Era prin anii când litoralul romănesc se apropia de final in
amenajarea şi definitivarea sa ca zonă de prim rang. Anii '60-'70.
"Personal am filmat la Eforie Nord inaugurarea terasei Neptun». Iar
panglica inaugurală a fost tăiată de Gheorghe Gheorghiu Dej", işi
aminteşte operatorul şi regizorul de film Pantelie Tuţuleasa.
A cunoscut-o in vara lui 1967. Dinspre sala de inregistrare a Studioului Sahia Film se auzea ecoul unei melodii.
Era prin anii când litoralul romănesc se apropia de final in amenajarea şi definitivarea sa ca zonă de prim rang. Anii '60-'70. "Personal am filmat la Eforie Nord inaugurarea terasei Neptun». Iar panglica inaugurală a fost tăiată de Gheorghe Gheorghiu Dej", işi aminteşte operatorul şi regizorul de film Pantelie Tuţuleasa.
Strălucire
"Pe Doina Badea a adus-o la Sahia regizorul Octav Ioniţă. El realiza la acea vreme multe filme de prezentare», ce aveau ca subiect litoralul romănesc. A descoperit-o ca voce pentru filmele respective. Filmele, şi in mod special jurnalele de cinema, au fost difuzate in ţară şi in străinătate. Astfel, in multe dintre aceste producţii cinematografice avea să strălucească vocea inconfundabilă a unei tinere cu un farmec deosebit. Doina Badea. Filme de genul acesta erau complicate pentru un solist de muzică uşoară: trebuia să aibă răbdare, nu ieşea bine din prima, timbrul vocii trebuia să fie intr-un fel anume etc." In vara lui 1967 a cunoscut-o. Tocmai realizase căteva reportaje interesante pe Volga, dar şi la Moscova şi Leningrad (actualul Sankt Petersburg). "De la Aeroportul Băneasa am ajuns in Studioul Sahia şi m-am intâlnit cu o melodie. O melodie cât se poate de frumoasă la vremea respectivă - Cânta un matelot la proră»." Apoi a făcut cunoştinţă cu Vocea. "Regizorul Octav Ioniţă era insoţit de o domnişoară inaltă, zveltă, distinsă, pe care mi-a prezentat-o. Se numea Doina Badea." A fost invitat să vizioneze filmul al cărui beneficiar era ONT Carpaţi. Era prezentată o staţiune recent inaugurată: Neptun - Olimp. "L-am felicitat pe Octav Ioniţă şi mi-am exprimat dorinţa ca unul dintre hotelurile in construcţie din Mangalia Nord să poarte numele Doina!». Dorinţă indeplinită pănă la urmă datorită unei situaţii favorabile."
Biscuiţii
Pantelie Tuţuleasa şi Octav Ioniţă au avut o iniţiativă interesantă, la indeplinirea căreia i-a ajutat un coleg, Gheorghe Dumitru, care filma intr-o fabrică de panificaţie. Iniţiativa era ca o linie de biscuiţi să poarte numele "Doina". Fapt care s-a şi intâmplat. "Aşa se face că acest nume şi-a făcut loc in valiza unui reporter cinematografic, alături de un alt produs de patiserie: Eugenia». Astfel, cu Doina» şi Eugenia» in buzunar am colindat planeta!" Lui Pantelie Tuţuleasa, Doina Badea i-a făcut o impresie deosebită: "Am reuşit să cunosc intr-o imprejurare negândită de mine, in lumina razelor care se strecurau prin lumina ferestrelor de la Sahia un portret de o frumuseţe deosebită. De aceea, din bagajul meu nu au lipsit niciodată biscuiţii Doina»
Glasul ei, o avere
Interpreta de muzică populară Tiţa Ştefan, soţia renumitului dirijor şi violonist Ion Albeşteanu, spune că acum ar fi fost timpul Doinei Badea, deoarece vocea ei a rezistat vremurilor. "Ei ii plăceau foarte mult romanţele. La romanţe are alt stil. Cănta romanţă de Mălineanu şi Giroveanu, a lucrat foarte mult cu ei. După părerea mea, Doina Badea era căntăreaţa care avea vocea cea mai mare şi profundă, şi puternică. Are o emisiune Florentina Satmari la sala de marmură de la Casa Centrală a Casei Armatei. După un turneu in Israel din anii '70 s-a făcut această emisiune - ca un dialog intre orchestre de muzică uşoară şi orchestre de muzică populară. Este un concurs intre orchestre, e superbă emisiunea (există in arhiva TVR-ului), se căntă in direct. Această filmare o redă pe Doina Badea in toată splendoarea ei artistică. Cănta de toate."
Ca admiratoare a ei, doamna Tiţa Ştefan o asculta cu atenţie: "Eram curioasă ce putea să facă dintr-o piesă cu volumul pe care il avea. Ea tot ce cănta personaliza. Şi-a pus amprenta pe tot ce a căntat. Numai când cănta Cănta un matelot la proră»... Ştiind ce posedă, cred că nici nu se incurca foarte mult in prietenii. Avea un cerc exact pe oamenii care au putut să-i consolideze stilul. Ii era drag să stea intre lăutari, ii era drag să cănte cu acompaniament autentic de muzică populară. Cea mai mare avere a ei era glasul. A făcut din el ce a vrut".
Ar fi avut multe de spus
A căntat multe romanţe din repertoriul Ioanei Radu. "Cred că i-a fost un model Ioana Radu ca interpretare", spune Tiţa Ştefan. "După părerea mea, muzica uşoară o ingrădea. Ii plăcea foarte mult să cănte muzică populară, căntece din repertoriul Mariei Tănase. Vă daţi seama cu volumul pe care il avea ce a făcut Doina cu melodia Mi-am pus busuioc in păr?». Păcat că a avut sfărşitul pe care l-a avut. Ar mai fi avut multe de spus». Ea a muncit mult cu vocea, şi-a lucrat-o. Doina Badea cred că era pentru compozitori ca un fel de Herlea."
Aplauze pentru doamna Doina Badea
Pe Calea Griviţei, in apropierea gării, anii '70. "Răsărise un hotel. Nord Hotel", povesteşte Pantelie Tuţuleasa. "Am dorit să fac o prospecţie in perspectiva unui subiect al jurnalului cinematografic. Am avut şi un invitat: pe Voica
Vinea - editor imagine de film. Mare ne-a fost surpriza să intălnim incă de la intrare Vocea cunoscută in 1967 pe culoarele Sahia Film. In programul restaurantului de la hotel o orgă de lumini desena in acel spaţiu o siluetă: Doina Badea. Am aplaudat din programul serii căntece pe care nu le pot uita. Şoaptele de iubire», Păstrează-mă doar pentru tine», Cred in fericirea noastră». De fapt, aceste căntece nu se pot uita niciodată. Interesant este faptul că la Sahia imi făcuse o impresie deosebită. La restaurant, nu. Aici era in largul ei, la studio era sobră. Dar nu acest lucru este important, ci faptul că avea un glas de excepţie. Aplauze pentru Doina!"
Venea lumea după ea
"Aurel Giroveanu (naşul Doinei Badea) spunea că are o voce mare, că la inceput avea o voce sălbatică şi trebuia disciplinată", işi aminteşte Tiţa Ştefan. "Doina a fost in turneu, in Israel, in 1972 şi in 1974 cu Romica Puceanu şi cu soţul meu. Iar Romica ii zicea soţului meu: Maestre, doamna Doina, in loc să cănte muzică uşoară, căntă populară. Să mă lase pe mine să cănt muzică lăutărească, muzică populară, şi dănsa să cănte muzică uşoară! Că, uitaţi, vine lumea după ea să cănte muzică uşoară»."
![]()
A cunoscut-o in vara lui 1967. Dinspre sala de inregistrare a Studioului Sahia Film se auzea ecoul unei melodii.
Era prin anii când litoralul romănesc se apropia de final in amenajarea şi definitivarea sa ca zonă de prim rang. Anii '60-'70. "Personal am filmat la Eforie Nord inaugurarea terasei Neptun». Iar panglica inaugurală a fost tăiată de Gheorghe Gheorghiu Dej", işi aminteşte operatorul şi regizorul de film Pantelie Tuţuleasa.
Strălucire
"Pe Doina Badea a adus-o la Sahia regizorul Octav Ioniţă. El realiza la acea vreme multe filme de prezentare», ce aveau ca subiect litoralul romănesc. A descoperit-o ca voce pentru filmele respective. Filmele, şi in mod special jurnalele de cinema, au fost difuzate in ţară şi in străinătate. Astfel, in multe dintre aceste producţii cinematografice avea să strălucească vocea inconfundabilă a unei tinere cu un farmec deosebit. Doina Badea. Filme de genul acesta erau complicate pentru un solist de muzică uşoară: trebuia să aibă răbdare, nu ieşea bine din prima, timbrul vocii trebuia să fie intr-un fel anume etc." In vara lui 1967 a cunoscut-o. Tocmai realizase căteva reportaje interesante pe Volga, dar şi la Moscova şi Leningrad (actualul Sankt Petersburg). "De la Aeroportul Băneasa am ajuns in Studioul Sahia şi m-am intâlnit cu o melodie. O melodie cât se poate de frumoasă la vremea respectivă - Cânta un matelot la proră»." Apoi a făcut cunoştinţă cu Vocea. "Regizorul Octav Ioniţă era insoţit de o domnişoară inaltă, zveltă, distinsă, pe care mi-a prezentat-o. Se numea Doina Badea." A fost invitat să vizioneze filmul al cărui beneficiar era ONT Carpaţi. Era prezentată o staţiune recent inaugurată: Neptun - Olimp. "L-am felicitat pe Octav Ioniţă şi mi-am exprimat dorinţa ca unul dintre hotelurile in construcţie din Mangalia Nord să poarte numele Doina!». Dorinţă indeplinită pănă la urmă datorită unei situaţii favorabile."
Biscuiţii
Pantelie Tuţuleasa şi Octav Ioniţă au avut o iniţiativă interesantă, la indeplinirea căreia i-a ajutat un coleg, Gheorghe Dumitru, care filma intr-o fabrică de panificaţie. Iniţiativa era ca o linie de biscuiţi să poarte numele "Doina". Fapt care s-a şi intâmplat. "Aşa se face că acest nume şi-a făcut loc in valiza unui reporter cinematografic, alături de un alt produs de patiserie: Eugenia». Astfel, cu Doina» şi Eugenia» in buzunar am colindat planeta!" Lui Pantelie Tuţuleasa, Doina Badea i-a făcut o impresie deosebită: "Am reuşit să cunosc intr-o imprejurare negândită de mine, in lumina razelor care se strecurau prin lumina ferestrelor de la Sahia un portret de o frumuseţe deosebită. De aceea, din bagajul meu nu au lipsit niciodată biscuiţii Doina»
Glasul ei, o avere
Interpreta de muzică populară Tiţa Ştefan, soţia renumitului dirijor şi violonist Ion Albeşteanu, spune că acum ar fi fost timpul Doinei Badea, deoarece vocea ei a rezistat vremurilor. "Ei ii plăceau foarte mult romanţele. La romanţe are alt stil. Cănta romanţă de Mălineanu şi Giroveanu, a lucrat foarte mult cu ei. După părerea mea, Doina Badea era căntăreaţa care avea vocea cea mai mare şi profundă, şi puternică. Are o emisiune Florentina Satmari la sala de marmură de la Casa Centrală a Casei Armatei. După un turneu in Israel din anii '70 s-a făcut această emisiune - ca un dialog intre orchestre de muzică uşoară şi orchestre de muzică populară. Este un concurs intre orchestre, e superbă emisiunea (există in arhiva TVR-ului), se căntă in direct. Această filmare o redă pe Doina Badea in toată splendoarea ei artistică. Cănta de toate."
Ca admiratoare a ei, doamna Tiţa Ştefan o asculta cu atenţie: "Eram curioasă ce putea să facă dintr-o piesă cu volumul pe care il avea. Ea tot ce cănta personaliza. Şi-a pus amprenta pe tot ce a căntat. Numai când cănta Cănta un matelot la proră»... Ştiind ce posedă, cred că nici nu se incurca foarte mult in prietenii. Avea un cerc exact pe oamenii care au putut să-i consolideze stilul. Ii era drag să stea intre lăutari, ii era drag să cănte cu acompaniament autentic de muzică populară. Cea mai mare avere a ei era glasul. A făcut din el ce a vrut".
Ar fi avut multe de spus
A căntat multe romanţe din repertoriul Ioanei Radu. "Cred că i-a fost un model Ioana Radu ca interpretare", spune Tiţa Ştefan. "După părerea mea, muzica uşoară o ingrădea. Ii plăcea foarte mult să cănte muzică populară, căntece din repertoriul Mariei Tănase. Vă daţi seama cu volumul pe care il avea ce a făcut Doina cu melodia Mi-am pus busuioc in păr?». Păcat că a avut sfărşitul pe care l-a avut. Ar mai fi avut multe de spus». Ea a muncit mult cu vocea, şi-a lucrat-o. Doina Badea cred că era pentru compozitori ca un fel de Herlea."
Aplauze pentru doamna Doina Badea
Pe Calea Griviţei, in apropierea gării, anii '70. "Răsărise un hotel. Nord Hotel", povesteşte Pantelie Tuţuleasa. "Am dorit să fac o prospecţie in perspectiva unui subiect al jurnalului cinematografic. Am avut şi un invitat: pe Voica
Vinea - editor imagine de film. Mare ne-a fost surpriza să intălnim incă de la intrare Vocea cunoscută in 1967 pe culoarele Sahia Film. In programul restaurantului de la hotel o orgă de lumini desena in acel spaţiu o siluetă: Doina Badea. Am aplaudat din programul serii căntece pe care nu le pot uita. Şoaptele de iubire», Păstrează-mă doar pentru tine», Cred in fericirea noastră». De fapt, aceste căntece nu se pot uita niciodată. Interesant este faptul că la Sahia imi făcuse o impresie deosebită. La restaurant, nu. Aici era in largul ei, la studio era sobră. Dar nu acest lucru este important, ci faptul că avea un glas de excepţie. Aplauze pentru Doina!"
Venea lumea după ea
"Aurel Giroveanu (naşul Doinei Badea) spunea că are o voce mare, că la inceput avea o voce sălbatică şi trebuia disciplinată", işi aminteşte Tiţa Ştefan. "Doina a fost in turneu, in Israel, in 1972 şi in 1974 cu Romica Puceanu şi cu soţul meu. Iar Romica ii zicea soţului meu: Maestre, doamna Doina, in loc să cănte muzică uşoară, căntă populară. Să mă lase pe mine să cănt muzică lăutărească, muzică populară, şi dănsa să cănte muzică uşoară! Că, uitaţi, vine lumea după ea să cănte muzică uşoară»."
Citeşte mai multe despre:
doina badea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu