avem spaţii proprii de depozitare, sunt obligat să fac tot felul de artificii, să rog comisionarii în vamă să ţină mărfurile astea, nu se face aşa ceva", ne-a explicat un vameş.
Potrivit acestuia, poliţia este evaluată după numărul de dosare penale deschise, însă nimeni nu face o evaluare. Din numărul de dosare instrumentate, câte au primit NUP (neînceperea urmăririi penale, n.n.) şi câte s-au confirmat?
În ultimul an şi jumătate toate dosarele pe contrafacere au primit NUP.
Indicatori în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
Indicatori 2013 2014 Până în 1 mai 2015
Nr. dosare vamale 256 207 62
Nr. sortimente marfă reţinută 721 572 169
Nr. sortimente marfă dovedită a fi contrafăcută 497 437 117
Procentul de confirmare a contrafacerii 70% 76% 70%
Cantitate marfă reţinută (unităţi de produs) 2,68 milioane 20,6 milioane 11,2 milioane
Valoare marfă reţinută (lei) 15,07 milioane lei 11,7 milioane de lei 9,46 milioane
Nr dosare vamale dublate de dosare penale 183 146 41
Sursa BVF Constanţa Sud
Cum "se evaporă" de la buget milioane de euro
Contrafacerea este un fenomen care câştigă tot mai mult teren. Anual milioane de euro "se evaporă" de la graniţă până la buget prin magazine, pieţe, intermediari şi consumatori indiferenţi sau doar neştiutori care cumpără produse contrafăcute sau de contrabandă.
Portul Constanţa este una dintre principalele porţi de intrare a mărfurilor contrafăcute.
Însă aceasta nu este singura rută de intrare a bunurilor falsificate. De exemplu, un container poate veni cu vaporul din China până în Turcia şi apoi este adus "pe roţi", cu tirul, prin Bulgaria şi intră în România. În acest caz responsabilitatea este a vameşilor bulgari, ne spune un vameş.
Produsele cel mai des falsificate sunt îmbrăcămintea, încălţămintea, parfumurile, electronicele, băuturile alcoolice, piesele auto, ţigările. Cele mai multe mărfuri falsificate sunt aduse din China, urmată de Turcia, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova. Bunurile contrafăcute reprezintă un pericol pentru sănătate, ameninţă locuri de muncă şi duc la creşterea evaziunii fiscale. La nivel mondial, piaţa produselor contrafăcute este estimată la sute de miliarde de euro.
În 2013 valoarea mărfurilor confiscate în Portul Constanţa Sud Agigea a depăşit 15 de milioane de lei, în 2014 peste 20 de milioane de lei, iar în primele patru luni din acest an - 11 milioane de lei. O nimica toată faţă de profiturile pe care reuşesc să le facă "băieţii deştepţi" din vânzarea mărfurilor falsificate ce intră în ţară pe diferite rute.
Cea mai nouă "victimă” are picioruşele rupte. De data aceasta este vorba de un poliţist cu cască şi ochelari negri. De pe masa din biroul improvizat într-un colţ al magaziei cu mărfuri contrafăcute ne privesc aliniaţi, de sub căşti, confraţii săi mai norocoşi, întregi. Însă nici ei nu se simt mai bine. Unuia nu-i stă bine casca, altul are o problemă cu o mână. Alături au elicopterul, maşina de pompieri şi tancul. Toate au ceva în comun: sunt contrafăcute.
Lego este doar una din sutele de firme care s-au înscris în baza de date a Biroului Vamal de Frontieră (BVF) Constanţa Sud pentru protecţia mărcii. Containerele ce conţin produse cu una din mărcile înscrise aici sunt automat verificate. Dacă au suspiciuni, vameşii trimit poze către titularul mărcii protejate. În cazul în care acesta nu este convins, poate cere, câteva mostre sau, aşa cum este în cazul jucăriilor Lego, montarea pieselor, pentru a vedea cât de bine se asamblează.
“Titularii ne cer să montăm produsele. Vor montarea produsului pas cu pas. Să vadă dacă se îmbină bine piesele. Ne apucăm şi le facem. Le alegem şi noi pe cele mai simple. Mai nimereşti şi când nu intră bine piciorul. Avem şi o victimă. Picioruşele i s-au rupt”, ne spune unul din vameşi, arătându-ne jumătate dintr-un omuleţ-poliţist Lego.
Au fost şi situaţii amuzante. Ştiind că Lego le cerea asamblarea unei cutii întregi, vameşii şi-au rupt câteva ore şi au montat toate piesele: omuleţii-pompier şi maşina de pompieri. Şi au trimis la Lego poze cu rezultatul. Ca apoi să primească, din partea reprezentantului producătorului de jucării, un email cu o rectificare.
“Până am priceput noi că trebuie doar omuleţul, ne-am chinuit să facem toată cutia. Am primit un email: <<Mulţumim pentru poze, dar doar omuleţul ne interesa>>. Una e să faci omuleţul în 30 de secunde şi alta să stai să faci tot vaporul”, spune amuzat vameşul. Zâmbind, colega sa mărturiseşte că a căpătat dexteritate, de o lună şi ceva de când tot montează piese Lego. Acum într-o oră şi puţin dă gata o maşină sau o şalupă întreagă.
Au adus şi un omuleţ original, împrumutat de la un copil, pentru a-l compara cu cei găsiţi în containerele venite din China. “Diferă şi ca nuanţă…”, remarcă ei.
Gândul continuă să vă prezinte o analiză extinsă a fenomenului contrabandei cu ţigări, dar şi a fenomenului contrafacerii. Vom arăta, într-o investigaţie extinsă, cele mai ingenioase metode folosite pentru introducerea mărfii ilegale în România. Ţigările sunt ascunse prin metoda „Capac” sau „Coşciug” în containere sosite cu vaporul în Portul Constanţa, trecute graniţa pe frontiera verde – cu deltaplanul, pitite în pâini uriaşe, în icoane cu Maica Domnului, în tortul miresei sau în pereţii automobilelor, sau venite pe Dunăre, în vapoare încărcate cu cărbuni. Imaginaţia contrabandiştilor în a disimula baxurile de ţigări nu are limite.
► CE E „ROMÂNIA CLANDESTINĂ”. Este lumea subterană unde se câştigă munţi de bani: 500 de milioane de euro pe an doar din ţigări. Traficanţii dau lovitura aducând ilegal în ţară, pe lângă ţigări, carburanţi şi alcool. Profitul este de cel puţin 100 la sută la orice sumă investită. Vă vom arăta cum intră în ţară ţigările de contrabandă, care sunt principalele rute, cine sunt „băieţii deştepţi" care profită de pe urma traficanţilor. Vă vom face cunoştinţă şi cu dealeri şi autorităţi „mânjite”, dar şi cu eroi, cum este un poliţist de frontieră care a refuzat o mită de 80.000 de euro pentru care, timp de aproape o lună, trebuia să comunice unei reţele de contrabandişti de ţigări un interval de timp şi o anumită zonă în care aceştia puteau să introducă ilegal în România cantităţi importante de ţigări.
Am fost în munţi, am ajuns pe graniţă, unde i-am cunoscut pe Eduard şi Ţache, care fac profit de 100% la fiecare "cartuş de Camelul săracului".
Am început seria de investigaţii cu Portul Constanţa, pe unde anul trecut au trecut peste 408.000 de containere cu diverse mărfuri. În total peste 55 milioane de tone. Nu toate containerele care intră sunt controlate de vameşi, pentru că pur şi simplu asta ar însemna blocarea tranzitului. Selecţia containerelor supuse controlului se face pe baza unei "analize de risc" realizate de un grup specializat de vameşi "cu nas" şi "fler". De aceea, ştim cât se prinde, dar nu vom şti niciodată cât trece. Cert este că România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu KPMG.
Firme prejudiciate: Puma, FC Barcelona, Disney, Zippo, Durex
Revenind la biroul improvizat, decorat cu jucării Lego asamblate de vameşi, ne sunt arătate şi alte mostre de bunuri confiscate. Vameşii au serioase bănuieli că sunt contrafăcute. Între ele, prezervative Durex, dintr-o "captură proaspătă" şi 500.000 de baterii Toshiba.
De la ce a pornit suspiciunea că prezervativele ar putea fi contrafăcute? Pe cutie apare un termen de valabilitate - 2017 - pe produs alt termen de valabilitate - 2019. Toate cele peste 86.000 de cutii de prezervative sosite într-un container au fost confiscate. Au anunţat reprezentantul Durex şi acum aşteaptă răspunsul pentru a şti dacă le vor duce să fie distruse.
În magazia unde se află biroul improvizat sunt depozitate multe alte mărfuri confiscate despre care vameşii au serioase bănuieli că ar fi contrafăcute. China este locul de unde vin 99 % din mărfurile contrafăcute, ne spun vameşii.
Cele mai proaspete reţineri sunt nişte mingi de fotbal. Au pe ele emblema clubului sportiv FC Barcelona şi imagini ale fotbaliştilor.
“Încă nu am primit răspunsul de la titular (FC Barcelona, n.n.). Sunt cele mai proaspete reţineri, avem suspiciune de produse de contrafacere”, spune reprezentantul vameşilor, arătându-ne o minge dezumflată cu emblema celebrului club spaniol. Nu este prima dată când au găsit mingi contrafăcute care au pe ele emblema FC Barcelona. Clubul are marca protejată şi inclusă în baza de date a BVF Constanţa.
Vameşii au trimis clubului poze cu mingile confiscate. Dacă nu vor fi concludente, în cazul unei contrafaceri bune, vameşii trimit firmei prejudiciate şi câteva mostre. Apoi mostrele sunt returnate, împreună cu răspunsul. Dacă se confirmă că este contrafacere, se alcătuieşte o comisie locală – cu membri din Poliţie, Mediu, Protecţia Consumatorului, Finanţe. Titularul trebuie să facă un contract cu o firmă care urmează să distrugă bunurile contrafăcute. Potrivit legislaţiei, mărfurile confiscate care sunt contrafăcute sunt distruse. Cele care nu sunt contrafăcute sunt vândute prin magazinele Fiscului.
Marfa contrafăcută se toacă şi apoi se arde. Cele mai multe tone de marfă contrafăcută ajung să fie distruse la fabrica de la Medgidia a Grupului Lafarge. Aici vameşii au dus la un moment dat 12 tone de îmbrăcăminte şi încălţăminte. În câteva ore au fost făcute scrum.
Face o afacere Lafarge din distrugerea mărfurilor contrafăcute? “Nu prea. Dar îi convine că dă bine <<la CV>>: <<Colaborăm foarte bine cu instituţii de stat>>. Lafarge are capacitate mare. Am avut şi 12 tone de marfă. Încălţăminte şi îmbrăcăminte. La o firmă mică, să mergi cu 12 tone să le distrugă, durează o săptămână. La Lafarge, în câteva ore au fost distruse 12 tone (de îmbrăcăminte şi încălţăminte n.n.)”, ne explică el.
Alături, alte produse reţinute. Între ele, umbrele şi pijamale cu personaje Disney, brichete Zippo, încălţăminte marca Puma – "avem un perete întreg, confiscate din 2013" - bomboane Angry Birds – "marfa era în tranzit spre Ucraina" - îmbrăcăminte de damă marca Flo & Jo – "o colecţie veche, made in Taiwan, abandonată".
Prejudicii de zeci de milioane de euro pe an din cauza contrafacerii
Statul şi firmele ale căror mărci sunt copiate sunt prejudiciate în fiecare an cu zeci de milioane de euro, susţin autorităţile vamale.
În Portul Constanţa sunt descoperite anual sute de containere cu mărfuri contrafăcute. "La controale uneori nu găsim nimic, alteori avem 5-6 reţineri pe zi", ne spune un vameş de la Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Sud.
Motivul pentru care toate dosarele penale pe contrafacere au primit NUP
Vameşii din Constanţa spun că toate dosarele penale instrumentate de poliţie pe cazuri de contrafacere au primit NUP - neînceperea urmăriii penale.
De ce se întâmplă acest lucru? Ne explică unul dintre vechii angajaţi ai vămii.
Vameşii sunt obligaţi să sesiseze poliţia în caz de suspiciune de contrafacere. Însă poliţiştii se sesizează din oficiu şi deschid dosar penal înainte de a se stabili că bunul este contrafăcut. Motivul: "poliţia este evaluată după numărul de dosare penale". Unul din şefii vameşilor nu îşi ascunde nemulţumirea. Deşi în vamă cei care au drept să confişte sunt vameşii, poliţia de frontieră este cea care culege laurii, dând comunicate în care "se laudă" cu capturile făcute de fapt de vameşi.
“Vama face controlul, vama confiscă. În vamă, poliţia nu poate confisca, doar în ţară. Vama e obligată să sesiseze poliţia în caz de suspiciune de contrafacere, ca infracţiune. Ei (poliţia - n.n.) stau lângă noi, se sesizează din oficiu, indiferent că bunul e confirmat că e contrafacere sau nu. La ei toţi sunt vinovaţi înainte (înainte ca deţinătorul mărcii să confirme că bunul e contrafăcut sau nu - n.n.). Dacă îmi vine de la titularul de marcă informaţia că bunul e contrafacut, eu aştept 6-8 luni, cât se derulează dosarul penal, şi eu nu pot să distrug mărfurile, să le pun în liberă circulaţie, aştept rezoluţia procurorului şi astea mă omoară. Pentru că stăm cu mărfuri de volum mare blocate în depozite, nu avem spaţii proprii de depozitare, sunt obligat să fac tot felul de artificii, să rog comisionarii în vamă să ţină mărfurile astea, nu se face aşa ceva", ne-a explicat un vameş.
Potrivit acestuia, poliţia este evaluată după numărul de dosare penale deschise, însă nimeni nu face o evaluare. Din numărul de dosare instrumentate, câte au primit NUP (neînceperea urmăririi penale, n.n.) şi câte s-au confirmat?
În ultimul an şi jumătate toate dosarele pe contrafacere au primit NUP.
Indicatori în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
Indicatori 2013 2014 Până în 1 mai 2015
Nr. dosare vamale 256 207 62
Nr. sortimente marfă reţinută 721 572 169
Nr. sortimente marfă dovedită a fi contrafăcută 497 437 117
Procentul de confirmare a contrafacerii 70% 76% 70%
Cantitate marfă reţinută (unităţi de produs) 2,68 milioane 20,6 milioane 11,2 milioane
Valoare marfă reţinută (lei) 15,07 milioane lei 11,7 milioane de lei 9,46 milioane
Nr dosare vamale dublate de dosare penale 183 146 41
Sursa BVF Constanţa Sud
Cum "se evaporă" de la buget milioane de euro
Contrafacerea este un fenomen care câştigă tot mai mult teren. Anual milioane de euro "se evaporă" de la graniţă până la buget prin magazine, pieţe, intermediari şi consumatori indiferenţi sau doar neştiutori care cumpără produse contrafăcute sau de contrabandă.
Portul Constanţa este una dintre principalele porţi de intrare a mărfurilor contrafăcute.
Însă aceasta nu este singura rută de intrare a bunurilor falsificate. De exemplu, un container poate veni cu vaporul din China până în Turcia şi apoi este adus "pe roţi", cu tirul, prin Bulgaria şi intră în România. În acest caz responsabilitatea este a vameşilor bulgari, ne spune un vameş.
Produsele cel mai des falsificate sunt îmbrăcămintea, încălţămintea, parfumurile, electronicele, băuturile alcoolice, piesele auto, ţigările. Cele mai multe mărfuri falsificate sunt aduse din China, urmată de Turcia, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova. Bunurile contrafăcute reprezintă un pericol pentru sănătate, ameninţă locuri de muncă şi duc la creşterea evaziunii fiscale. La nivel mondial, piaţa produselor contrafăcute este estimată la sute de miliarde de euro.
În 2013 valoarea mărfurilor confiscate în Portul Constanţa Sud Agigea a depăşit 15 de milioane de lei, în 2014 peste 20 de milioane de lei, iar în primele patru luni din acest an - 11 milioane de lei. O nimica toată faţă de profiturile pe care reuşesc să le facă "băieţii deştepţi" din vânzarea mărfurilor falsificate ce intră în ţară pe diferite rute.
Un articol de Loredana VOICULESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu