REVIZUIRE CU ACHITARE DUPA CEDO – Capitanul SRI Constantin Bucur a fost tarat 19 ani prin instante si scos din sistem pentru ca a devoalat practicile abuzive ale serviciilor de informatii. Tribunalul Militar Bucuresti i-a spalat imaginea terfelita cu stiinta de SRI: “Aceste casete nu au fost sustrase in scopul insuirii pe nedrept, ci in scopul dovederii de catre inculpat a activitatilor de interceptare ilegala efectuate in compartimentul unitatii in care-si desfasura activitatea” (Motivarea)

Ex-capitanul SRI Constantin Bucur (foto) a fost achitat definitiv in 17 februarie 2015 de judecatorul lt.col. Gabriel Tanasescu de la Tribunalul Militar Bucuresti dupa ce, in urma judecarii cererii de revizuire, a concluzionat ca sanctionarea penala a lui Bucur nu reprezinta un temei si este lipsita de semnificatie juridico-penala. Aceast concluzie vine ca urmare a analizarii modului in care SRI l-a acuzat pe capitanul Bucur ca a sustras casete audio continand interceptari si pe care le-a prezentat apoi in conferinta din 13 mai 1996, cand a dezvaluit ca serviciul de informatii intercepta fara drept mai multi politicieni, oameni de afaceri si jurnalisti. Judecatorul lt.col. Gabriel Tanasescu a aratat in motivarea deciziei penala nr. 4/2015 pronuntata in data de 17 februarie 2015 in dosarul nr. 30/1/2014 ca ex-capitanul SRI Constantin Bucur nu a sustras cele 11 casete cu interceptari “in scopul insuirii pe nedrept”, ci “in scopul dovederii de catre inculpat a activitatilor de interceptare ilegala efectuate in compartimentul unitatii in care-si desfasura activitatea”, respectiv Unitatea Militara de Transmisiuni 05026 a Serivciului Roman de Informatii.

In aceste conditii, judecatorul lt.col. Gabriel Tanasescu a retinut ca nu se justifica condamnarea lui Bucur si a dispus achitarea fostului capitan SRI pentru comiterea infractiunii de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret prin orice mijloace in afara cadrului legal, comiterea infractiunii de divulgare sau folosirea in afara cadrului legal de catre salariatii serviciilor de iinformatii privind viata particulara, onoarea sau reputatia persoanelor cunoscute incidental in cadrul obtinerii datelor necesare sigurantei nationale si pentru furt calificat.

Vazuta din perspectiva actuala, motivarea Tribunalului Militar Bucuresti releva o realitate extrem de grava. Aceea ca Serviciul Roman de Informatii poate intercepta ilegal pe cine vrea, cand vrea, cum vrea, fara a da socoteala nimanui pentru acest lucru. Mai grav este ca cei care indraznesc sa dezvaluie abaterile de la norma legala a lucratorilor Serviciului Roman de Informatii au de suferit, iar cel mai bun exemplu este capitanul Constantin Bucur.

Asa cum CEDO a stabilit si Tribunalul Militar Bucuresti a retinut in motivarea deciziei de achitare a capitanului Bucur, Guvernul a refuzat chiar si la Curtea Europeana de la Strasbourg sa prezinte documentele relevante si convingatoare pentru a justifica de ce erau strict secrete informatiile pe care capitanul Bucur le-a dezvaluit, precum si tot dosarul penal, care include cererile Serviciului Roman de Informatii si actele de autorizare emise de procuror. Prin refuzul autoritatilor de a justifica caracterul “strict secret” al inregistrarilor efecutate de SRI, CEDO a apreciat condamnarea lui Constantin Bucur drept o ingerinta a autoritatii publice in exercitarea dreptului sau la libertatea de exprimare. De altfel, judecatorii europeni au aratat ca mentinerea condamnarii penale pronuntata definitiv in 2002 ar putea avea “repercursiuni negative asupra revizuientului”, si totodata, retine judecatorul Tanasescu in motivare, “risca sa aiba un efect de descurajare asupra altor functionari publici”.

Ne amintim ca, in 18 ianuarie 2013, CEDO a decis ca lui Bucur i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil si dreptul la libertatea de exprimare prin atingerea dreptului de a comunica informatii, stabilind ca Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, Curtea Militara de Apel si ICCJ nu au examinat cauza sub toate aspectele, considerand lipsite de pertinenta mijloacele de proba solicitate de Bucur, precum daca clasificarea "strict secret" era justificata in lumina datelor culese de catre SRI sau daca refuzul de a raspunde la intrebarea daca interesul pastrarii confidentialitatii informatiilor prevaleaza asupra interesului public de a lua cunostinta de presupusele interceptari fara drept.

In urma solutiei data de CEDO, capitanul Bucur a formulat cererea de revizuire, in care a solicitat desfiintarea hotararilor de condamnare pronuntate de fostul Tribunal Militar Teritorial, Curtea Militara de Apel si Curtea Suprema de Justitie, repunerea sa in situatia anterioara si, daca va fi necesara administrarea de probe, sa se dispuna rejudecarea cauzei.

Initial, cererea de revizuire a fost depusa la Inalta Curte, care a constatat insa ca dupa intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, competenta de solutionare revine instantei care a pronuntata hotararea a carei revizuire se cere, respectiv Tribunalul Militar Bucuresti. Tot atunci, Inalta Curte a decis, din oficiu, si atasarea dosarului de fond, care insa cuprindea si acte clasificate avand caracter "strict secret". Din acest motiv, magistratii insantei supreme au dispus ca autoritatile emitente a documentelor clasificate sa procedeze la declasificare acestora sau sa permita acesul aparatorului lui Bucur la acestea.

"In consecinta, au fost emise adrese catre Serviciul Roman de Informatii, Parchetul General si Camera Deputatilor pentru ca acestea sa analizeze oportunitatea declasificarii totale ori permiterea accesului la documentele clasificate aparatorului revizuientului. Urmare a solicitarii instantei, o buna parte a documentelor clasificate cu caracter "strict secret" au fost declasificate putand fi astfel studiate de parti. Cu privire la accesul aparatorului revizuientului la aceste documente, atat Parchetul General cat si Serviciul Roman de Informatii au apreciat ca pentru studiul acestor documente se impune detinerea autorizatiei de acces la informatii clasificate".

Prezentam in continuare pasaje din Motivarea deciziei nr.4/2015 prin care capitanul Constatin Bucur a fost achitat de Tribunalul Militar Bucuresti:

"Hotararea CEDO constata ca reclamantul solicitare administrarea mai multor mijloace de proba pentru a demonstra ca actele de autorizare fusesera emise de procuror dupa interceptarea convorbirilor telefonice si ca, in orice caz nu erau justificate de motive legate de siguranta nationala.

Sentinta Tribunalului Militar Teritorial considera ca aceste mijloace de proba erau lipsite de pertinenta, iar in ceea ce priveste documentatia aferenta cererilor de autorizare, declaratiile privind urmarile interceptarilor telefonice si cele noua plangeri penale, acestea au fost cosiderate ca nefiind utile in solutionarea cauzei.

Instanta europeana a mai retinut ca in aceasta cauza instantele nationale prin refuzul verificarii justificarii 'strict secret' a unor date culese de SRI, nu au urmarit sa examineze cauza sub toate aspectele, limitandu-se doar la constatarea autorizarii impusa de lege.

Acest aspect intra in total dezacord cu aparea revizuientului care consta la vremea respectiva, in afirmarea inexistentei actelor de autorizare precum si de absenta unor circumstante care sa reprezinte amenintari la adresa sigurantei nationale si care, prin ele insele, sa impuna interceptarea convorbirilor telefonice a unor persoane din sfera politicii sau a societii civile.

Mai mult decat atat, in considerentele hotararii Curea Europeana a Drepturilor Omului reproseaza ca: 'Guvernul nu a prezentat in fata Curtii documente relevante si convingatoare pentru a justifica clasificarea 'strict secret' a informatiilor divulgate de reclamant; in fapt, acesta a refuzat sa puna la dispozitie intregul dosar penal intern, care include cererile Serviciului Roman de Informatii si actele de autorizare emise de procuror'.

La data solutionarii cererii de revizuire, la aproape doi ani de la data pronuntarii hotararii CEDO sunt aplicabile in speta dispozitiile Noului Cod de procedura penala respectiv art. 352 alin. 11 si 12. (…)

Modificarile legislative mentionate care nu erau in vigoare la data pronuntarii hotararilor de condamnare, evolutia jurisprudentei CEDO reflectata cu prisosinta in hotararilor de condamnare, evolutia jurisprudentei CEDO reflectata cu prisosinta in hotararile instantelor nationale, au determinat ca pe parcursul solutionarii cererii de revizuire autoritatile emitente a documentelor clasificate 'strict secret' din anexele dosarului de fond sa procedeze in buna masura la declasificarea acestora facandu-le astfel accesibile apararii.

In consecinta, deoarece instantele nationale nu s-au straduit sa examineze cauza sub toate aspectele, a lasat fara raspuns argumente esentiale ale apararii refuzul de a verifica justificarea clasificarii 'strict secret' si in fine prin refuzul de a raspunde daca interesul pastrarii confidentialitatii informatiilor prevaleaza asupra interesului public de a lua la cunostinta de presupusele interceptari fara drept, toate acestea se circumscriu incalcarii dreptului la un proces echitabil. (…)

S-a apreciat ca atingerea adusa dreptului la libera exprimare a revizuientului Bucur Constantin, in special a dreptului sau de comunica informatii, nu era necesara intr-o societate democratica.

Citita in aceasta cheie, hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului apreciaza condamnarea revizuientului – intemeiata pe publicarea de catre aceasta a unor informatii secrete si insiruirea a 11 (unsprezece) casete in vedere sustinerii afirmatiilor sale – ca fiind ingerinta autoritatii publice in exercitarea dreptului sau la libertatea de exprimare.

Este, fara indoiala, ca si sub aspectul incalcarii art. 10 din Conventie, condamnarea penala a avut si are in continuare repercursiuni negative asupra revizuientului, dar asa cum se arata in motivarea instantei europene, risca de asemenea sa aiba un efect de descurajare asupra altor functionari publici.

Se constata asadar ca si sub acest aspect, din perspectiva normei de revizuire a art. 465, consecintele incalcarii dreptului privind libertatea de exprimare continua sa se produca si in prezent.

Asa fiind, din perspectiva instantei, investita cu solutionarea acestei cereri de revizuire, unicul remediu adaptabil inlaturarii consecintelor drepturilor incalcate si care continua sa se produca, il reprezinta in final admiterea cererii formulate de revizuient. (…)

Astfel, cum s-a retinut si din actele si lucrarile dosarului, revizuientul in indeplinirea sarcinilor de serviciu din cadrul compartimentului de supraveghere-inregistrare a comunicatiilor de la Unitatea de Transmisiuni din cadrul SRI a apreciat ca procesul de interceptare a convorbirilor nu era garantat in totalitate de elementele de legalitate necesare unei astfel de proceduri.

Neregulile pe care revizuientul le-a constatat, respectiv faptul ca rubricile din registrul compartimentului se completau cu creion, aceste rubrici nu erau complete, uneori nu era specificat numele real al persoanei ascultate, faptul ca nu se preciza adresa postului telefonic pus sub ascultare si ca nu exista intotdeauna o concordanta intre persoana indicata in registru si titularul real al postului telefonic, toate aceste disfunctii l-au determinat sa aprecieze ca in cadrul acestui compartiment se desfasurau activitati nelegale. (…)

Este fara indoiala ca revizuientul urmare a unor constatari proprii in compartimentul in care-si desfasura activitatea, corelata cu relatari din presa vremii asupra activitatii unor cadre cu functii de conducere din serviciu i-a fost alimentata temerea ca legalitatea este incalcata si ca in consecinta respectarea Constitutiei prevaleaza in final oricarui ordin, instructie si regulament interior.

Edificator in determinarea interactiunii factorului intelectiv si a factorului volutiv in realizarea actului de conduita pe care l-a urmat, revizuientul Bucur Constantin, a reprezentat-o atitudinea dezinteresata a persoanelor interpelate, colegi sau sefi in compartiment, culiminand cu propunerea unui membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar al activitatii Serviciului Roman de Informatii de a prezenta publicului continutul inregistrarilor printr-o conferinta de presa, mai degraba decat de a sesiza Comisia parlamentara de ancheta, care in opinia acestuia ar fi avut doar un interesin temporizarea cercetarilor administrative.

Revizuientului i s-a precizat ca un demers in fata sus mentionatei comisii nu ar fi avut nicio finalitatea pentru intrarea in legalitate a activitatilor din compartimentul in care acesta isi desfasura activitatea.

In aceste circumstante, convins fiind de justetea demersului sau, revizuientul procedeaza la strangerea unui numar de 11 casete audio continand inregistrari ale unor convorbiri de la posturile telefonice convins fiind ca acestea apartin unor persoane interceptate fara mandat. (…)

Procedand la judecarea cererii de revizuire in baza actelor si lucrarilor dosarului instanta va face aplicabil in cauza principiul legii penale mai favorabile, avand in vedere ca pana la pronuntarea unei hotarari definitive in cauza, faptele revizuientului sunt circumscrise incidentei a doua legi penale in speta Codul penal 1969, si respectiv dispozitiile din noul cod pena intrat in vigoare la data de 01 februarie 2014. (…) Se constata astfel ca din perspectiva existentei anumitor cauze care inlatura caracterul penal al faptei legea penala mai favorabila este Codul penal 1969.

Art.18 indice 1 din Codul penal 1969 intitulat marginal 'fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni' precizeaza ca nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa valorii protejate de lege si prin continutul ei concret fiind lipsita in mod vadit de importanta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Fata de cele mai sus aratate, instanta Tribunalului Militar Bucuresti, in rejudecarea cauzei urmeaza sa achite in baza art. 396 alin. 1 si 5 CPP rap.la art. 16 lit. b teza a II-a pe inculpatul Bucur Constatin pentru comiterea infractiunii de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret prin orice mijloace in afara cadrului legal, fapta prev.de art.19 alin.1 din Legea nr.51/1991 cu aplicarea art.5 C.pen., precum si pentru comiterea infractiunii de divulgare sau folosirea in afara cadrului legal de catre salariatii serviciilor de iinformatii privind viata particulara, onoarea sau reputatia persoanelor cunoscute incidental in cadrul obtinerii datelor necesare sigurantei nationale, fapta prev.de art.21 alin. 2 din Legea nr.51/1991 cu aplicare art. 5 C.pen., respectiv faptele nu au fost savarsite cu vinovatia prevazuta de lege.

In ceea ce priveste savarsirea infractiunii de furt in forma continuata prev.de art. 208 alin.1 C.pen.1968, cu aplicare art. 41 alin. 2 C.pen.1968, retinuta in sarcina inculpatului pentru ca in perioada 1990-martie 1996 a sustras in mod repetat in mod repetat in dauna Serviciului Roman de Informatii un numar de 32 de casete, instanta va retine urmatoarele:

Din ansamblul actelor si lucrarilor dosarului ce au stat la baza condamnarii pentru sustragerea repetata a casetelor, s-a retinut ca din totalul de 32 de casete trecute fara drept in posesia inculpatului, 11 dintre acestea au facut obiectul suportului magnetic al inregistrarilor convorbirilor telefonice interceptate in cadrul Serviciului Roman de Informatii.

Aceste casete nu au fost sustrase in scopul insuirii pe nedrept astfel cum se precizeaza in 'verbum regens' al infractiunii de furt din vechea reglementare a Codului penal 1968 ci, in scopul dovederii de catre inculpat a activitatilor de interceptare ilegala efectuate in compartimentul unitatii in care-si desfasura activitatea si predate deputatului Toader Constantin pentru a fi folosite in conferinta de presa din data de 13 mai 1996.

Restul casetelor audio intrate in poeseia inculpatului (22 casete) au fost folosite asa cum se retine in motivarea hotararii de condamnare nr. 177/1998 in interesul personal continand inregistrari muzicale, iar din acestea numai 17 casaete audio ;la momentul recuperarii aveau caracteristici fizico-materiale ce atestau faptul ca erau aproape noi si se aflau in perfecta stare de functionare'.

Este fara indoiala ca in cauza pericolul social al insusirii de catre inculpat a 17 casete audio lipseste, in circumstantele in care valoarea prejudiului cauzat era la data pronuntarii hotararii de condamnare (Sentinta penala nr.177/20 octombrie 1998) de 271.398,40 lei.

Sanctionarea penala a inculpatului Bucur Constatin cu o pedeapsa, care chiar daca a fost gratiata in conditiile Legii nr.137/1997, nu reprezinta prin ea insasi un temei fiind in mod evident lipsita de semnificatie juridico-penala. (…)

In consecinta, in baza art. 396 alin. 1 si 5 C.pr.pen.rap.la art. 19 din Legea nr.255/2013, instanta va achita pe inculpatul Bucur Constantin pentru comiterea infractiunii de furt in forma continuata prev.de.art.41 alin.1 C.pen.1969 si cu aplicarea art.5 C.pen.

Fata de cele mai sus aratate instanta urmeaza ca in baza art. 465 alin.11 lit.a C.pr.pen.sa admita cererea de revizuire formulata de revizuientul Bucur Constatin privind Sentinta penala nr.1770/20.10.1998 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr.2377/13.05.2002 a Curtii Supreme de Justitie – Sectia penala.

Va desfiinta in parte Sentinta penala nr. 177/20.10.1998 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr.2377/13.05.2002 a Curtii Supreme de Justitie – Sectia penala si in rejudecarea cauzei urmeaza sa achite pe inculpat in temeiul art. 16 lit. b teza a II-a C.pr.pen.pentru comiterea infractiunilor de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret prin orice mijloc din afara cadrului legal, respectic pentru comiterea infractiunii de divulgare sau folosire in afara cadrului legal de catre salariatii Serviciului Roman de informatii privind viata particulara, onaore sau reputatia persoanelor cunoscute incidental in cadrul obtineii datelor necesare sigurantei nationale.

De asemenea, in baza art. 19 din Legea nr.255/20134 rap.la art. 18 inidice 1 Cod penal 1969 va achita pe inculpatul Bucur Constantin pentru comiterea infractiunii de furt din forma continuata.

Se vor mentine dispozitiile Sentintei penale nr. 177/20.10.1998 pronuntata de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti cu privire la restituirea de catre partea civila a celor 32 de casete audio”.

*Cititi aici in integralitate decizia penala a Tribunalului Militar Bucuresti in cazul capitanului Constantin Bucur

Accesari:270

Comentarii

Ex-capitanul SRI Constantin Bucur (foto) a fost achitat definitiv in 17 februarie 2015 de judecatorul lt.col. Gabriel Tanasescu de la Tribunalul Militar Bucuresti dupa ce, in urma judecarii cererii de revizuire, a concluzionat ca sanctionarea penala a lui Bucur nu reprezinta un temei si este lipsita de semnificatie juridico-penala. Aceast concluzie vine ca urmare a analizarii modului in care SRI l-a acuzat pe capitanul Bucur ca a sustras casete audio continand interceptari si pe care le-a prezentat apoi in conferinta din 13 mai 1996, cand a dezvaluit ca serviciul de informatii intercepta fara drept mai multi politicieni, oameni de afaceri si jurnalisti. Judecatorul lt.col. Gabriel Tanasescu a aratat in motivarea deciziei penala nr. 4/2015 pronuntata in data de 17 februarie 2015 in dosarul nr. 30/1/2014 ca ex-capitanul SRI Constantin Bucur nu a sustras cele 11 casete cu interceptari “in scopul insuirii pe nedrept”, ci “in scopul dovederii de catre inculpat a activitatilor de interceptare ilegala efectuate in compartimentul unitatii in care-si desfasura activitatea”, respectiv Unitatea Militara de Transmisiuni 05026 a Serivciului Roman de Informatii.

In aceste conditii, judecatorul lt.col. Gabriel Tanasescu a retinut ca nu se justifica condamnarea lui Bucur si a dispus achitarea fostului capitan SRI pentru comiterea infractiunii de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret prin orice mijloace in afara cadrului legal, comiterea infractiunii de divulgare sau folosirea in afara cadrului legal de catre salariatii serviciilor de iinformatii privind viata particulara, onoarea sau reputatia persoanelor cunoscute incidental in cadrul obtinerii datelor necesare sigurantei nationale si pentru furt calificat.

Vazuta din perspectiva actuala, motivarea Tribunalului Militar Bucuresti releva o realitate extrem de grava. Aceea ca Serviciul Roman de Informatii poate intercepta ilegal pe cine vrea, cand vrea, cum vrea, fara a da socoteala nimanui pentru acest lucru. Mai grav este ca cei care indraznesc sa dezvaluie abaterile de la norma legala a lucratorilor Serviciului Roman de Informatii au de suferit, iar cel mai bun exemplu este capitanul Constantin Bucur.

Asa cum CEDO a stabilit si Tribunalul Militar Bucuresti a retinut in motivarea deciziei de achitare a capitanului Bucur, Guvernul a refuzat chiar si la Curtea Europeana de la Strasbourg sa prezinte documentele relevante si convingatoare pentru a justifica de ce erau strict secrete informatiile pe care capitanul Bucur le-a dezvaluit, precum si tot dosarul penal, care include cererile Serviciului Roman de Informatii si actele de autorizare emise de procuror. Prin refuzul autoritatilor de a justifica caracterul “strict secret” al inregistrarilor efecutate de SRI, CEDO a apreciat condamnarea lui Constantin Bucur drept o ingerinta a autoritatii publice in exercitarea dreptului sau la libertatea de exprimare. De altfel, judecatorii europeni au aratat ca mentinerea condamnarii penale pronuntata definitiv in 2002 ar putea avea “repercursiuni negative asupra revizuientului”, si totodata, retine judecatorul Tanasescu in motivare, “risca sa aiba un efect de descurajare asupra altor functionari publici”.

Ne amintim ca, in 18 ianuarie 2013, CEDO a decis ca lui Bucur i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil si dreptul la libertatea de exprimare prin atingerea dreptului de a comunica informatii, stabilind ca Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, Curtea Militara de Apel si ICCJ nu au examinat cauza sub toate aspectele, considerand lipsite de pertinenta mijloacele de proba solicitate de Bucur, precum daca clasificarea "strict secret" era justificata in lumina datelor culese de catre SRI sau daca refuzul de a raspunde la intrebarea daca interesul pastrarii confidentialitatii informatiilor prevaleaza asupra interesului public de a lua cunostinta de presupusele interceptari fara drept.

In urma solutiei data de CEDO, capitanul Bucur a formulat cererea de revizuire, in care a solicitat desfiintarea hotararilor de condamnare pronuntate de fostul Tribunal Militar Teritorial, Curtea Militara de Apel si Curtea Suprema de Justitie, repunerea sa in situatia anterioara si, daca va fi necesara administrarea de probe, sa se dispuna rejudecarea cauzei.

Initial, cererea de revizuire a fost depusa la Inalta Curte, care a constatat insa ca dupa intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, competenta de solutionare revine instantei care a pronuntata hotararea a carei revizuire se cere, respectiv Tribunalul Militar Bucuresti. Tot atunci, Inalta Curte a decis, din oficiu, si atasarea dosarului de fond, care insa cuprindea si acte clasificate avand caracter "strict secret". Din acest motiv, magistratii insantei supreme au dispus ca autoritatile emitente a documentelor clasificate sa procedeze la declasificare acestora sau sa permita acesul aparatorului lui Bucur la acestea.

"In consecinta, au fost emise adrese catre Serviciul Roman de Informatii, Parchetul General si Camera Deputatilor pentru ca acestea sa analizeze oportunitatea declasificarii totale ori permiterea accesului la documentele clasificate aparatorului revizuientului. Urmare a solicitarii instantei, o buna parte a documentelor clasificate cu caracter "strict secret" au fost declasificate putand fi astfel studiate de parti. Cu privire la accesul aparatorului revizuientului la aceste documente, atat Parchetul General cat si Serviciul Roman de Informatii au apreciat ca pentru studiul acestor documente se impune detinerea autorizatiei de acces la informatii clasificate".

Prezentam in continuare pasaje din Motivarea deciziei nr.4/2015 prin care capitanul Constatin Bucur a fost achitat de Tribunalul Militar Bucuresti:

"Hotararea CEDO constata ca reclamantul solicitare administrarea mai multor mijloace de proba pentru a demonstra ca actele de autorizare fusesera emise de procuror dupa interceptarea convorbirilor telefonice si ca, in orice caz nu erau justificate de motive legate de siguranta nationala.

Sentinta Tribunalului Militar Teritorial considera ca aceste mijloace de proba erau lipsite de pertinenta, iar in ceea ce priveste documentatia aferenta cererilor de autorizare, declaratiile privind urmarile interceptarilor telefonice si cele noua plangeri penale, acestea au fost cosiderate ca nefiind utile in solutionarea cauzei.

Instanta europeana a mai retinut ca in aceasta cauza instantele nationale prin refuzul verificarii justificarii 'strict secret' a unor date culese de SRI, nu au urmarit sa examineze cauza sub toate aspectele, limitandu-se doar la constatarea autorizarii impusa de lege.

Acest aspect intra in total dezacord cu aparea revizuientului care consta la vremea respectiva, in afirmarea inexistentei actelor de autorizare precum si de absenta unor circumstante care sa reprezinte amenintari la adresa sigurantei nationale si care, prin ele insele, sa impuna interceptarea convorbirilor telefonice a unor persoane din sfera politicii sau a societii civile.

Mai mult decat atat, in considerentele hotararii Curea Europeana a Drepturilor Omului reproseaza ca: 'Guvernul nu a prezentat in fata Curtii documente relevante si convingatoare pentru a justifica clasificarea 'strict secret' a informatiilor divulgate de reclamant; in fapt, acesta a refuzat sa puna la dispozitie intregul dosar penal intern, care include cererile Serviciului Roman de Informatii si actele de autorizare emise de procuror'.

La data solutionarii cererii de revizuire, la aproape doi ani de la data pronuntarii hotararii CEDO sunt aplicabile in speta dispozitiile Noului Cod de procedura penala respectiv art. 352 alin. 11 si 12. (…)

Modificarile legislative mentionate care nu erau in vigoare la data pronuntarii hotararilor de condamnare, evolutia jurisprudentei CEDO reflectata cu prisosinta in hotararilor de condamnare, evolutia jurisprudentei CEDO reflectata cu prisosinta in hotararile instantelor nationale, au determinat ca pe parcursul solutionarii cererii de revizuire autoritatile emitente a documentelor clasificate 'strict secret' din anexele dosarului de fond sa procedeze in buna masura la declasificarea acestora facandu-le astfel accesibile apararii.

In consecinta, deoarece instantele nationale nu s-au straduit sa examineze cauza sub toate aspectele, a lasat fara raspuns argumente esentiale ale apararii refuzul de a verifica justificarea clasificarii 'strict secret' si in fine prin refuzul de a raspunde daca interesul pastrarii confidentialitatii informatiilor prevaleaza asupra interesului public de a lua la cunostinta de presupusele interceptari fara drept, toate acestea se circumscriu incalcarii dreptului la un proces echitabil. (…)

S-a apreciat ca atingerea adusa dreptului la libera exprimare a revizuientului Bucur Constantin, in special a dreptului sau de comunica informatii, nu era necesara intr-o societate democratica.

Citita in aceasta cheie, hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului apreciaza condamnarea revizuientului – intemeiata pe publicarea de catre aceasta a unor informatii secrete si insiruirea a 11 (unsprezece) casete in vedere sustinerii afirmatiilor sale – ca fiind ingerinta autoritatii publice in exercitarea dreptului sau la libertatea de exprimare.

Este, fara indoiala, ca si sub aspectul incalcarii art. 10 din Conventie, condamnarea penala a avut si are in continuare repercursiuni negative asupra revizuientului, dar asa cum se arata in motivarea instantei europene, risca de asemenea sa aiba un efect de descurajare asupra altor functionari publici.

Se constata asadar ca si sub acest aspect, din perspectiva normei de revizuire a art. 465, consecintele incalcarii dreptului privind libertatea de exprimare continua sa se produca si in prezent.

Asa fiind, din perspectiva instantei, investita cu solutionarea acestei cereri de revizuire, unicul remediu adaptabil inlaturarii consecintelor drepturilor incalcate si care continua sa se produca, il reprezinta in final admiterea cererii formulate de revizuient. (…)

Astfel, cum s-a retinut si din actele si lucrarile dosarului, revizuientul in indeplinirea sarcinilor de serviciu din cadrul compartimentului de supraveghere-inregistrare a comunicatiilor de la Unitatea de Transmisiuni din cadrul SRI a apreciat ca procesul de interceptare a convorbirilor nu era garantat in totalitate de elementele de legalitate necesare unei astfel de proceduri.

Neregulile pe care revizuientul le-a constatat, respectiv faptul ca rubricile din registrul compartimentului se completau cu creion, aceste rubrici nu erau complete, uneori nu era specificat numele real al persoanei ascultate, faptul ca nu se preciza adresa postului telefonic pus sub ascultare si ca nu exista intotdeauna o concordanta intre persoana indicata in registru si titularul real al postului telefonic, toate aceste disfunctii l-au determinat sa aprecieze ca in cadrul acestui compartiment se desfasurau activitati nelegale. (…)

Este fara indoiala ca revizuientul urmare a unor constatari proprii in compartimentul in care-si desfasura activitatea, corelata cu relatari din presa vremii asupra activitatii unor cadre cu functii de conducere din serviciu i-a fost alimentata temerea ca legalitatea este incalcata si ca in consecinta respectarea Constitutiei prevaleaza in final oricarui ordin, instructie si regulament interior.

Edificator in determinarea interactiunii factorului intelectiv si a factorului volutiv in realizarea actului de conduita pe care l-a urmat, revizuientul Bucur Constantin, a reprezentat-o atitudinea dezinteresata a persoanelor interpelate, colegi sau sefi in compartiment, culiminand cu propunerea unui membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar al activitatii Serviciului Roman de Informatii de a prezenta publicului continutul inregistrarilor printr-o conferinta de presa, mai degraba decat de a sesiza Comisia parlamentara de ancheta, care in opinia acestuia ar fi avut doar un interesin temporizarea cercetarilor administrative.

Revizuientului i s-a precizat ca un demers in fata sus mentionatei comisii nu ar fi avut nicio finalitatea pentru intrarea in legalitate a activitatilor din compartimentul in care acesta isi desfasura activitatea.

In aceste circumstante, convins fiind de justetea demersului sau, revizuientul procedeaza la strangerea unui numar de 11 casete audio continand inregistrari ale unor convorbiri de la posturile telefonice convins fiind ca acestea apartin unor persoane interceptate fara mandat. (…)

Procedand la judecarea cererii de revizuire in baza actelor si lucrarilor dosarului instanta va face aplicabil in cauza principiul legii penale mai favorabile, avand in vedere ca pana la pronuntarea unei hotarari definitive in cauza, faptele revizuientului sunt circumscrise incidentei a doua legi penale in speta Codul penal 1969, si respectiv dispozitiile din noul cod pena intrat in vigoare la data de 01 februarie 2014. (…) Se constata astfel ca din perspectiva existentei anumitor cauze care inlatura caracterul penal al faptei legea penala mai favorabila este Codul penal 1969.

Art.18 indice 1 din Codul penal 1969 intitulat marginal 'fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni' precizeaza ca nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa valorii protejate de lege si prin continutul ei concret fiind lipsita in mod vadit de importanta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Fata de cele mai sus aratate, instanta Tribunalului Militar Bucuresti, in rejudecarea cauzei urmeaza sa achite in baza art. 396 alin. 1 si 5 CPP rap.la art. 16 lit. b teza a II-a pe inculpatul Bucur Constatin pentru comiterea infractiunii de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret prin orice mijloace in afara cadrului legal, fapta prev.de art.19 alin.1 din Legea nr.51/1991 cu aplicarea art.5 C.pen., precum si pentru comiterea infractiunii de divulgare sau folosirea in afara cadrului legal de catre salariatii serviciilor de iinformatii privind viata particulara, onoarea sau reputatia persoanelor cunoscute incidental in cadrul obtinerii datelor necesare sigurantei nationale, fapta prev.de art.21 alin. 2 din Legea nr.51/1991 cu aplicare art. 5 C.pen., respectiv faptele nu au fost savarsite cu vinovatia prevazuta de lege.

In ceea ce priveste savarsirea infractiunii de furt in forma continuata prev.de art. 208 alin.1 C.pen.1968, cu aplicare art. 41 alin. 2 C.pen.1968, retinuta in sarcina inculpatului pentru ca in perioada 1990-martie 1996 a sustras in mod repetat in mod repetat in dauna Serviciului Roman de Informatii un numar de 32 de casete, instanta va retine urmatoarele:

Din ansamblul actelor si lucrarilor dosarului ce au stat la baza condamnarii pentru sustragerea repetata a casetelor, s-a retinut ca din totalul de 32 de casete trecute fara drept in posesia inculpatului, 11 dintre acestea au facut obiectul suportului magnetic al inregistrarilor convorbirilor telefonice interceptate in cadrul Serviciului Roman de Informatii.

Aceste casete nu au fost sustrase in scopul insuirii pe nedrept astfel cum se precizeaza in 'verbum regens' al infractiunii de furt din vechea reglementare a Codului penal 1968 ci, in scopul dovederii de catre inculpat a activitatilor de interceptare ilegala efectuate in compartimentul unitatii in care-si desfasura activitatea si predate deputatului Toader Constantin pentru a fi folosite in conferinta de presa din data de 13 mai 1996.

Restul casetelor audio intrate in poeseia inculpatului (22 casete) au fost folosite asa cum se retine in motivarea hotararii de condamnare nr. 177/1998 in interesul personal continand inregistrari muzicale, iar din acestea numai 17 casaete audio ;la momentul recuperarii aveau caracteristici fizico-materiale ce atestau faptul ca erau aproape noi si se aflau in perfecta stare de functionare'.

Este fara indoiala ca in cauza pericolul social al insusirii de catre inculpat a 17 casete audio lipseste, in circumstantele in care valoarea prejudiului cauzat era la data pronuntarii hotararii de condamnare (Sentinta penala nr.177/20 octombrie 1998) de 271.398,40 lei.

Sanctionarea penala a inculpatului Bucur Constatin cu o pedeapsa, care chiar daca a fost gratiata in conditiile Legii nr.137/1997, nu reprezinta prin ea insasi un temei fiind in mod evident lipsita de semnificatie juridico-penala. (…)

In consecinta, in baza art. 396 alin. 1 si 5 C.pr.pen.rap.la art. 19 din Legea nr.255/2013, instanta va achita pe inculpatul Bucur Constantin pentru comiterea infractiunii de furt in forma continuata prev.de.art.41 alin.1 C.pen.1969 si cu aplicarea art.5 C.pen.

Fata de cele mai sus aratate instanta urmeaza ca in baza art. 465 alin.11 lit.a C.pr.pen.sa admita cererea de revizuire formulata de revizuientul Bucur Constatin privind Sentinta penala nr.1770/20.10.1998 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr.2377/13.05.2002 a Curtii Supreme de Justitie – Sectia penala.

Va desfiinta in parte Sentinta penala nr. 177/20.10.1998 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, definitiva prin Decizia penala nr.2377/13.05.2002 a Curtii Supreme de Justitie – Sectia penala si in rejudecarea cauzei urmeaza sa achite pe inculpat in temeiul art. 16 lit. b teza a II-a C.pr.pen.pentru comiterea infractiunilor de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret prin orice mijloc din afara cadrului legal, respectic pentru comiterea infractiunii de divulgare sau folosire in afara cadrului legal de catre salariatii Serviciului Roman de informatii privind viata particulara, onaore sau reputatia persoanelor cunoscute incidental in cadrul obtineii datelor necesare sigurantei nationale.

De asemenea, in baza art. 19 din Legea nr.255/20134 rap.la art. 18 inidice 1 Cod penal 1969 va achita pe inculpatul Bucur Constantin pentru comiterea infractiunii de furt din forma continuata.

Se vor mentine dispozitiile Sentintei penale nr. 177/20.10.1998 pronuntata de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti cu privire la restituirea de catre partea civila a celor 32 de casete audio”.

*Cititi aici in integralitate decizia penala a Tribunalului Militar Bucuresti in cazul capitanului Constantin Bucur

Accesari:270

Comentarii