Lacrimi de fiu, lacrimi de părinte: „Doctore Teodorescu, tatăl tău să nu treacă niciodată prin umilinţa adusă de tine tatălui meu!”

admin / 22 de ore ago

Dacă ajungi la UPU, Dumnezeu îţi e, din toate punctele de vedere, mediul de gardă. Poate fi un Dumnezeu bun sau unul rău: depinde de comportamentul său şi – aşa cum spunea, cu adânc aer filozofic, într-o conferinţă de presă, directorul Liviu Negelschi – de percepţia pacienţilor şi aparţinătorilor.
Publicăm mai jos, integral (chiar şi cu inerente greşeli de scriere, motivele fiind evidente) gândurile cu care a plecat de puţin timp din spital fiul unui bătrân de 80 de ani, despre care medicul de gardă a spus că nu are nimic, deci nu e necesară internarea.
Cel care relatează umilinţa trăită azi şi de el şi de tatăl său este poliţiştul Marius Coşerariu (om care în timpul liber instruieşte, pro-bono, zeci de copii de pe Valea Muntelui care fac parte din grupuri folk) iar pacientul este tatăl acestuia (80 de ani, poliţist pensionar).

<<Dialog intre medic și pacient la UPU NEAMT astazi 20 Mai 2017,ora 17,30.
Astăzi, tatălui meu- fost polițist în vârstă de 80 de ani, i s-a făcut rău, că urmare a unor afectiuni cardiologice grave pe care le are de mai multi ani.De fapt, îi era rău de vreo săptămână, având fluctuații foarte mari de tensiune, dar tot a sperat că o să-și revină.Acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care a hotărât să meargă la spital, sperând că va primi ajutorul necesar.Din respect și bun simț, a hotărât să nu solicite ambulanta, deși avea tot dreptul printr-un simplu apel la 112,considerând că sunt alte persoane în stare mai gravă decât el.Astfel,împreună cu mama, a ieșit în drum,luând o mașină de ocazie până la Piatra-Neamt, plecând din apropierea municipiului Roman.M-am dus și eu,cu mașina pe și ne-am întâlnit la Unitatea de Primiri Urgente de la Spitalul jud.Neamt.Aici a inceout „circul”.O doamna,probabil asistenta, ne-a luat la „ture” ,intrebandu-ne pe un ton agresiv,cine ne-a permis sa intram acolo,deoarece are dreptul un singur însoțitor.Am încercat să-și explice faptul că n-am știut, dar am fost invitat să părăsesc UPU.În cele din urmă ne-am așezat pe un scaun, așteptând mila personalului medical,în timp ce tatăl meu era vânat la fata și acuzând că se simte rău.Dupa vreo 20 de minute, ne-a venit randul, deși în fața noastră nu era mai nimeni.Am fost iarăși invitați să ieșim afară,iar tatăl meu a fost condus în altă încăpere,pentru niste consultații.Am așteptat cu sufletul la gura , vesti, iar după aproximativ.10 min. Tatăl meu a venit și ne-a spus că….I-a zis medicul că nu are nimic.L-am întrebat cum se simte, dar avea fata tumefiată, vineție,chiar speriat, acuzând că i-au amorțit picioarele.Cu glasul tremurând, mi-a spus că se teme sa meargă acasă.La fel și mama mea, mi-a spus că toată săptămâna l-a supravegheat și că îi este teamă să nu se întâmple ceva…regretabil.La insistențele părinților am hotărât să merg la medicul care l-aș consultat, să-i explic faptul că tatălui meu îi este rău și că solicită o internare. Am intrat în camera de la UPU, unde de acordă „consultații” ,întrebând de domnul doctor TEODORESCU.L-am interceptat respectuos, prezentând i-am că fiind fiul bătrânului pe care l-aș consultat mai devreme și exokicandu-i faptul că tatălui meu îi este foarte rău și că solicită o internare pentru a fi supravegheat de către un medic specialist. Aici începe „balamucul”. Acest individ numit Teodorescu m-a tratat că pe ultima cârpă, spunandu-mi, cu un ton arogant, superior și… Nesimțit, că „nu mă înveți tu pe mine să-mi fac meseria”. Sigur, am incercat sa trec peste acest moment și i-am spus acestui individ ( pe care nu-l pot numi nici nici domn,n ici medic) că tatăl meu a venit la spital pentru că nu mai rezista, are nevoie de ajutor și că nu este unul dintre acei oameni care vor sa abuzeze de sistemul medical, fiind și el, la rândul său, polițist, în slujba oamenilor , peste 35 de ani. Atat mi-a trebuit. Acest Teodorescu mi-a dat cu „flit” , spunandu-mi că poate fi și președinte. Mi-a spus că nu vrea să-l interneze, deoarece… nu are nimic și că el răspunde pentru asta. Va dați seama că reacția mea a fost… De uimire. L-am întrebat și eu dacă tot așa ar fi procedat cu tatăl său. Desigur, răspunsul a fost… Că nu-i treabă mea. Si uite așa, am plecat acasă. Tatal meu aplecat mai bolnav de la Spitalul din Piatra Neamț, eu m-am ales cu nervi și …. Lacrimi de mila, iar tatăl meu s-a ales cu…. Speranța că Dumnezeu știe ce are de făcut. Nu uitați: tatăl meu nu este asistat social sau vreun boschetar ( deși și ei au dreptul la asistenta medicala), A slujit statul român, zeci de ani, a scris o carte , a făcut tot ce îi este drag Lui Dumnezeu. Dar Oana la Dumnezeu, trebuie să treci de așa-numitul medic Teodorescu. Oare în ce lume trăim? Mai avem drepturi în țara asta? De ce trebuie sa existe astfel de ..Teodorescu? Respect meseria de medic, mă înclin in fața multor medici, asistenți medicali și mai știu că ei îl au pe Dumnezeu. Dar….mai sunt și că Teodorescu, din păcate. Imi pare rău pentru acest incident. Il rog pe acest Teodorescu să mă scuze că am îndrăznit să-i cer informații despre starea sănătății tatălui meu, deși este obligat să le ofere.Vreau să cred că tatăl său nu va trece niciodată prin umilinta prin care a trecut tatăl meu, astăzi. Si să nu uite acest „medic”, lipsit de suflet și nici alții că el, că toate de plătesc, mai devreme sau mai târziu. Inchei prin a spune că ar trebui să-și fie rușine acestui individ.Dumnezeu să-l răsplătească, după sufletul său>>.

Postat pe facebook în urmă cu jumătate de oră, mesajul de mai sus a strâns deja numeroase confirmări şi comentarii, toate negative la adresa sistemului medical.
Daniel VINCA
Nota Redactiei – Evident ca daca va fi remis un punct de vedere al Spitalului Judetean, acesta va fi gazduit de Vestea. Cutumele de pana acum, din mandatul managerului interimar Liviu Negelschi arată că fie nu se reactioneaza la asa ceva, fie reacţia are loc cu întârziere şi, de obicei, doar daca cere preşedintele CJ Neamţ.

Distribuie acest articol: