Risipa alimentară din România
are zeci de soluții dar nici una nu include, ca în alte țări, oferirea
produselor expirate sau aproape de termenul de expirare bătrânilor din
aziluri sau caselor de copii.
Toți jucătorii din piața alimentară cer, fie educarea consumatorului, fie reducerea TVA-ului pentru astfel de produse pentru ca este să fie valorificate. În schimb, statul chiar are, de trei ani, grup de lucru format 20 de autorităţi, instituţii şi organizaţii naţionale care au elaborat un plan de măsuri strategice pentru a scădea risipa de alimente. Până acum, însă, nu a dat nici un rezultat concret.
Președintele Comisie de agricultură din Camera Deputaților, Nici Săpunaru, este de părere că magazinele care vând la preţuri reduse produse alimentare aflate în apropierea termenului de garanţie să beneficieze de deducere a TVA pentru respectivele alimente. Dar acest lucru va trebui reglementat de Ministerul Finanțelor.
„Este o soluţie fiscală care poate rezolva o serie de probleme. Ar trebui convocat Ministerul Finanţelor Publice pentru a implementa această soluţie. Ajutorul trebuie să meargă nu către producător, ci către vânzător, respectiv magazin. Este şi un fel de protecţie socială, care ar ajuta la eliminarea fenomenului privind risipa alimentară. Aici vorbesc despre produsele ambalate, pentru că la produsele perisabile, de tip carne, este mai greu”, a afirmat Săpunaru, în cadrul conferinței de lansare a campaniei de responsabilitate socială „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana”
Românul suportă pierderile
Pe de altă parte, fenomenul de risipă alimentară este unul pe care tot românul îl suportă.
„Tot ce înseamnă risipa alimentară înseamnă costuri, iar ele sunt suportate tot de consumatorul final, nu de către retailer sau producător. Managerii din companii, din retail, trebuie să aloce şi un buget care să acopere costurile cu ambalaje. Până nu găsim un numitor comun, nu vom reuşi să facem pasul în faţă. Dacă vrem să reducem costurile, trebuie să educăm consumatorul”, a declarat Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Potrivit lui, românii sunt foarte avizi de promoţii şi este greu să educi foarte rapid o populaţie de 20 de milioane de locuitori. În plus, acesta consideră că promoţiile trebuie făcute în funcţie de regiuni pentru că, spre exemplu, bucureştenii au un alt stil de a mânca, la fel şi cei din Ardeal.
Românii susţin că principalele motive care îi determină să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greşită a cantităţii de alimente care se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în exces (14%), potrivit unui studiu realizat de Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și InfoCons.
Unde se produce risipa alimentară
În România, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%), potrivit cifrelor Ministerului Agriculturii. Acestea sunt urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de cel de retail (7%), de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%). Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, în România, sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).
La nivelul UE, se aruncă, anual, aproximativ 88 de milioane de tone de mâncare.
Toți jucătorii din piața alimentară cer, fie educarea consumatorului, fie reducerea TVA-ului pentru astfel de produse pentru ca este să fie valorificate. În schimb, statul chiar are, de trei ani, grup de lucru format 20 de autorităţi, instituţii şi organizaţii naţionale care au elaborat un plan de măsuri strategice pentru a scădea risipa de alimente. Până acum, însă, nu a dat nici un rezultat concret.
Președintele Comisie de agricultură din Camera Deputaților, Nici Săpunaru, este de părere că magazinele care vând la preţuri reduse produse alimentare aflate în apropierea termenului de garanţie să beneficieze de deducere a TVA pentru respectivele alimente. Dar acest lucru va trebui reglementat de Ministerul Finanțelor.
„Este o soluţie fiscală care poate rezolva o serie de probleme. Ar trebui convocat Ministerul Finanţelor Publice pentru a implementa această soluţie. Ajutorul trebuie să meargă nu către producător, ci către vânzător, respectiv magazin. Este şi un fel de protecţie socială, care ar ajuta la eliminarea fenomenului privind risipa alimentară. Aici vorbesc despre produsele ambalate, pentru că la produsele perisabile, de tip carne, este mai greu”, a afirmat Săpunaru, în cadrul conferinței de lansare a campaniei de responsabilitate socială „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana”
Românul suportă pierderile
Pe de altă parte, fenomenul de risipă alimentară este unul pe care tot românul îl suportă.
„Tot ce înseamnă risipa alimentară înseamnă costuri, iar ele sunt suportate tot de consumatorul final, nu de către retailer sau producător. Managerii din companii, din retail, trebuie să aloce şi un buget care să acopere costurile cu ambalaje. Până nu găsim un numitor comun, nu vom reuşi să facem pasul în faţă. Dacă vrem să reducem costurile, trebuie să educăm consumatorul”, a declarat Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Potrivit lui, românii sunt foarte avizi de promoţii şi este greu să educi foarte rapid o populaţie de 20 de milioane de locuitori. În plus, acesta consideră că promoţiile trebuie făcute în funcţie de regiuni pentru că, spre exemplu, bucureştenii au un alt stil de a mânca, la fel şi cei din Ardeal.
Românii susţin că principalele motive care îi determină să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greşită a cantităţii de alimente care se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în exces (14%), potrivit unui studiu realizat de Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și InfoCons.
Unde se produce risipa alimentară
În România, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%), potrivit cifrelor Ministerului Agriculturii. Acestea sunt urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de cel de retail (7%), de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%). Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, în România, sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).
La nivelul UE, se aruncă, anual, aproximativ 88 de milioane de tone de mâncare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu