Moartea hâdă îşi ascute coasa şi retează fără remuşcări şi vieţi de
poeţi, de multe ori mult prea devreme, folosindu-se uneori de accidente
stupide. Curmă măreţia unor scriitori români şi lasă albe pagini de
literatură, lasă poezii nescrise, care ar fi putut umple lada de zestre a
neamului nostru. Un camion bezmetic l-a călcat pe sensibilul Mihail
Sebastian, în timp ce cu un pas coborât de pe trotuar îşi lega un şiret.
Ar fi scris şi alte piese după bijuteriile de dramaturgie „Steaua fără
nume” şi „Ultima oră”, după romanele subtile „Accidentul” şi „Oraşul cu
salcâmi”. A fost o accelerare de nebun a şoferului sau ceva e ceţos. De
ce accidentul s-a petrecut în perioada în care Sebastian se declarase
dezamăgit de ideile comunismului, pe care-l admirase? Se convinsese că
doctrina comunistă seamănă cu un balon de săpun şi poetul de excepţie
Nicolae Labiş, cel ce anunţase prin „Moartea căprioarei” un teribil drum
în poezie. L-a agăţat un tramvai de pe refugiul de la Colţea, l-a
strivit sub roţi şi agonia de câteva zile în spital i-a mai lăsat timp
doar pentru versurile unei poezii cu o pasăre enigmatică şi
tulburătoare. Cine a fost de vină? Prea multele pahare la Capşa,
gheţuşul acelei nopţi de iarnă sau dansatoarea rusoaică cu care a
chefuit? Maşina brambura condusă de şofer pe un drum îngheţat l-a omorât
la Chişinău şi pe uriaşul Grigore Vieru. Cel ce zisese că, în timp ce
omenirea visa să păşească pe lună, el visa să păşească pe pământul
Patriei Mamă România. Grigore al nostru scrisese cea mai impresionantă
poezie de dialog cu moartea, în care-i spune: „Ce-ai zice, moarte, dacă
ai avea mamă şi ţi-ar muri, dacă ai avea copii şi ţi-ar muri?”. De ce
chibiţii de la Casa Scriitorilor care se înghesuiau să-l invite la
sticlele lor cu vin pe Marin Preda nu l-au însoţit în cameră pentru ca
să nu se înece cu o bucată de omletă? De ce la Spitalul Şuţu de pe
strada Plantelor l-au tratat zilnic, cu inconştienţă şi tembelism, cu
mercur pe geniul Eminescu, când autopsia a stabilit ferm că în creierul
lui Conu' Mihai n-au fost urme de sifilis, boală inventată? Pledase în
fiecare număr al ziarului „Timpul” pentru unirea Ardealului cu restul
ţării. Mutat la un sanatoriu în Germania, unde nu a mai fost tratat cu
mercur, Eminescu s-a întors refăcut şi a tradus din sanscrită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu