În Statele Unite, de exemplu, simpla existență a schimbărilor climatice antropogene este pusă la îndoială de majoritatea populației. În ciuda a numeroase evenimente de tip breaking news (cele mai calde veri înregistrate vreodată, topirea alarmantă a ghețarilor, creșterea nivelului mărilor și oceanelor etc.), un sondaj al opiniei publice americane, realizat în 2011, indică un procentaj de numai 44% de oameni care cred în schimbările climatice antropogene, mult sub nivelul de 75% înregistrat în 2001[1].
Conform unui alt sondaj de opinie, realizat mai recent (în 2014) de către IPSOS[2], majoritatea americanilor, chinezilor și indienilor consideră că schimbările climatice sunt un fenomen natural, care se întâmplă din timp în timp. Mulți cetățeni din Marea Britanie (48%), Australia (47%), Rusia (45%, Franța (41%) ori Germania (32%) sunt de aceeași părere.
Existența polarizării opiniilor despre schimbările climatice m-a făcut, cu ocazia cursului Climate Change – Torn Between Myth and Fact, pe care îl predau, din 2004, în fiecare semestru la Brooklyn College, să mă întreb care ar putea fi resorturile care declanșează această separare a societății (din SUA și alte țări) atunci când vine vorba despre cine/ce produce schimbările climatice.
Anterior, am analizat rolul ideologiei schimbărilor climatice, al echilibrului dramatic între sustenabilitate și colaps, al acțiunilor divergente impuse de adepții a două principii opuse (precauțiune vs. pro-acțiune) și al percepțiilor culturale prin prisma teoriei riscului– toate privite ca posibile explicații ale actualei polarizări societale în legătură cu schimbările climate, prezente și viitoare. Am încercat astfel să construiesc o lecție de istorie în geopolitică, evidențiind cât de dificile sunt încercările de a obține un consens între națiuni și indivizi cu vaste diferențe între obiceiuri, tradiții, valori culturale, atitudini comportamentale și condiții socio-economice.
În articolul de față, aș dori să adaug o nou capitol acestei lecții de istorie: efectul vești bune – vești proaste (good news – bad news) și rolul său în polarizarea pozițiilor legate de schimbările climatice.
În general, efectul menționat implică faptul că oamenii sunt mai receptivi la veștile bune decât la cele proaste și mulți dintre noi trec prin viață cu o ureche selectivă: preferăm veștile bune celor proaste, flatările în locul insultelor ș.a.m.d. Dar mai interesantă este consecința „urechii selective”: convingerile și părerile noastre sunt actualizate a posteriori într-un mod care reflectă această tendință părtinitoare.
Un exemplu simplu: Ne actualizăm imaginea despre noi înșine ori de câte ori ni se spune că suntem mai deștepți sau mai arătoși decât credeam. Dar dacă auzim că suntem mai proști sau mai urâți decât presupuneam noi, revizuirea imaginii proprii are loc mult mai rar. Se estimează că aproximativ 80-90% dintre noi ne comportăm conform exemplului descris.
Cum se manifestă efectul vești bune vs. vești proaste în polarizarea opiniilor despre schimbările climatice?
Un experiment interesant prin rezultatele lui – cum pot noile informații să altereze credințele oamenilor – a fost publicat pe 2 septembrie 2016 de către un grup de patru cercetători de la University College din Londra și Harvard Law School din Cambridge, Massachusetts.[3]
Folosind o tehnică aleatorie de selecție, cercetătorii au chestionat 302 de americani în legătură cu schimbările climatice: de exemplu, dacă cred în schimbările antropogene, dacă Statele Unite au procedat corect sprijinind Acordul de la Paris din 2015 cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ș.a. Pe baza răspunsurilor inițiale, participanții au fost împărțiți în trei categorii: cei care cred cu tărie în schimbările antropogenice (suporterii înfocați ori strong believers) , suporterii moderați (medium believers) și scepticii, care cred că influența oamenilor în schimbările climatice este superficială (weak believers).
După împărțirea în cele trei categorii, participanților li s-a spus că mulți oameni de știință și organisme federale, precum Agenția de Protecția Mediului[4], au anunțat că, până în 2100, temperatura medie în SUA va crește cu cel puțin 6°F (3,4°C). Apoi, cei 302 participanți au fost invitați să spună care este estimarea lor despre creșterea probabilă a temperaturii în 2100.
Răspunsul mediu a fost 5,6°F (3,1°C). Răspunsurile separate ale celor trei categorii au reflectat, cum era și normal, convingerile cu care au început experimentul: 6,3°F (3,5°C) pentru suporterii înfocați, 5,9°F (3,3°C) pentru cei moderați și 3,6°F (3,0°C) în cazul scepticilor.
Partea originală a experimentului a constat din implementarea procedeului vești proaste-vești bune. Jumătate din participanți au primit aleatoriu o veste bună, iar cealaltă jumătate o veste proastă despre schimbările climatice.
Vestea „bună”: În ultimele câteva săptămâni, oameni de știință proeminenți au re-analizat datele științifice existente și au concluzionat că situația este mult mai bună de cât se credea. În consecință, până în anul 2100, temperatura medie din SUA va crește probabil cu 1°F – 5°F (0,6°C – 2,8°C), în funcție de scenariul emisiilor și modelul climatic.
Vestea „proastă”: În ultimele câteva săptămâni, oameni de știință proeminenți au re-analizat datele științifice existente și au concluzionat că situația este mult mai proastă de cât se credea. În consecință, până în anul 2100, temperatura medie din SUA va crește probabil cu 7°F – 11°F (3,9°C – 6,1°C), în funcție de scenariul emisiilor și modelul climatic.
Vestea „bună” a fost mult mai încurajatoare decât cea oferită inițial (planeta și umanitatea o duc mai bine decât se spune). Vestea „proastă” a fost mai deprimantă decât informația inițială (va fi mai rău, vai de capul nostru și al planetei)
După auzirea veștilor, participanților li s-a cerut să-și actualizeze părerile lor despre schimbările climatice în lumina ultimelor „analize științifice”. Răspunsurile au fost analizate statistic și prezentate în Figura 1.
Figura 1. Actualizarea credințelor în schimbările climatice
Vestea „bună” este în albastru (Good
news), vestea „proastă” este în roșu (Bad news). Cele trei categorii de
participanți, de la stânga la dreapta, sunt scepticii (Low CCB),
moderații (medium CCB) și „înfocații” (High CCB). CCB= Credința în
Schimbările Climatice. Detalii statistice se găsesc în Sursa
Scepticii au fost influențați de vestea „bună” (V-am spus eu că dracul nu-i așa de negru!)
și estimarea lor finală a fost cu circa 1°F (0,6°C) mai mică decât cea
inițială. Pe de altă parte, vestea „proastă” nu le-a schimbat părerea
inițială despre schimbările climatice (estimările lor medii rămânând
practic constante).În schimb, suporterii înfocați ai schimbărilor antropogene au fost foarte mișcați de vestea „proastă”, estimarea lor inițială crescând cu aproape 2°F (1,2°C). În același timp, „înfocații”, cărora li s-a servit vestea „bună”, au estimat noua creștere de temperatură doar la 0,9°F (0,5°C) față de estimarea lor inițială de 6,3°F (3,5°C).
Moderații au suferit o influență egală în ambele cazuri de vești. Estimările lor inițiale s-au schimbat cu aproximativ 1,5°F (0,8°C).
Implicațiile efectului vești bune vs. vești proaste asupra polarizării opinii publice în cazul schimbărilor climatice
Rezultatele experimentului demonstrează că scepticii schimbărilor climatice vor reacționa numai în cazul unor vești „bune”, cele „proaste” lăsând-i mai mult sau mai puțin indiferenți. Suporterii înfocați se vor comporta în mod invers. Și pentru că în Statele Unite (unde cunosc situația de mulți ani), informațiile despre schimbările climatice au, de multe ori, caractere opuse, similare celor fictive din experimentul discutat, apare posibilă creșterea polarizării populației. Mai mult, cred că această polarizare va crește în viitor.
O dovadă a creșterii polarizării o reprezintă studiile anuale despre „Cele șase Americi”, efectuate de cercetători de la Yale University și George Mason University (Figura 2). Dacă în 2009, proporția americanilor „alarmați” și „îngrijorați” de schimbările climatice era de 51%, numărul lor a scăzut la 45% în 2016. În același timp, proporția scepticilor (Doubtful) și celor care neagă existența schimbărilor climatice antropogene (Dismissive) a crescut de la 18%, în 2009, la 21%, în 2016. Moderații (Cautious și Disengaged) reprezentau 31% din populația chestionată. În 2016, ei reprezentau 34% . Cifre care confirmă și rezultatele sondajelor menționate la începutul articolului meu.
Figura 2. Distribuția populației
americane cu privire la credințele despre schimbările climatice în cele
„Șase Americi” în anul 2009 și, respectiv, 2016.
Primele două categorii de cetățeni le
asimilez suporterilor înfocați ai schimbărilor climatice antropogenice,
următoarele două le includ în cadrul suporterilor moderați, iar
ultimele două categorii reprezintă scepticii și pe cei care nu cred în
existența schimbărilor climatice produse de on. Pentru anul 2009, Sursa. Pentru anul 2016, Sursa.
Pe scurt, efectul vești bune vs. vești proaste este o exemplificare a impacturilor asimetrice
care apar în multe alte domenii: știință, politică, imigrație,
terorism, creșterea salariului minim etc. În același timp, efectul ne
ajută să înțelegem de ce societatea este așa de polarizată și care va fi
dinamica viitoare a acestei polarizări. De exemplu, în Statele Unite,
campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie și-a
turat motoarele la maximum. Electoratul primește acum șuvoaie de
informații pozitive și negative despre Hillary Clinton și Donald J.
Trump. Care tip de „vești” va avea un impact mai mare va depinde de
urechile celor în care aceste informații vor cădea, adică de
convingerile lor inițiale. Oricum, asimetria impactului este asigurată.NOTE___________________________
[1] Harris Poll, 2011, A Change in the Wind. Americans Increasingly Doubt Global Warming (www.achangeinthewind.com/2011/07/americans-increasingly-doubt-global-warming-harris-poll.html) [2] IPSOS, 2014. IPSOS Global Trends 2014, http://www.ipsosglobaltrends.com/environment.html
[3] O versiune a articolului, pentru publicul larg, a fost publicată în aceeași zi în The New York Times: Why Facts Don’t Unify Us
[4] Environmental Protection Agency, 2016, Future Climate Change, https://www3.epa.gov/climatechange/science/future.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu