GAY PROMO! Festival dacic cu fineţuri sexuale romane! “Noi, romanii, suntem foarte liberali!” (sic!)
Gladiatorii morţi în arenele romane puteau fi aduşi la viaţă dacă publicul scanda “RESUSCITATE!” şi dacă – pe modelul din povestea “Frumoasa din Pădurea Adormită” – erau sărutaţi de o fată sau de un băiat. Aceasta a fost una din lecţiile de istorie învăţate de spectatorii (mulţi dintre ei, copii) care au asistat ieri la cea de a doua zi a “Festivalului Dacic Petrodava” (ediţia a 2-a).
Pledoaria pe faţă pentru orientările sexuale minoritare a fost făcută în plin spectacol (vezi şi filmarea-martor de mai jos) spre iritarea unor părinţi care au considerat momentul nepotrivit. Episodul s-a consumat după reconstituirea luptei unor gladiatori, când doi dintre aceştia rămăseseră întinşi la pământ şi prezentatorul dorea să elibereze scena.
„Herculanus, aşa spun zeii, aşa spune legenda despre el că nu poate fi trezit din morţi decât cu un sărut. Dacă nu sunt doritori în public? Bărbaţi, femei, nu contează… Noi romanii suntem foarte liberali. O domnişoară? Nu se sacrifică nimeni? Flama, până la urmă trebuie să te sacrifici tu…”, spune prezentatorul la minutul 32.08, iar gladiatorul Flama (bărbat) se îndreaptă spre mortul Herculanus (tot bărbat) cu intenţia de a se conforma şi a-i aplica sărutul care să-l readucă pe „decedat” printre cei vii. Herculanus se ridică fugărit de Flama care vroia să-l sărute…
…………………………..
Şi oare o fi vrut să spună că romanii erau “liberali” sau „libertini”? Pentru că liberalii din anul de graţie 2017 nu au programele politice axate pe pupăturile între bărbaţi. Sau poate prezentatorul o fi rămas setat pe idea că manifestarea are loc în faţa unei primării conduse de un liberal…
Din păcate, nu este singurul episod care pune sub semnul îndoielii profesionalismul „actului artistic” plătit din bani publici. Cu o zi înainte, la deschiderea manifestării, primarul Dragoş Chitic vorbea despre importanţa cunoaşterii istoriei de către tânăra generaţie. Că un act artistic nu este tot timpul fixat în în rigorile adevărului ştiinţific nu e o tragedie. Problema apare atunci când e vorba de mistificări grosolane sau când informaţiile şi culturile sunt amestecate într-o ciorbă cu de toate…
Ca detaliu, ieri de la prima secundă a spectacolului, unul dintre cei doi prezentatori (profesori de istorie?) şi-a făcut intrarea în scenă cu un dezacord uriaş. Dacă ar fi comis-o după două ore de vorbit la microfon, poate i se putea găsi o scuză, dar respectivul a spus fix la secunda 0 următoarele:
“Bine aţi venit la cea de a doua zi a a celui de-a doua ediţii a Festivalului Dacic Petrodava”. Deci, „a celui de-a doua ediţii”.
O informaţie documentară (minutul 17.52) – „Nu mai puţin atunci când Traian a cucerit Dacia a dus la Roma 20.000 de prizonieri pe care i-a pus să lupte ca gladiatori. Şi tot atunci s-au mai sacrificat şi 30-40.000 de animale. Pentru că astfel de lupte se dădeau şi împotriva unor bestii, animale sălbatice, lei, tigri, etc, elefanti chiar, se sacrificau în aceste amfiteatre” – a fost contestată pe loc de un profesor de istorie din public care a punctat că nu aveau cum ajunge toţi prizonierii daci gladiatori (unii erau în vârstă, de exemplu) şi că atâtea animale mari or fi fost sacrificate în arenele romane poate în câteva secole, nicidecum într-o singură sărbătoare, fie ea prelungită la peste 100 de zile.
Tot unul din cei doi prezentatori a spus ieri, de mai multe ori, că în Cetatea Petrodava se flau două căpetenii dace, „căpetenia din Petrodava şi căpetenia venită din Nordul Moldovei”. Nu, nu a spus că de pe „actualul teritoriu” sau din „nordul Viitoarei Moldove” ceea ce înseamnă că prichindeii care asistau ieri în public au auzit de mai multe ori că Moldova (ca şi formă de organizare statală) exista de pe vremea dacilor. Interesant, nu? (vezi, de exemplu, la 1.52.00).
Femeile dace dansau pe muzică celtică?
Tot în spectacolul de ieri, o aşa-zisă trupă de femei dace au prezentat un dans tematic despre care prezentatorul a spus că ar fi fost specific acelor vremuri şi locuri – vezi în VIDEO de mai sus, la minutul 4.40. Nu ne pronunţăm asupra coregrafiei dar problema uriaşă apare la muzică. O poate găsi oricine pe youtube, cum am găsit-o şi noi.Da, piesa se numeşte <<Celtic Music – Wolf Blood>> şi face parte dintr-un album de muzică celtică compusă şi orchestrată de celebrul Adrian von Ziegler. Dansau dacii de la începutul mileniului pe muzică celtică? Nicidecum, dar după „adevărurile istorice” prezentate ieri la Curtea Domnească de la Piatra Neamţ nu ne-am mira să aflăm că exista încă de pe atunci UE şi Parlamentul European…
Şi, apropos de globalizare, încă o pledoarie în acest sens au fost şi suvenirurile sau jucăriile oferite la comercializare de aceeaşi parteneri ai Primăriei Piatra Neamţ. Mai jos, o imagine de la un cort unde se vindeau săbii din lemn şi scuturi, jucării pentru copii:
Dacă aţi remarcat deja că scuturile din imagine nu au nicio treabă cu desenul specific dacic sau roman, să ştiţi că aceeaşi senzaţie a avut şi reporterul care a întrebat-o pe domnişoara de la cort de ce inspiraţie sunt motivele respective. „Mai mult de la vikingi”, a răspuns domnişoara. Ce treabă aveau dacii („Festivalul dacic Petrodava”) cu vikingii? – aceasta ar fi întrebarea la care, probabil, ar putea răspunde doar responsabilii din Primărie care s-au ocupat de organizarea acestei manifestări care, vorba primarului Dragoş Chitic, este o pledoarie pentru istoria acestor locuri. Pe bune?
Aşa cum spuneam mai sus, actul artistic poate depăşi rigorile ştiinţifice. Dacă e act artistic. Dar a pune semnul egal între ideea de „act artistic” şi o sorcovă cu o denumire clară (Festival dacic) în care sunt amestecate culturi diferite, informaţii reale cu aberaţii, bâlbe jenante, gafe monumentale etc este deja prea mult. Dacă acum câţiva ani, un Festival medieval precum cel de la Tîrgu Neamţ – scenariul şi regia, Liviu Pancu – reprezenta o adevărată încântare a ochiului dar şi un izvor de educaţie pentru cei mici, în ultimul timp, „medievalii” şi „anticii” au făcut o grămadă de „pui” puşi numai pe făcut bani. Nu mai contează adevărul istoric aproape deloc, aşa-zisele spectacole sunt lungite cu un fel de desene animate pentru copii (vezi în clipul de mai sus şi sceneta „cu încetinitorul” dar şi „instrucţia copiilor”), totul ca să pară mai mult şi să fie mai scump.
În loc de concluzie, încheiem cu o poză. La un festival dacic unde se vând scuturi care amintesc de vikingi, unde femeile dace dansează pe muzică celtică, merge şi un gladiator cu ceas de firmă pe mână, nu?
Daniel VINCA
Nota Bene – Toate aceste bazaconii (ca să nu mai vorbim de faptul că gladiatorul din imaginea de mai sus i s-a adresat unei doamne măritate, cu copil lângă ea, cu invitaţia „nu vrei să facem o trântă?”) au avut loc la Curtea Domnească din Piatra Neamţ, lângă un monument care poartă numele celui mai mare voievod al Moldovei: Turnul lui Ştefan.
Dacă Primăria Piatra Neamţ – în calitate de organizator – a arătat cât preţ pune pe istorie şi tradiţii pe care le-a îmbrăcat în acest pospai de şuşanea ordinară, am fi curioşi dacă au vreo părere despre acest subiect instituţiile a căror menire este să apere si să promoveze tradiţia şi cultura adevărată. Ne referim mai ales la Complexul Muzeal Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare dar şi la instituţia care reprezintă în teritoriu Ministerul Culturii, adică la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu