Pe 15 februarie 2016 au fost anunţaţi
câştigătorii premiilor Grammy, probabil cele mai cunoscute şi importante
distincţii din industria muzicală. Printre numeroase alte categorii, şi
cea dedicată muzicii clasice; printre nominalizări şi premianţi, mai
multe discuri la care am avut acces şi din România, difuzate şi la Radio
România Muzical. Click pe linkurile de pe numele nominalizaţilor de mai
jos pentru a le asculta.
Best Orchestral Performance
Cea mai bună interpretare orchestrală, 5 discuri nominalizate, dintre care două şi în campania românească "Votează discul de muzică clasică al anului 2015": Simfonia a IV-a de Anton Bruckner, în interpretarea Orchestrei Simfonice din Pittsburgh, dirijate de Manfred Honeck şi Simfonia a X-a de Dmitri Şostakovici, cu Orchestra Simfonică din Boston, dirijor Andris Nelsons.
Puncte în comun: sunt înregistrări din concert live, lucrări monumentale, dificile, o captare impecabilă din punct de vedere tehnic (la acest aspect iese şi mai mult în evidenţă Bruckner, Reference Recordings - editorul - fiind recunoscut pentru calitatea tehnică excepţională); orchestre americane de primă mână conduse de dirijori specializaţi în repertoriul propus: Manfred Honeck, în repertoriul post-romantic austriac, Andris Nelsons, în muzica ruşilor din prima jumătate a secolului XX.
A câştigat: Simfonia a X-a de Dmitri Şostakovici, cu Orchestra Simfonică din Boston, dirijor Andris Nelsons.
Best Opera Recording
Cea mai bună înregistrare de operă, tot 5 discuri nominalizate, din nou două în campania "Votează discul de muzică clasică al anului 2015": Răpirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart, într-o producţie dirijată de Yannick Nezet Seguin şi Copilul şi vrăjile de Maurice Ravel, dirijor Seiji Ozawa.
Răpirea din serai face parte dintr-o serie de 7 opere proiectate să apară pe disc, înregistrate de tenorul Rolando Villazon şi dirijorul Yannick Nezet Seguin - este al treilea din serie. Villazon cântă alături de artişti vorbitori de limba germană; pentru el, un nativ mexican, a fost o provocare să înregistreze o operă în limba germană, fiind prima dată când s-a încumetat la o asemenea întreprindere. Suntem în faţa unei înregistrări de mare acurateţe stilistică, pentru că Mozart nu poate fi interpretat oricum şi de oricine, şi prin aceasta o mare reuşită. Iar alături de mult-mediatizatul Villazon, o vedetă incontestabilă a momentului, găsim şi nume cel puţin la fel de importante, cum sunt soprana Diana Damrau şi baritonul Thomas Quasthoff (acesta din urmă, într-un rol vorbit).
Copilul şi vrăjile este de fapt o mini-operă de Maurice Ravel, o lucrare scrisă la început de secol XX care înglobează toate stilurile şi curente existente în epocă, de la impresionism la jazz. Şi aşa cum pentru Villazon a fost o premieră să înregistreze în limba germană, şi pentru dirijorul acestei mini-opere a fost o premieră această înregistrare. Seiji Ozawa, care a împlinit în septembrie 80 ani, este unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori ai momentului, în orice caz, cel mai important dirijor de origine japoneză, specializat în repertoriul francez. Iar pentru acest disc, apărut chiar în preajma zilei când a împlinit 80 ani, a ales lucrări din repertoriul francez care au o nuanţă asiatică, împăcând astfel cultura sa de origine şi de adopţie. La Copilul şi vrăjile a colaborat cu artişti francezi, nume care nu sunt în prim planul mediatic, dar care cunosc foarte bine stilistica lui Ravel. Discul este completat de ciclul de melodii cu orchestră Şeherazada, tot de Ravel, unde solistă este însă vedeta americană Susan Graham.
A câştigat: Copilul şi vrăjile de Maurice Ravel, dirijor Seiji Ozawa.
Best Classical Instrumental Solo
Printre cele 5 nominalizări o găsim şi pe cea a discului Variaţiunile Rahmaninov înregistrat de pianistul rus Daniil Trifonov alături de Orchestra Simfonică din Philadelphia, condusă de Yannick Nezet Seguin (e o performanţă pentru acest dirijor canadian să fie nominalizat în acelaşi an la două categorii diferite ale premiilor Grammy). Pe disc, teme cu variaţiuni, lucrări de Rahmaninov (celebra Rapsodie pentru pian şi orchestră pe o temă de Paganini, variaţiunile pe teme de Chopin şi Corelli) sau inspirate de Rahmaninov (Rachmaniana, lucrare semnată chiar de Daniil Trifonov).
Versiunea Trifonov - Seguin pentru Rapsodia pe o temă de Paganini este una dintre cele mai bune pe care le-am ascultat în ultimii ani. E totul aici: tehnicitate, lirism, spontaneitate, prospeţime, dar şi o legătură cu tradiţia (Trifonov, acum în vârstă de 24 ani, este considerat continuatorul şcolii ruse de pian, pe filiera Rahmaninov - Richter). Şi cum Daniil Trifonov va putea fi ascultat la Bucureşti în ediţia 2017 a festivalului Enescu, cred că interesul pe care ar trebui să-l acordăm acestui disc este încă mai mare.
Best Classical Solo Vocal Album
Prezenţă vocală solistă: nominalizat, ultimul album al mezzosopranei Cecilia Bartoli, St. Petersburg, lansat pe 13 octombrie 2014. Un album cu arii de secol XVIII descoperite de Cecilia Bartoli în arhiva teatrului Mariinski din St Petersburg, mărturii dintr-un secol când ţarii şi ţarinele Rusiei aveau ambiţia de a demonstra că St Petersburgul este o capitală de talia culturală a altor oraşe mari europene. Ariile nu sunt compuse de ruşi, ci de italieni şi nemţi. Ineditul este asigurat de faptul că unele dintre aceste arii sunt, totuşi, în limba rusă, iar a o asculta pe Bartoli cântând în ruseşte este o experienţă în sine.
Sigur, acestea sunt doar spicuiri din nominalizările la premiile Grammy care s-au acordat pe 15 februarie 2016, însă sunt albume de certă calitate aflate la doar un click distanţă pentru ascultare, pentru că urmând linkurile de mai sus, puteţi găsi emisiunile de la Radio România Muzical în care s-au difuzat integral aceste albume care au o garanţie în plus a calităţii prin aceste nominalizări sau premii.
Campania Votează discul de muzică clasică îşi propune ca în fiecare an, numai în baza voturilor şi notelor acordate de vizitatori, să desemneze Discul de muzică clasică al anului în România.
Aşa că nu ezitaţi, ascultaţi muzică bună: zilele vă vor fi mai frumoase!
Best Orchestral Performance
Cea mai bună interpretare orchestrală, 5 discuri nominalizate, dintre care două şi în campania românească "Votează discul de muzică clasică al anului 2015": Simfonia a IV-a de Anton Bruckner, în interpretarea Orchestrei Simfonice din Pittsburgh, dirijate de Manfred Honeck şi Simfonia a X-a de Dmitri Şostakovici, cu Orchestra Simfonică din Boston, dirijor Andris Nelsons.
Puncte în comun: sunt înregistrări din concert live, lucrări monumentale, dificile, o captare impecabilă din punct de vedere tehnic (la acest aspect iese şi mai mult în evidenţă Bruckner, Reference Recordings - editorul - fiind recunoscut pentru calitatea tehnică excepţională); orchestre americane de primă mână conduse de dirijori specializaţi în repertoriul propus: Manfred Honeck, în repertoriul post-romantic austriac, Andris Nelsons, în muzica ruşilor din prima jumătate a secolului XX.
A câştigat: Simfonia a X-a de Dmitri Şostakovici, cu Orchestra Simfonică din Boston, dirijor Andris Nelsons.
Best Opera Recording
Cea mai bună înregistrare de operă, tot 5 discuri nominalizate, din nou două în campania "Votează discul de muzică clasică al anului 2015": Răpirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart, într-o producţie dirijată de Yannick Nezet Seguin şi Copilul şi vrăjile de Maurice Ravel, dirijor Seiji Ozawa.
Răpirea din serai face parte dintr-o serie de 7 opere proiectate să apară pe disc, înregistrate de tenorul Rolando Villazon şi dirijorul Yannick Nezet Seguin - este al treilea din serie. Villazon cântă alături de artişti vorbitori de limba germană; pentru el, un nativ mexican, a fost o provocare să înregistreze o operă în limba germană, fiind prima dată când s-a încumetat la o asemenea întreprindere. Suntem în faţa unei înregistrări de mare acurateţe stilistică, pentru că Mozart nu poate fi interpretat oricum şi de oricine, şi prin aceasta o mare reuşită. Iar alături de mult-mediatizatul Villazon, o vedetă incontestabilă a momentului, găsim şi nume cel puţin la fel de importante, cum sunt soprana Diana Damrau şi baritonul Thomas Quasthoff (acesta din urmă, într-un rol vorbit).
Copilul şi vrăjile este de fapt o mini-operă de Maurice Ravel, o lucrare scrisă la început de secol XX care înglobează toate stilurile şi curente existente în epocă, de la impresionism la jazz. Şi aşa cum pentru Villazon a fost o premieră să înregistreze în limba germană, şi pentru dirijorul acestei mini-opere a fost o premieră această înregistrare. Seiji Ozawa, care a împlinit în septembrie 80 ani, este unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori ai momentului, în orice caz, cel mai important dirijor de origine japoneză, specializat în repertoriul francez. Iar pentru acest disc, apărut chiar în preajma zilei când a împlinit 80 ani, a ales lucrări din repertoriul francez care au o nuanţă asiatică, împăcând astfel cultura sa de origine şi de adopţie. La Copilul şi vrăjile a colaborat cu artişti francezi, nume care nu sunt în prim planul mediatic, dar care cunosc foarte bine stilistica lui Ravel. Discul este completat de ciclul de melodii cu orchestră Şeherazada, tot de Ravel, unde solistă este însă vedeta americană Susan Graham.
A câştigat: Copilul şi vrăjile de Maurice Ravel, dirijor Seiji Ozawa.
Best Classical Instrumental Solo
Printre cele 5 nominalizări o găsim şi pe cea a discului Variaţiunile Rahmaninov înregistrat de pianistul rus Daniil Trifonov alături de Orchestra Simfonică din Philadelphia, condusă de Yannick Nezet Seguin (e o performanţă pentru acest dirijor canadian să fie nominalizat în acelaşi an la două categorii diferite ale premiilor Grammy). Pe disc, teme cu variaţiuni, lucrări de Rahmaninov (celebra Rapsodie pentru pian şi orchestră pe o temă de Paganini, variaţiunile pe teme de Chopin şi Corelli) sau inspirate de Rahmaninov (Rachmaniana, lucrare semnată chiar de Daniil Trifonov).
Versiunea Trifonov - Seguin pentru Rapsodia pe o temă de Paganini este una dintre cele mai bune pe care le-am ascultat în ultimii ani. E totul aici: tehnicitate, lirism, spontaneitate, prospeţime, dar şi o legătură cu tradiţia (Trifonov, acum în vârstă de 24 ani, este considerat continuatorul şcolii ruse de pian, pe filiera Rahmaninov - Richter). Şi cum Daniil Trifonov va putea fi ascultat la Bucureşti în ediţia 2017 a festivalului Enescu, cred că interesul pe care ar trebui să-l acordăm acestui disc este încă mai mare.
Best Classical Solo Vocal Album
Prezenţă vocală solistă: nominalizat, ultimul album al mezzosopranei Cecilia Bartoli, St. Petersburg, lansat pe 13 octombrie 2014. Un album cu arii de secol XVIII descoperite de Cecilia Bartoli în arhiva teatrului Mariinski din St Petersburg, mărturii dintr-un secol când ţarii şi ţarinele Rusiei aveau ambiţia de a demonstra că St Petersburgul este o capitală de talia culturală a altor oraşe mari europene. Ariile nu sunt compuse de ruşi, ci de italieni şi nemţi. Ineditul este asigurat de faptul că unele dintre aceste arii sunt, totuşi, în limba rusă, iar a o asculta pe Bartoli cântând în ruseşte este o experienţă în sine.
Sigur, acestea sunt doar spicuiri din nominalizările la premiile Grammy care s-au acordat pe 15 februarie 2016, însă sunt albume de certă calitate aflate la doar un click distanţă pentru ascultare, pentru că urmând linkurile de mai sus, puteţi găsi emisiunile de la Radio România Muzical în care s-au difuzat integral aceste albume care au o garanţie în plus a calităţii prin aceste nominalizări sau premii.
Campania Votează discul de muzică clasică îşi propune ca în fiecare an, numai în baza voturilor şi notelor acordate de vizitatori, să desemneze Discul de muzică clasică al anului în România.
Aşa că nu ezitaţi, ascultaţi muzică bună: zilele vă vor fi mai frumoase!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu