Ministerul Sănătăţii a prezentat, ieri, noile strategii de
prevenire şi control al cancerului. Planul Naţional Multianual Integrat
de Control al Cancerului (PNCC) se va derula pe perioada 2016-2020 şi ar
putea fi adoptat printr-o hotărâre de guvern, până în luna iunie,
potrivit premierului Dacian Cioloş. De asemenea, vicepremierul Vasile
Dîncu a declarat că PNCC devine o prioritate a Guvernului şi vor fi
asigurate fondurile necesare pentru punerea sa în practică.
Planul guvernanţilor vizează reducerea mortalității și a incidenței cancerului, precum și îmbunătățirea stării de sănătate a populației la risc și creșterea calității vieții bolnavilor de cancer şi are câteva direcţii de acţiune: o mai bună înregistrare a îmbolnăvirilor în Registrele de Cancer, promovarea unui stil de viaţă sănătos (bazat pe înţelegerea, evitarea şi combaterea factorilor de risc), măsuri de prevenire primară, prin vaccinarea împotriva hepatitelor cronice şi a infecţiilor cu virus HPV, continuarea programului naţional de screening al cancerului de col uterin. Sunt prevăzute, astfel, noi programe pilot de screening la nivel regional pentru cancerul de sân şi cancerul colorectal şi strategii de îmbunătăţire a performanţei actualului Program Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, cu pilotarea regională a screening-ului primar HPV (Human Papilloma Virus), conform recomandărilor recente ale Ghidurilor Europene.
Premierul Dacian Cioloş a afirmat că PNCC “este o restanţă pe care trebuia să o rezolvăm de ceva vreme” şi speră să fie o reuşită, “cu atât mai mult cu cât se înscrie într-un proces mai larg european, beneficiază şi de un program european de luptă împotriva cancerului finanţat de Comisia Europeană (CE)”, a subliniat Cioloş.
La teorie stăm bine, cu practica e mai greu
Cu toate că aceasta este prima strategie de o asemenea amploare, autorităţile au mai avut planuri măreţe de diminuare a incidenţei bolilor oncologice, însă fără vreun rezultat.
În 2012, spre exemplu, statul român a demarat un program de prevenţie a cancerului de col uterin, una dintre formele de cancer care, depistate în timp util, se pot vindeca. Programul de testare gratuită a femeilor, primul de acest gen din '89 încoace continuă şi în 2016, însă rezultatele măsurilor luate de autorităţi sunt insesizabile. Potrivit statisticilor, în cazul cancerului de col uterin, România continuă să se afle pe primul loc în Uniunea Europeană, cu cea mai ridicată rată de mortalitate. Mai exact, se află pe locul 3 ca incidenţă, după cancerul de sân şi cancerul colorectal, şi reprezintă prima cauză de mortalitate la femeile din grupa de vârstă 15-44 ani (peste 2.000 de femei mor în fiecare an din cauza acestei boli).
Asta, în ciuda faptului că, aşa cum spuneam, această formă de cancer are în general un prognostic bun, dacă este depistată în stadii inițiale. Practic, la cinci ani de la diagnostic, supraviețuirea poate ajunge până la 100%, dacă afecțiunea e depistată în stadiul 0, şi la 91%, dacă boala este depistată în stadiul I.
Autorităţile au avut nevoie de şase ani pentru punerea la punct a proiectului, PNCC fiind elaborat în perioada 2009-2015 de către experți delegați de Ministerul Sănătății, în cadrul Parteneriatului Politic European Împotriva Cancerului (EPAAC) și a CanCon Joint Action.
În lipsa unui registru naţional al pacienţilor cu afecţiuni oncologice, în România nu există o evidenţă clară a bolnavilor de cancer. Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, anual, în ţara noastră apar aproximativ 13.000 de cazuri noi de cancer, însă Alianţa Pacienţilor Cronici din România estimează că numărul persoanelor bolnave ar fi mult mai mare (78.800 de cazuri noi, anual). De asemenea, un raport recent al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului arată că aproximativ 50.000 de români mor în fiecare an din cauza maladiilor oncologice. Riscul de deces prin cancer până la vârsta de 75 de ani este cu 3,5% mai mare în România, față de UE. Cancerele de plămân, de sân, de col uterin, colorectal și cancerul de prostată sunt cele mai frecvente forme ale maladiei în România și cele care cauzează jumătate din decesele prin cancer.
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer la bărbaţii din România, iar la femei - cel de sân. Peste 70% dintre cancerele de plămân sunt depistate în stadii avansate, iar 20% dintre cancerele de sân sunt diagnosticate în stadiile II sau III.
Implementare proastă, program ineficient
Deşi programul de prevenţie a existat, implementarea a fost defectuoasă, iar cauzele au fost multiple, printre aceste numărându-se lipsa personalului, lipsa informării şi a banilor.
Doar jumătate dintre medicii de familie sunt înscrişi în program şi doar o parte dintre aceştia sunt activi în mobilizarea femeilor. De asemenea, dacă în alte state sunt trimise femeilor sms-uri, scrisori, telefoane, pentru a le determina să facă teste preventive, în România acestea au lipsit cu desăvârşire, motivul fiind lipsa personalului medical, veșnic insuficient și supraîncărcat. În plus, nu s-au alocat bani pentru program, după cum spunea chiar coordonatorul Programului naţional de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, dr. Carmen Ungurean, într-un interviu pentru politicidesănătate.ro: “Din cauza instabilității alocării bugetare și a celei legislative din perioada 2013-2014, o campanie de informare a femeilor nu ar fi fost prudentă. Având un buget extrem de limitat, riscam ca femeile informate să se ducă la medic în număr mult mai mare decât ne permitea bugetul să testăm”. De asemenea, pe perioada derulării progra Alţi medici s-au plâns că serviciile acordate pacientelor în cadrul acestui program nu le-au mai fost decontate de casele de asigurări de sănătate.
Vezi galeria fotoPlanul guvernanţilor vizează reducerea mortalității și a incidenței cancerului, precum și îmbunătățirea stării de sănătate a populației la risc și creșterea calității vieții bolnavilor de cancer şi are câteva direcţii de acţiune: o mai bună înregistrare a îmbolnăvirilor în Registrele de Cancer, promovarea unui stil de viaţă sănătos (bazat pe înţelegerea, evitarea şi combaterea factorilor de risc), măsuri de prevenire primară, prin vaccinarea împotriva hepatitelor cronice şi a infecţiilor cu virus HPV, continuarea programului naţional de screening al cancerului de col uterin. Sunt prevăzute, astfel, noi programe pilot de screening la nivel regional pentru cancerul de sân şi cancerul colorectal şi strategii de îmbunătăţire a performanţei actualului Program Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, cu pilotarea regională a screening-ului primar HPV (Human Papilloma Virus), conform recomandărilor recente ale Ghidurilor Europene.
Premierul Dacian Cioloş a afirmat că PNCC “este o restanţă pe care trebuia să o rezolvăm de ceva vreme” şi speră să fie o reuşită, “cu atât mai mult cu cât se înscrie într-un proces mai larg european, beneficiază şi de un program european de luptă împotriva cancerului finanţat de Comisia Europeană (CE)”, a subliniat Cioloş.
“Mă bucur foarte mult că avem această strategie, acest plan. Îl aşteptăm în Guvern cât mai repede posibil (…) Vă asigurăm că vom aduce pentru acest proiect fondurile necesare pentru ca să fie pus în practică aşa cum trebuie”, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu.
La teorie stăm bine, cu practica e mai greu
Cu toate că aceasta este prima strategie de o asemenea amploare, autorităţile au mai avut planuri măreţe de diminuare a incidenţei bolilor oncologice, însă fără vreun rezultat.
În 2012, spre exemplu, statul român a demarat un program de prevenţie a cancerului de col uterin, una dintre formele de cancer care, depistate în timp util, se pot vindeca. Programul de testare gratuită a femeilor, primul de acest gen din '89 încoace continuă şi în 2016, însă rezultatele măsurilor luate de autorităţi sunt insesizabile. Potrivit statisticilor, în cazul cancerului de col uterin, România continuă să se afle pe primul loc în Uniunea Europeană, cu cea mai ridicată rată de mortalitate. Mai exact, se află pe locul 3 ca incidenţă, după cancerul de sân şi cancerul colorectal, şi reprezintă prima cauză de mortalitate la femeile din grupa de vârstă 15-44 ani (peste 2.000 de femei mor în fiecare an din cauza acestei boli).
Asta, în ciuda faptului că, aşa cum spuneam, această formă de cancer are în general un prognostic bun, dacă este depistată în stadii inițiale. Practic, la cinci ani de la diagnostic, supraviețuirea poate ajunge până la 100%, dacă afecțiunea e depistată în stadiul 0, şi la 91%, dacă boala este depistată în stadiul I.
Autorităţile au avut nevoie de şase ani pentru punerea la punct a proiectului, PNCC fiind elaborat în perioada 2009-2015 de către experți delegați de Ministerul Sănătății, în cadrul Parteneriatului Politic European Împotriva Cancerului (EPAAC) și a CanCon Joint Action.
În lipsa unui registru naţional al pacienţilor cu afecţiuni oncologice, în România nu există o evidenţă clară a bolnavilor de cancer. Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, anual, în ţara noastră apar aproximativ 13.000 de cazuri noi de cancer, însă Alianţa Pacienţilor Cronici din România estimează că numărul persoanelor bolnave ar fi mult mai mare (78.800 de cazuri noi, anual). De asemenea, un raport recent al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului arată că aproximativ 50.000 de români mor în fiecare an din cauza maladiilor oncologice. Riscul de deces prin cancer până la vârsta de 75 de ani este cu 3,5% mai mare în România, față de UE. Cancerele de plămân, de sân, de col uterin, colorectal și cancerul de prostată sunt cele mai frecvente forme ale maladiei în România și cele care cauzează jumătate din decesele prin cancer.
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer la bărbaţii din România, iar la femei - cel de sân. Peste 70% dintre cancerele de plămân sunt depistate în stadii avansate, iar 20% dintre cancerele de sân sunt diagnosticate în stadiile II sau III.
Implementare proastă, program ineficient
Deşi programul de prevenţie a existat, implementarea a fost defectuoasă, iar cauzele au fost multiple, printre aceste numărându-se lipsa personalului, lipsa informării şi a banilor.
Doar jumătate dintre medicii de familie sunt înscrişi în program şi doar o parte dintre aceştia sunt activi în mobilizarea femeilor. De asemenea, dacă în alte state sunt trimise femeilor sms-uri, scrisori, telefoane, pentru a le determina să facă teste preventive, în România acestea au lipsit cu desăvârşire, motivul fiind lipsa personalului medical, veșnic insuficient și supraîncărcat. În plus, nu s-au alocat bani pentru program, după cum spunea chiar coordonatorul Programului naţional de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, dr. Carmen Ungurean, într-un interviu pentru politicidesănătate.ro: “Din cauza instabilității alocării bugetare și a celei legislative din perioada 2013-2014, o campanie de informare a femeilor nu ar fi fost prudentă. Având un buget extrem de limitat, riscam ca femeile informate să se ducă la medic în număr mult mai mare decât ne permitea bugetul să testăm”. De asemenea, pe perioada derulării progra Alţi medici s-au plâns că serviciile acordate pacientelor în cadrul acestui program nu le-au mai fost decontate de casele de asigurări de sănătate.
Galerie foto
Citeşte mai multe despre:
cancer
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu