Christian Silva/Intact Images
La primul termen al procesului, aflat în faza de apel, aproape jumătate dintre cei 75 de inculpaţi au declarat că nu şi-au angajat avocaţi, acesta fiind şi motivul pentru care procesul a fost amânat.
Liviu Dragnea a fost prezent în sala de judecată, el fiind printre puţinii inculpaţi care a spus că doreşte să fie reaudiat de judecători.
La ieşirea din sala de judecată, Liviu Dragnea nu a dorit să comenteze despre acest dosar, el susţinând că nu amestecă justiţia cu politica, iar ceea ce va avea de spus va fi doar în sala de judecată.
Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani.
Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare.
Decizia a fost atacată cu apel.
Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt - promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale", arăta DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, mai preciza DNA.
Sistemul informatic avea două componente IT: o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat ''1855'' ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr şi o aplicaţie internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (aşa-numiţii ''coordonatori judeţeni'' sau ''coordonatori'') să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile, precum şi să introducă manual astfel de date pe portalul: referendum1.psd / referendum5.psd.ro.
DNA mai preciza că accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator şi parolă primite anterior prin canalul de comunicaţii SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secţiilor de votare şi alte persoane prin obţinerea autorizării din partea utilizatorilor.
Acest sistem informatic asigura comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne, comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/ sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege, precum şi obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23,00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi ''Da'' şi câte ''Nu'' au fost exprimate.
"De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au rezultat circa 4.400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului", susţinea DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Sursa: Agerpres
Sponsorizat de 
Citeşte mai multe despre:
liviu dragnea, dosarul referendumul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu