Candidaţii la facultate se orientează astăzi fie către acele domenii
care le pot asigura un loc de muncă sigur şi bine plătit, imediat după
absolvire, fie către facultăţile care au concurenţă mică, dacă vor doar
să obţină o diplomă de studii superioare. Cea mai mare concurenţă anul
trecut a fost la Informatică, Limbi străine, Ciberne-tică, Automatică,
Agronomie, Ştiinţe agricole, Medicină, Farmacie, dar şi Facultatea de
Geografie a înregistrat un record nesperat de înscrieri, în Capitală.
Piaţa forţei de muncă este unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează creşterea sau scăderea numărului de candidaţi la facultăţile din România. Cea mai mare concurenţă a fost anul trecut la universităţile din Capitală. Recordul a fost atins de Universitatea Bucureşti, unde au fost 8,66 candidaţi pe un loc, la Facultatea de Geografie. Pe locul al doilea s-a situat Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, tot de la Universitatea Bucureşti, unde au fost 7,58 candidaţi pe un loc, cea mai căutată specializare fiind Limbi Moderne Aplicate, cu 85 de candidaţi pe un loc.
Cibernetica a revenit în topul preferinţelor candidaţilor, alături de Informatică economică, specializare a Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti, unde s-au înregistrat 7,47 candidaţi pe un loc. Într-un clasament al preferinţelor candidaţilor de anul trecut, Facultatea de Administraţie şi Afaceri -Administrarea afacerilor, din cadrul Universităţii Bucureşti, s-a situat pe locul al patrulea, cu 6,69 de candidaţi pe un loc, iar pe locul al cincilea a fost Facultatea de Cibernetică -Cibernetică economică (ASE Bucureşti), cu 6,56 candidaţi pe un un loc.
Examenul de admitere a fost înlocuit, în cazul multor facultăţi, cu eseul motivaţional, în care candidaţii trebuie să explice de ce vor să urmeze o anumită instituţie de învăţământ superior. Universităţile de medicină au rămas printre puţinele la care se intră exclusiv pe baza examenului de admitere, cu probe scrise. Tehnica Dentară a fost cea mai căutată specializare, anul trecut, la facultăţile de medicină, la nivel naţional, cu până la 7 candidaţi pe un loc, la UMF Cluj.
Piaţa forţei de muncă este unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează creşterea sau scăderea numărului de candidaţi la facultăţile din România. Cea mai mare concurenţă a fost anul trecut la universităţile din Capitală. Recordul a fost atins de Universitatea Bucureşti, unde au fost 8,66 candidaţi pe un loc, la Facultatea de Geografie. Pe locul al doilea s-a situat Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, tot de la Universitatea Bucureşti, unde au fost 7,58 candidaţi pe un loc, cea mai căutată specializare fiind Limbi Moderne Aplicate, cu 85 de candidaţi pe un loc.
Cibernetica a revenit în topul preferinţelor candidaţilor, alături de Informatică economică, specializare a Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti, unde s-au înregistrat 7,47 candidaţi pe un loc. Într-un clasament al preferinţelor candidaţilor de anul trecut, Facultatea de Administraţie şi Afaceri -Administrarea afacerilor, din cadrul Universităţii Bucureşti, s-a situat pe locul al patrulea, cu 6,69 de candidaţi pe un loc, iar pe locul al cincilea a fost Facultatea de Cibernetică -Cibernetică economică (ASE Bucureşti), cu 6,56 candidaţi pe un un loc.
Examenul de admitere a fost înlocuit, în cazul multor facultăţi, cu eseul motivaţional, în care candidaţii trebuie să explice de ce vor să urmeze o anumită instituţie de învăţământ superior. Universităţile de medicină au rămas printre puţinele la care se intră exclusiv pe baza examenului de admitere, cu probe scrise. Tehnica Dentară a fost cea mai căutată specializare, anul trecut, la facultăţile de medicină, la nivel naţional, cu până la 7 candidaţi pe un loc, la UMF Cluj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu