ROMÂNIA CLANDESTINĂ câştigă 500.000.000 de euro pe an. În Portul Constanţa, am încercat să fumez Malimbo, dar am rămas cu buza umflată
„Unele sunt balegă. Dumneavoastră aţi îndrăzni să fumaţi aşa ceva?”. În magazia întunecoasă, ferecată cu un grilaj, lama cuterului taie unul dintre cele 600 de baxuri puse unul peste altul
„Dumneavoastră aţi îndrăzni să fumaţi aşa ceva?” repetă vameşul.
Încuviinţez: desigur! Par pachete de ţigări ca toate pachetele. Doar
denumirile sunt exotice. De pildă, Malimbo, care seamănă izbitor cu
ţigările Marlboro.
Desfac un pachet de Malimbo, însoţit de mesajul antifumat „Smoking can damage the sperm and decreases fertility”. Trag de o ţigaretă. Rămân cu filtrul în mână. O a doua, la fel. Ţigările sunt pătate, se sfărâmă la prima atingere.
„Este o captură semnificativă. Din 2010 n-am mai avut o aşa captură”, ne spune unul dintre vameşi.
Suntem în plină ROMÂNIE CLANDESTINĂ. Containerul cu
ţigări de contrabandă a venit din Egipt, vaporul fiind descărcat în
Portul Constanţa. „Ne-am trezit cu ele descărcate în Port", povesteşte
vameşul. Ca să nu fie prinşi, contrabandiştii au folosit METODA CAPAC.
Este doar una din arsenalul folosit de contrabandiştii care forţează
anual introducerea în ţară a zeci de milioane de ţigarete de
contrabandă, pentru care statul român nu încasează accize şi TVA.
Deasupra baxurilor cu ţigări, contrabandiştii au aşezat trei rânduri de pachete de şerveţele. Un banal transport de şerveţele urma să ajungă la o firmă oarecare din Bihor.
► METODA CAPAC. gândul vă va prezenta în următoarele săptămâni o analiză extinsă a fenomenului contrabandei cu ţigări. Vom arăta, într-o investigaţie extinsă, cele mai ingenioase metode folosite pentru introducerea mărfii ilegale în România. Ţigările sunt ascunse prin metoda „Capac” sau „Coşciug” în containere sosite cu vaporul în Portul Constanţa, trecute graniţa pe frontiera verde – cu deltaplanul, pitite în pâini uriaşe, în icoane cu Maica Domnului, în tortul miresei sau în pereţii automobilelor, sau venite pe Dunăre, în vapoare încărcate cu cărbuni. Imaginaţia contrabandiştilor în a disimula baxurile de ţigări nu are limite.
► CE E „ROMÂNIA CLANDESTINĂ”. Este lumea subterană unde se câştigă munţi de bani: 500 de milioane de euro pe an doar din ţigări. Traficanţii dau lovitura aducând ilegal în ţară, pe lângă ţigări, carburanţi şi alcool. Profitul este de cel puţin 100 la sută la orice sumă investită. Vă vom arăta cum intră în ţară ţigările de contrabandă, care sunt principalele rute, cine sunt „băieţii deştepţi" care profită de pe urma traficanţilor. Vă vom face cunoştinţă şi cu dealeri şi autorităţi „mânjite”, dar şi cu eroi, cum este poliţist de frontieră care a refuzat o mită de 80.000 de euro pentru care, timp de aproape o lună, trebuia să comunice unei reţele de contrabandişti de ţigări un interval de timp şi o anumită zonă în care aceştia puteau să introducă ilegal în România cantităţi importante de ţigări.
Am fost în munţi, am ajuns pe graniţă, unde i-am cunoscut pe Eduard şi Ţache, care fac profit de 100% la fiecare "cartuş de Camelul săracului".
Începem seria de investigaţii cu Portul Constanţa, pe unde anul trecut au trecut peste 408.000 de containere cu diverse mărfuri. În total peste 55 milioane de tone. Nu toate containerele care intră sunt controlate de vameşi, pentru că pur şi simplu asta ar însemna blocarea tranzitului. Selecţia containerelor supuse controlului se face pe baza unei "analize de risc" realizate de un grup specializat de vameşi "cu nas" şi "fler". De aceea, ştim cât se prinde, dar nu vom şti niciodată cât trece. Cert este că România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu KPMG.
Portul Constanţa: „Contrabandiştii sunt cu doi paşi înaintea noastră”
Începem cu Portul Constanţa, care se întinde pe 39 de kilometri pătraţi şi joacă un rol important în tranzitul de mărfuri ce vin din ţări central şi sud- est europene.
„Contrabandiştii sunt cu doi paşi înaintea noastră, se perfecţionează continuu. Ăsta e jocul, de-a hoţul şi vardistul”, admite, într-o discuţie cu reporterul gândul, unul din şefii vameşilor, cu care verificăm „marfa” ilegală descoperită recent.
Cum a fost făcută această captură? Vameşii au devenit suspicioşi atunci când nu au găsit firma importatoare pe net sau în bazele de date pe care le au. O altă suspiciune: firma importatoare era la prima operaţiune desfăşurată prin Portul Constanţa. „Este o regulă. Toate firmele care sunt la prima operaţiune prin Portul Constanţa sunt verificate”, a explicat pentru gândul unul dintre vameşii constănţeni.
Se mândreşte că această captură, cea mai semnificativă din ultimii patru ani, a fost identificată exclusiv pe baza informaţiilor pe care le-au pus cap la cap vameşii – aşa-numita „analiză de risc” pe care o face un corp specializat de vameşi -, fără ajutor de la Poliţie, cu care colaborează în general la identificarea transporturilor de ţigări de contrabandă.
Lovitura finală, testul scannerului
Lovitura finală în acest caz a fost testul de la scannerul din Biroul vamal de frontieră Constanţa Sud. Nu toate containerele ajunse în port merg automat la scanner, ci doar cele care trezesc suspiciunea vameşilor. Aici containerele selectate sunt scanate după ce înainte au fost încărcate pe un tir. Radiaţiile la care sunt supuse sunt de nivelul unei radiografii dentare. La final, imaginea spune totul.
În cazul celei mai recente capturi, marfa fusese declarată în hârtii drept un „transport de şerveţele”.
Ştiind că densitatea şerveţelelor este pe undeva pe aproape cu cea a ţigărilor, contrabandiştii sperau să treacă transportul prin vamă fără probleme.
Însă la scanner imaginea obţinută a arătat că în container nu este doar un singur tip de marfă, după cum era trecut în „manifest”, aşa cum spun vameşii documentelor ce însoţesc transportul de marfă, ci apăreau două tipuri de densităţi, foarte apropiate. Iar la controlul fizic, ce a urmat imediat, sub şerveţelele aşezate frumos deasupra, au fost descoperite cele 600 de baxuri de ţigări de contrabandă.
„A fost analiză de risc pură, pe documente. De obicei noi mai primim informări sau atenţionări de la poliţie. Era declarată ca şerveţele. Problema a fost că nu a fost găsită în bazele de date sau pe net firma exportatoare. Prima suspiciune. A doua - prima dată prin Constanţa. Face serveţele sau nu? Există sau nu? Ne-am trezit cu ele descărcate de pe vapor. Şi trebuiau să ajungă la Bihor. Până la urmă la Bihor au plecat doar cu două sacoşe cu serveţele”, explică vameşul.
Dacă le-ar fi vândut, contrabandiştii ar fi încasat pe ele peste 2,4 milioane de lei, luând în considerare un preţ mediu de 8 lei pe pachet.
Ţigările au fost confiscate şi urmează să fie distruse. Însă nu înainte de finalizarea dosarului penal, care poate dura câţiva ani.
Contrabandă de jumătate de miliard de euro pe an
Captura celor 600 de baxuri de ţigarete de contrabandă venite din Egipt este doar un episod al luptei cu contrabanda. Cu siguranţă, nu toate transporturile de contrabandă sunt descoperite. Alte zeci, poate sute de baxuri de ţigarete trec prin vamă nedescoperite.
Vameşii din Constanţa spun că nici nu au cum să controleze totul. Asta ar însemna cozi imense la vamă şi blocarea tranzitului prin port.
„Nu ai cum să spui că ai controlat totul la un vapor", recunoaşte într-o discuţie liberă unul dintre şefii vameşilor.
Astfel că nimeni nu ştie cu exactitate câte ţigări de contrabandă ajung să fie introduse pe piaţa din România.
Potrivit unui studiu independent Novel Research, în luna martie, 15,2% din ţigaretele consumate în România au fost de contrabandă. Ceea ce înseamnă că una din şase ţigarete este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori.
Evoluţie pondere piaţa contrabandă (%) în total consum//studiu Novel Research
► Luând în considerare că piaţa totală – legală şi ilegală – de ţigarete din România este apreciată la 30 de miliarde de ţigarete pe an, reiese că 4,56 miliarde de ţigarete de pe piaţă sunt de contrabandă, echivalentul a 500 milioane de euro pe an, dacă luăm în considerare un preţ mediu de 10 lei pe pachet. Un calcul simplu arată că din aceşti bani s-ar putea construi 80 de kilometri de autostradă, luând în calcul un preţ mediu de 6 milioane de euro.
România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete
România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu realizat de KPMG pentru British American Tobacco, Imperial Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris International.
În România, consumul de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă a crescut în ultimul an de la o medie de 10,9% în 2013 la 15,6%.
Factorul principal care a determinat această creştere a comerţului ilicit cu ţigarete din România la un nivel cu peste 50% mai mare faţă de media Uniunii a fost influenţat de adâncirea diferenţei de preţ dintre ţigaretele produse în România şi cele provenind din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi de relaxarea măsurilor de control la graniţa cu cele două state.
Cele mai afectate zone de ţigările de provenienţă ilicită sunt Nord-Est, cu 33%, respectiv Vest, cu 28%. În 2014, 89% din totalul ţigaretelor contrafăcute au avut timbru de Ucraina, iar Jin Ling, Marble şi Ashima au fost printre cele mai traficate pe piaţa românească.
Ţigaretele provenite din comerţul ilicit poartă denumirea generică de "Illicit whites", iar în Uniunea Europeană s-au consumat 56,6 miliarde de astfel de ţigarete, care au cauzat pierderi de peste 11 miliarde de euro la bugetele de stat. Ţigaretele de provenienţă ilegală reprezintă 10,4% din consumul total de ţigarete din UE.
"Illicit whites" sunt ţigaretele care de regulă sunt produse legal într-o ţară, dar sunt traficate la nivel transfrontalier în alte ţări unde au distribuţie legală limitată sau nu au deloc.
„Dosarul poate să dureze 5 ani. Şi chiar mai mult. Avem un caz nesoluţionat de 9 ani”
Revenind la captura de ţigări de contrabandă aduse din Egipt, vameşii au făcut sesizare la DIICOT în acest caz. Au însă o nemulţumire. Se plâng că soluţionarea unui dosar poate dura uneori mai mult de cinci ani. Povestesc că au şi un caz de 9 ani, care nu a fost încă rezolvat de procurori.
“Dacă e dosar penal, cu DIICOT, grup infracţional, poate să dureze şi cinci ani. Şi chiar mai mult. La o adresă a noastră din 2006 am primit (răspuns n.n.) în 2015 că încă e penal”, explică reprezentanţii vămii.
Pentru că Vama nu are spaţii de depozitare proprii, ţigările de contrabandă confiscate ajung să zacă, ani de zile, în magazii ale comisionarilor vamali, până când procurorii instrumentează dosarul penal.
Abia după ce se soluţionează dosarul penal, ţigările pot fi distruse. La combinatul Lafarge, pe cheltuiala producătorului.
18,9 milioane de ţigarete de contrabandă în Portul Constanţa
Cele mai multe ţigări de contrabandă intră în ţară prin aşa numita "frontieră verde", care nu este supusă controlului vamal, potrivit autorităţilor.
Portul Constanţa este o altă poartă de intrare a ţigărilor de contrabandă. Autorităţile nu au însă o situaţie exactă cu cât la sută din contrabandă se face prin Portul Constanţa.
Aproximativ 2 milioane de euro este valoarea de piaţă a ţigărilor de contrabandă descoperite anul trecut de vameşii din Portul Constanţa. Din cele 84,3 milioane de ţigarete intrate anul trecut în Portul Constanţa, 18,9 milioane de ţigarete au fost de contrabandă, potrivit datelor primite de gândul de la Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Port. Adică 22,4%, valoare mai mare decât cifrele din rapoartele independente. Numai în primele patru luni din acest an vameşii din Portul Constanţa au descoperit peste 6,3 milioane de ţigarete de contrabandă. Şi, atenţie, vorbim despre ţigări de contrabandă descoperite. Nimeni nu ştie câte trec nedescoperite.
Ascunse în containere sub mărfuri precum serveţele sau sub hârtie igienică, ţigările ajung în cele din urmă să fie vândute pe piaţa neagră, fie în pieţe, fie în magazine de tip duty free.
Dintr-un pachet de 20 de ţigări, 16 ţigări reprezintă taxe la stat
Dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.
Reprezentanţii producătorilor de ţigarete susţin că diminuarea pieţei negre depinde de politica fiscală, de modul în care autorităţile acţionează pentru a reduce nivelul evaziunii, dar şi de educarea cetăţenilor cu privire la efectele negative ale comerţului ilicit. Ei atrag atenţia şi asupra faptului că o reţea care se ocupă cu traficul ilegal de ţigări poate să îşi folosească infrastructura inclusiv pentru a face trafic de droguri, de arme sau chiar de persoane.
Desfac un pachet de Malimbo, însoţit de mesajul antifumat „Smoking can damage the sperm and decreases fertility”. Trag de o ţigaretă. Rămân cu filtrul în mână. O a doua, la fel. Ţigările sunt pătate, se sfărâmă la prima atingere.
„Este o captură semnificativă. Din 2010 n-am mai avut o aşa captură”, ne spune unul dintre vameşi.
Deasupra baxurilor cu ţigări, contrabandiştii au aşezat trei rânduri de pachete de şerveţele. Un banal transport de şerveţele urma să ajungă la o firmă oarecare din Bihor.
► METODA CAPAC. gândul vă va prezenta în următoarele săptămâni o analiză extinsă a fenomenului contrabandei cu ţigări. Vom arăta, într-o investigaţie extinsă, cele mai ingenioase metode folosite pentru introducerea mărfii ilegale în România. Ţigările sunt ascunse prin metoda „Capac” sau „Coşciug” în containere sosite cu vaporul în Portul Constanţa, trecute graniţa pe frontiera verde – cu deltaplanul, pitite în pâini uriaşe, în icoane cu Maica Domnului, în tortul miresei sau în pereţii automobilelor, sau venite pe Dunăre, în vapoare încărcate cu cărbuni. Imaginaţia contrabandiştilor în a disimula baxurile de ţigări nu are limite.
► CE E „ROMÂNIA CLANDESTINĂ”. Este lumea subterană unde se câştigă munţi de bani: 500 de milioane de euro pe an doar din ţigări. Traficanţii dau lovitura aducând ilegal în ţară, pe lângă ţigări, carburanţi şi alcool. Profitul este de cel puţin 100 la sută la orice sumă investită. Vă vom arăta cum intră în ţară ţigările de contrabandă, care sunt principalele rute, cine sunt „băieţii deştepţi" care profită de pe urma traficanţilor. Vă vom face cunoştinţă şi cu dealeri şi autorităţi „mânjite”, dar şi cu eroi, cum este poliţist de frontieră care a refuzat o mită de 80.000 de euro pentru care, timp de aproape o lună, trebuia să comunice unei reţele de contrabandişti de ţigări un interval de timp şi o anumită zonă în care aceştia puteau să introducă ilegal în România cantităţi importante de ţigări.
Am fost în munţi, am ajuns pe graniţă, unde i-am cunoscut pe Eduard şi Ţache, care fac profit de 100% la fiecare "cartuş de Camelul săracului".
Începem seria de investigaţii cu Portul Constanţa, pe unde anul trecut au trecut peste 408.000 de containere cu diverse mărfuri. În total peste 55 milioane de tone. Nu toate containerele care intră sunt controlate de vameşi, pentru că pur şi simplu asta ar însemna blocarea tranzitului. Selecţia containerelor supuse controlului se face pe baza unei "analize de risc" realizate de un grup specializat de vameşi "cu nas" şi "fler". De aceea, ştim cât se prinde, dar nu vom şti niciodată cât trece. Cert este că România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu KPMG.
Începem cu Portul Constanţa, care se întinde pe 39 de kilometri pătraţi şi joacă un rol important în tranzitul de mărfuri ce vin din ţări central şi sud- est europene.
„Contrabandiştii sunt cu doi paşi înaintea noastră, se perfecţionează continuu. Ăsta e jocul, de-a hoţul şi vardistul”, admite, într-o discuţie cu reporterul gândul, unul din şefii vameşilor, cu care verificăm „marfa” ilegală descoperită recent.
Cum a fost făcută această captură? Vameşii au devenit suspicioşi atunci când nu au găsit firma importatoare pe net sau în bazele de date pe care le au. O altă suspiciune: firma importatoare era la prima operaţiune desfăşurată prin Portul Constanţa. „Este o regulă. Toate firmele care sunt la prima operaţiune prin Portul Constanţa sunt verificate”, a explicat pentru gândul unul dintre vameşii constănţeni.
Se mândreşte că această captură, cea mai semnificativă din ultimii patru ani, a fost identificată exclusiv pe baza informaţiilor pe care le-au pus cap la cap vameşii – aşa-numita „analiză de risc” pe care o face un corp specializat de vameşi -, fără ajutor de la Poliţie, cu care colaborează în general la identificarea transporturilor de ţigări de contrabandă.
Lovitura finală, testul scannerului
Lovitura finală în acest caz a fost testul de la scannerul din Biroul vamal de frontieră Constanţa Sud. Nu toate containerele ajunse în port merg automat la scanner, ci doar cele care trezesc suspiciunea vameşilor. Aici containerele selectate sunt scanate după ce înainte au fost încărcate pe un tir. Radiaţiile la care sunt supuse sunt de nivelul unei radiografii dentare. La final, imaginea spune totul.
În cazul celei mai recente capturi, marfa fusese declarată în hârtii drept un „transport de şerveţele”.
Ştiind că densitatea şerveţelelor este pe undeva pe aproape cu cea a ţigărilor, contrabandiştii sperau să treacă transportul prin vamă fără probleme.
Însă la scanner imaginea obţinută a arătat că în container nu este doar un singur tip de marfă, după cum era trecut în „manifest”, aşa cum spun vameşii documentelor ce însoţesc transportul de marfă, ci apăreau două tipuri de densităţi, foarte apropiate. Iar la controlul fizic, ce a urmat imediat, sub şerveţelele aşezate frumos deasupra, au fost descoperite cele 600 de baxuri de ţigări de contrabandă.
„A fost analiză de risc pură, pe documente. De obicei noi mai primim informări sau atenţionări de la poliţie. Era declarată ca şerveţele. Problema a fost că nu a fost găsită în bazele de date sau pe net firma exportatoare. Prima suspiciune. A doua - prima dată prin Constanţa. Face serveţele sau nu? Există sau nu? Ne-am trezit cu ele descărcate de pe vapor. Şi trebuiau să ajungă la Bihor. Până la urmă la Bihor au plecat doar cu două sacoşe cu serveţele”, explică vameşul.
Dacă le-ar fi vândut, contrabandiştii ar fi încasat pe ele peste 2,4 milioane de lei, luând în considerare un preţ mediu de 8 lei pe pachet.
Ţigările au fost confiscate şi urmează să fie distruse. Însă nu înainte de finalizarea dosarului penal, care poate dura câţiva ani.
Contrabandă de jumătate de miliard de euro pe an
Captura celor 600 de baxuri de ţigarete de contrabandă venite din Egipt este doar un episod al luptei cu contrabanda. Cu siguranţă, nu toate transporturile de contrabandă sunt descoperite. Alte zeci, poate sute de baxuri de ţigarete trec prin vamă nedescoperite.
Vameşii din Constanţa spun că nici nu au cum să controleze totul. Asta ar însemna cozi imense la vamă şi blocarea tranzitului prin port.
„Nu ai cum să spui că ai controlat totul la un vapor", recunoaşte într-o discuţie liberă unul dintre şefii vameşilor.
Astfel că nimeni nu ştie cu exactitate câte ţigări de contrabandă ajung să fie introduse pe piaţa din România.
Potrivit unui studiu independent Novel Research, în luna martie, 15,2% din ţigaretele consumate în România au fost de contrabandă. Ceea ce înseamnă că una din şase ţigarete este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori.
► Luând în considerare că piaţa totală – legală şi ilegală – de ţigarete din România este apreciată la 30 de miliarde de ţigarete pe an, reiese că 4,56 miliarde de ţigarete de pe piaţă sunt de contrabandă, echivalentul a 500 milioane de euro pe an, dacă luăm în considerare un preţ mediu de 10 lei pe pachet. Un calcul simplu arată că din aceşti bani s-ar putea construi 80 de kilometri de autostradă, luând în calcul un preţ mediu de 6 milioane de euro.
România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete
România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu realizat de KPMG pentru British American Tobacco, Imperial Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris International.
În România, consumul de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă a crescut în ultimul an de la o medie de 10,9% în 2013 la 15,6%.
Factorul principal care a determinat această creştere a comerţului ilicit cu ţigarete din România la un nivel cu peste 50% mai mare faţă de media Uniunii a fost influenţat de adâncirea diferenţei de preţ dintre ţigaretele produse în România şi cele provenind din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi de relaxarea măsurilor de control la graniţa cu cele două state.
Cele mai afectate zone de ţigările de provenienţă ilicită sunt Nord-Est, cu 33%, respectiv Vest, cu 28%. În 2014, 89% din totalul ţigaretelor contrafăcute au avut timbru de Ucraina, iar Jin Ling, Marble şi Ashima au fost printre cele mai traficate pe piaţa românească.
Ţigaretele provenite din comerţul ilicit poartă denumirea generică de "Illicit whites", iar în Uniunea Europeană s-au consumat 56,6 miliarde de astfel de ţigarete, care au cauzat pierderi de peste 11 miliarde de euro la bugetele de stat. Ţigaretele de provenienţă ilegală reprezintă 10,4% din consumul total de ţigarete din UE.
"Illicit whites" sunt ţigaretele care de regulă sunt produse legal într-o ţară, dar sunt traficate la nivel transfrontalier în alte ţări unde au distribuţie legală limitată sau nu au deloc.
„Dosarul poate să dureze 5 ani. Şi chiar mai mult. Avem un caz nesoluţionat de 9 ani”
Revenind la captura de ţigări de contrabandă aduse din Egipt, vameşii au făcut sesizare la DIICOT în acest caz. Au însă o nemulţumire. Se plâng că soluţionarea unui dosar poate dura uneori mai mult de cinci ani. Povestesc că au şi un caz de 9 ani, care nu a fost încă rezolvat de procurori.
“Dacă e dosar penal, cu DIICOT, grup infracţional, poate să dureze şi cinci ani. Şi chiar mai mult. La o adresă a noastră din 2006 am primit (răspuns n.n.) în 2015 că încă e penal”, explică reprezentanţii vămii.
Pentru că Vama nu are spaţii de depozitare proprii, ţigările de contrabandă confiscate ajung să zacă, ani de zile, în magazii ale comisionarilor vamali, până când procurorii instrumentează dosarul penal.
Abia după ce se soluţionează dosarul penal, ţigările pot fi distruse. La combinatul Lafarge, pe cheltuiala producătorului.
18,9 milioane de ţigarete de contrabandă în Portul Constanţa
Cele mai multe ţigări de contrabandă intră în ţară prin aşa numita "frontieră verde", care nu este supusă controlului vamal, potrivit autorităţilor.
Portul Constanţa este o altă poartă de intrare a ţigărilor de contrabandă. Autorităţile nu au însă o situaţie exactă cu cât la sută din contrabandă se face prin Portul Constanţa.
Aproximativ 2 milioane de euro este valoarea de piaţă a ţigărilor de contrabandă descoperite anul trecut de vameşii din Portul Constanţa. Din cele 84,3 milioane de ţigarete intrate anul trecut în Portul Constanţa, 18,9 milioane de ţigarete au fost de contrabandă, potrivit datelor primite de gândul de la Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Port. Adică 22,4%, valoare mai mare decât cifrele din rapoartele independente. Numai în primele patru luni din acest an vameşii din Portul Constanţa au descoperit peste 6,3 milioane de ţigarete de contrabandă. Şi, atenţie, vorbim despre ţigări de contrabandă descoperite. Nimeni nu ştie câte trec nedescoperite.
Ascunse în containere sub mărfuri precum serveţele sau sub hârtie igienică, ţigările ajung în cele din urmă să fie vândute pe piaţa neagră, fie în pieţe, fie în magazine de tip duty free.
Dintr-un pachet de 20 de ţigări, 16 ţigări reprezintă taxe la stat
Dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.
Reprezentanţii producătorilor de ţigarete susţin că diminuarea pieţei negre depinde de politica fiscală, de modul în care autorităţile acţionează pentru a reduce nivelul evaziunii, dar şi de educarea cetăţenilor cu privire la efectele negative ale comerţului ilicit. Ei atrag atenţia şi asupra faptului că o reţea care se ocupă cu traficul ilegal de ţigări poate să îşi folosească infrastructura inclusiv pentru a face trafic de droguri, de arme sau chiar de persoane.
Un articol de Loredana VOICULESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu