Generalul maior în rezervă Marin Lungu este cel mai tânăr
veteran din istoria celui de-al doilea Război Mondial, erou al Armatei
Române, supravieţuitor al unui lagăr nazist, decorat cu cele mai înalte
distincţii militare în România, Cehia, Franţa, Slovacia şi Rusia. A
intrat în război în prima linie la doar 7 ani, a participat la
eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei, iar la 9 ani era
deja caporal. Elogiat de presa europeană a vremii, Marin Lungu a fost
subiectul a două cărţi, despre incredibila sa viaţă s-au făcut două
filme. Un erou cum alţii nu au, dar de care propria lui ţară îşi bate
joc.
„Şi-au bătut joc de mine. Cuiva nu-i plac ochii mei şi n-am
făcut rău niciodată, nimănui...”, ne spune generalul maior Marin Lungu.
Peste câteva luni va împlini 82 de ani şi nu înţelege ce şi de ce i se
întâmplă. Stă într-o locuinţă socială, oferită de Primăria Capitalei,
după ani de chin şi alergătură prin instanţă, pe la ministere,
Parlament, Preşedinţie, în căutarea dreptăţii. Cel mai tânăr veteran de
război din istorie a căzut victimă mafiei imobiliare din Bucureşti, care
l-a aruncat în stradă din propria casă, în anul 2004. Judecătorii
corupţi şi politicienii ipocriţi şi-au unit forţele pentru a umili unul
din ultimii eroi români ai celui de-al doilea Război Mondial.
Mesaj pentru un erou de război: „Doamna ministru nu vrea să te primească”
Ca veteran de război, Marin Lungu „ţine” de Ministerul
Apărării Naţionale, dar a ieşit la pensie în cadrul Ministerului de
Interne. În ianuarie 2017, şi-a încercat norocul şi la ministrul de
Interne Carmen Dan, cerând o audienţă. De cinci ori a fost chemat la
minister, de tot atâtea ori a fost lăsat să stea şi câte 3-4 ore în
soarele fierbinte al verii şi nu a fost primit niciodată. În cele din
urmă, un aghiotant al ministrului i-a spus verde-n faţă: „doamna Dan nu
vrea să te primească, nu mai insista!”. În mai 2017, ministrul Carmen
Dan îi înmânează însă un „Certificat de recunoştinţă”, „pentru felul în
care a înţeles să-şi iubească ţara, apărându-i cu preţul celor mai
frumoşi ani, graniţele şi viitorul”. Dând dovadă de un cinism
revoltător, ministrul trimite după generalul maior Marin Lungu să-l
aducă şi la ceremonia de înmânare. Bătrânul erou dă bine în pozele
demnitarului, problemele acestuia sunt mai puţin importante.
Lista celor 55
Carmen Dan a fost doar ultimul din cei 55 de lideri politici
la care Marin Lungu a apelat de-a lungul timpului. Cel mai tânăr erou
de război le-a ţinut o evidenţă strictă, ne arată lista celor 55, în
dreptul fiecăruia a trecut şi numărul de memorii adresate. Nicolae
Văcăroiu- un memoriu, Adrian Năstase- trei memorii, Ion Iliescu- un
memoriu, Emil Constantinescu- un memoriu, Călin Popescu Tăriceanu- două
memorii, Gabriel Oprea- trei memorii, Victor Ponta- patru memorii, Sorin
Oprescu- şase memorii, Traian Băsescu- trei memorii, Klaus Iohannis-
două memorii, iar lista se întinde pe trei pagini. Generalul are o
memorie incredibilă. Cercetaşul care la 7 ani „îndosaria” din mers câte
tancuri şi tunuri aveau trupele naziste, ce armament purtau şi câţi
soldaţi erau, pentru a transmite apoi informaţia trupelor române,
povesteşte în detaliu cum a decurs fiecare demers în parte, pentru
fiecare politician.
Sentinţă a Tribunalului în timpul procesului la judecătorie
În 1996, pe când era consilier parlamentar în celebra
comisie „Apartamentul”, a început să primească somaţii pentru a părăsi
apartamentul cu trei camere de pe strada Costache Negri nr.12, în care
locuia din 1979. A început să se judece cu Dana Moisescu, cea care
revendica apartamentul fără a depune vreodată dovada dreptului său de
proprietate asupra respectivului imobil. În 1999, pe când dosarul său
încă se judeca pe fond la Judecătoria Sectorului 5, un bărbat bine
coboară dintr-o limuzină cu geamuri fumurii în dreptul casei sale, îl
anunţă că a cumpărat toată clădirea şi-i spune, în faţă, că procesele
sunt de faţadă, pentru că el are deja o hotărâre judecătoarească
definitivă şi irevocabilă în favoarea sa de la Tribunalul Bucureşti,
emisă de judecătorul Florea Vişan şi datată 11.03.1999. Au urmat alţi
ani de recursuri şi apeluri, dar cineva a avut grijă ca generalul maior
Marin Lungu să le piardă pe toate. În iunie 2008 s-a produs
inevitabilul: cel mai tânăr erou de război român este aruncat în stradă,
alături de soţia sa grav bolnavă. Mobila şi toate bunurile sale, lăsate
în curtea casei, au fost furate. Românul căruia un cineast american îi
oferea, în anii ’80, nu mai puţin de 10.000 de dolari pentru a-şi
povesti viaţa de copil-războinic, era umilit şi abandonat de ţara sa.
„Am pierdut tot. Două luni de zile soţia nu mi-a mai
vorbit. A făcut atac cerebral. Eu am pierdut 70% din vederea ochiului
stâng şi am început să am dificultăţi de vorbire. Nu mai păţisem aşa
ceva din război, după ce am fost în lagărul nazist de la Skromca -
Pyarky. Atunci, un an nu am putut vorbi, doar ţipam”, generalul maior Marin Lungu.
După insistenţe disperate, generalul maior Marin Lungu
primeşte un apartament al RAAPPS pe strada Alexandru Constantinescu,
unde rezistă doar 15 luni. Chiria şi utilităţile treceau de 4.000 lei pe
lună, în condiţiile în care eroul de război avea o pensie de 3.000 de
lei.
„Mi-am îmbolnăvit copiii, nu ne mai suportam”
„În ultimele două luni nu mai aveam nici bani de mâncare.
M-au dat afară pentru neplată. Ne-am mutat la fiica mea, unde am dormit
pe jos câţiva ani. Mi-am îmbolnăvit copiii, nu ne mai suportam. În tot
acest timp am trimis memorii peste tot, m-am întâlnit cu toţi premierii,
cu Boc, cu Ponta, apoi cu Cioloş. Toţi se arătau revoltaţi de situaţie,
îmi promiteau că rezolvă şi îmi dădeau un număr de telefon la care apoi
nu răspundea nimeni. O metodă clasică, folosită de toţi cei la care am
apelat”, a spus general maior Marin Lungu
Batjocura RAAPPS: i-au dat o vilă cu 22 de camere
Până să fie trimis în apartamentul de pe Alexandru
Constantinescu, de unde a fost evacuat pentru neplată, RAAPPS i-a făcut
mai multe oferte. Cel mai probabil în batjocură, ştiind că bătrânul erou
de război nu avea cum să-şi permită. „În 2008, RAAPPS mi-a oferit vila
de pe strada Washington nr. 14, fosta reşedinţă a ambasadorului elen. O
vilă cu 22 de camere. Am refuzat, eu ceream doar trei camere, în care să
pot sta cu soţia, după ce mafia imobiliară m-a lăsat fără casă. Ei îmi
dădeau doar de la 5-6 camere în sus”, îşi aminteşte generalul.
Abandonat într-o locuinţă socială
În 2014, generalul s-a mutat în actuala sa locuinţă, un
apartament social dintr-un bloc al Primăriei Capitalei. O „pomană”
aruncată de statul pe care l-a slujit şi care a permis să fie scos în
stradă din propria casă. Se judecă şi acum cu cea care i-a furat
apartamentul, cere înapoi măcar contravaloarea acestuia: 57.000 de lei
conform unei expertize tehnice sau 34.000 lei în urma unei expertize
contabile. Cu banii aceştia s-ar muta în Tulcea natală, deşi are şi aici
probleme legale cu pământul lăsat moştenire de bunicii săi.
Autorităţile locale refuză să-i recunoască dreptul de proprietate,
acesta fiind şi motivul pentru care cerea, în ianuarie 2017, audienţă la
ministrul de Interne Carmen Dan.
Răzbunarea lui Traian Băsescu
„Cineva îmi poartă sâmbetele prin ministere, cel puţin la
nivel de premier, altfel nu-mi explic de ce mi se întâmplă toate astea,
cineva a dat ordin să fiu umilit”, consideră generalul maior Marin
Lungu. Suspiciunile sale au fost confirmate încă din 2007, când a aflat
că printre cei care au un dinte împotriva sa era însuşi preşedintele
României. Traian Băsescu a refuzat să promulge atunci proiectul de lege
al Senatului „privind atribuirea unei locuinţe celui mai tănăr erou al
Armatei Române, celui mai tânăr veteran de război, decorat cu patru
medalii de război şi supravieţuitor al unui lagăr nazist”. Proiectul
iniţiat de senatorii Mihail Popescu, Varujan Vosganian, Dan Voiculescu
şi Gheorghe Funar a fost adoptat de Senat în aprilie 2007 şi de Camera
Deputaţilor în mai 2007, dar respins de preşedintele Traian Băsescu, în
iulie 2007. Moment în care generalul Marin Lungu îşi aduce aminte că,
printre cei anchetaţi de el în perioada 1992- 1997, prin comisia
parlamentară „Apartamentul”, care viza demnitarii ce şi-ar fi însuşit
abuziv imobile ale statului, s-a aflat şi Traian Băsescu. Unul din cei
mai răzbunători politicieni.
Aventurile de pe front ale cercetaşului Marin Lungu
„Am plecat la război copil de trupă, aveam 7 ani. Tatăl,
bunicii, toţi bărbaţii din familia mea s-au întors acasă de pe front
fără mâini, fără picioare. Pe vremea aceea trăiam cu inconştienţa
copilului. Aveam mereu un cleşte la mine, cu care tăiam sârma ghimpată,
să trec pe frontul nemţilor. Săream gardul, aruncam cleştele şi ţineam
minte de unde să-l recuperez când mă întorceam, după ce mă eliberau
nemţii care mă prindeau. Umblam noaptea prin păduri, iarna, pe geruri
cumplite. Am fost mereu în faţa primei linii a frontului. Eram trimis ca
cercetaş în rândurile lor, fiind cel mai mic, ajungeam cel mai departe.
Trăgeam o capră după mine, era acoperirea mea. Când mă întreba ce-i cu
mine vreunul din naziştii printre care umblam, făceam pe surdo-mutul şi
eram lăsat să merg mai departe. Şi, în timp ce treceam de-a lungul
trupelor, memoram tot ce vedeam. Mă întorceam apoi la ai mei şi le
spuneam câţi nemţi erau, câte tancuri şi tunuri aveau, ce armament
purtau, ce era în camioane, ce maşini, tot...Uneori, eram folosit să
trimit mesaje sau să caut depozite de armament în munţii Tatra. Am avut
peste 20 astfel de misiuni. În 1945, am descoperit două depozite de
armament în păduri, când am fost prins de germani. Cred că şi-au dat şi
ei seama că mă vedeau prea des pe acolo pentru a fi doar un biet copil
surdo-mut cu o capră. M-au dus în lagărul de Skromca- Pyarky. Se
terminase războiul de o lună, iar eu încă eram aici. Am fost salvaţi de
trupele sovietice şi slovace şi dus la un spital al Crucii Roşii, unde
am stat internat câteva luni, traumatizat, fără să mai pot vorbi. M-a
întors în ţară din Cehoslovacia pe jos, cu ultimul lot de militari
români”, ne povesteşte Marin Lungu.
Decorat de patru ori în teatrul de război
În 1945, pe frontul din Cehoslovacia,
ministrul de război al României, Constantin Vasiliu Răşcanu, a fost
profund impresionat de copilul Marin Lungu, pe care l-a înaintat la
gradul de caporal, la numai 9 ani şi l-a decorat cu „Virtutea Militară
de Război- Clasa I-a (de aur)”. „Îl decorez pe acest copil pentru fapte
de curaj şi eroism, pentru informaţiile aduse Armatei Române, merită mai
mult şi ţara îi va fi recunoscătoare”, spunea atunci ministrul de
război. S-a văzut acum cât de recunoscătoare i-a fost ţara. Tot pe front
a mai fost decorat cu „Bărbăţie şi Credinţă” clasa a II-a (argint),
„Medalia Serviciului Credincios” clasa II-a (argint) şi „Crucea
Serviciului Credincios” clasa II-a (argint).
Erou de romane, filme şi personaj de manual pentru elevii români
Eroul de război Marin Lungu, caporal la 9 ani, a devenit o
figură emblematică pentru acele vremuri cumplite, în care era nevoie de
speranţă şi exemple mai mult ca de orice. Românul a ajuns pe primele
pagini ale presei din toată Europa, cel mai tânăr veteran de război din
istorie a fost decorat de aproape toate statele aliate, fiindu-i
recunoscute meritele excepţionale. S-au scris despre el două romane:
„Prea mic pentru un război atăt de mare”, de D.R. Popescu, şi “Prizonier
la 9 ani”, de Ion Grecea, şi s-au turnat mai multe firme şi
documentare, inclusiv în Slovacia şi Franţa. Marin Lungu a influenţat
generaţii de elevi români, povestea sa, “Caporal la 9 ani”, aflându-se
în manualele de citire din clasele a IV-a şi a V-a timp de 40 de ani.
Doctor în istorie şi anti-Ceauşescu
După război, generalii Armatei l-au ţinut aproape şi au avut
grijă să fie dat la şcoală. A făcut liceul, şi-a licenţa în istorie,
iar în 1980 devine doctor în istorie cu o temă unică: „Organele de
ordine şi informaţii ale României”. A lucrat în structurile de
securitate ale statului, fiind responsabil de fabricile de armament sau
din industriile specifice şi a ieşit la pensie în 1986, în cadrul
Ministerului de Interne. Fără beneficiile securistului de rând, întrucât
s-a pronunţat de mai multe ori împotriva Elenei şi a lui Nicolae
Ceauşescu. „M-am ridicat şi am spus că eu nu mă uit la televizor, pentru
că nu mai suportam să-i văd pe ăia doi. Şi nici nu am fost de acord cu
multe din măsurile lor”, ne spune generalul maior Marin Lungu. Doar
statutul său special, de veteran şi erou de război, l-au salvat de
închisorile comuniste.
Marin Lungu este, probabil, cel mai spectaculos erou
de război român, cu o poveste de viaţă fabuloasă, încărcată de glorie
şi dedicată ţării sale. Un erou pe care alţii îl inventează în filme de
acţiune, dar pe care autorităţile române îl umilesc.
Conducerea
Spitalului Municipal de Urgență Roman anunța încă din vara acestui an
că vor fi organizate concursuri pentru ocuparea mai multor posturi de
medici în cadrul secțiilor și compartimentelor unității medicale
romașcane, pentru rezolvarea lipsei de personal medical de specialitate.
Vezi galeria foto
Biblioteca
Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț, în parteneriat cu Asociația Culturală
„Eu cred“, a găzduit, în Sala Expo-Club „Victor Brauner“, lansarea
albumului muzical pe compact disc „Dincolo de suflet“ al cantautorilor
Mihai Coșerariu și Cristina Marin, precum și a cărților de poezie care
au stat la baza textelor cântecelor, joi, 21 septembrie, începând cu ora
17.00. Volumele de poezie așezate ca fundal pentru CD-ul muzical sunt
ale lui Mihai Coșerariu și au titlurile: „Așa sunt eu. Poemele
dezamăgirii și speranței“, „Dincolo de suflet. Poeme sincere“ și
„Amprente lirice“.
Joi,
21 septembrie, pe pagina de internet a Spitalului Roman au fost afișate
rezultatele finale după desfășurarea probelor pentru angajarea pe un
post de manipulant, muncitor necalificat, pentru Serviciul ATAAC.