Oamenii de stiinta avertizeaza insa ca pana in 2050, ca urmare a incalzirii solului in atmosfera ar putea ajunge 55 trilioane kilograme de carbon. Ceea ce inseamna cam 17% din emisiile mondiale de gaze cu efect de sera.
Potrivit unui studiu derulat pe o perioada de 20 de ani, cel mai mult vor avea de suferit de pe urma incalzirii globale regiunile arctice si subarctice, unde, in zonele inghetului vesnic carbonul s-a adunat de mii de ani. Autorii lucrarii de cercetare, experti ai Universitatii Yale, incalzirea atomsferei cu 1 grad va elibera aproximativ 30 de trilioane kilograme de carbon.
"Cand va incepe incalzirea, se vor activa microbii, iar carbonul va parasi solul", a explicat unul dintre specialisti, Thomas Crowther. "Necazul este ca aceste regiuni ale inghetului vesnic se incalzesc foarte repede", a adaugat el. "Acum cand stim, putem afirma ca urmarile biologice sunt reale, ele sunt capabile sa accelereze schimbarile climei generate de om", a adaugat colegul lui, Mark Bradford.
Dau, au subliniat oameniii de stiinta, in paralel au loc si alte procese, capabile, la randul lor, sa influenteze clima. Cresterea continutului de dioxid de carbon din atmosfera provoaca o crestere fortata a plantelor care inghit gazul in timpul procesului de fotosinteza, transformat in glucoza si eliminand oxigen.
In prezent, temperatura aerului din Arctica este cu 20 de grade mai mare decat normele climatice pentru aceasta perioada a anului, iar procesul de inghetare a Oceanului inghetat se afla la cel mai scazut nivel inregistrat vreodata in luna noiembrie.