SUBIECTE UMAN - BAC 2015
Analiza unui fragment din piesa de teatru "Ultima oră", de Mihail Sebastian, un text despre rolul scriitorilor în societate şi un eseu despre două personaje dintr-un roman interbelic studiat au fost subiectele de la bacalaureat, proba la limba şi literatura română de la profilul umanist.
Candidaţii de la filiera teoretică - profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională - profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la limba şi literatura română, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
Barem limba şi literatura română - profil uman
Primul subiect a avut nouă cerinţe, legate de un fragment din piesa de teatru "Ultima oră", de Mihail Sebastian. Primele trei cerinţe, notate fiecare cu câte două puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele "pomeneşte" şi "trecută", explicarea rolului virgulei în secvenţa "Vă mulţumesc, domnule secretar" şi construirea unui enunţ în care să se ilustreze sensul conotativ al substantivului "pagină".
La acelaşi subiect, următoarele cinci cerinţe au fost notate cu câte
patru puncte. Astfel, plecând de la textul dat, candidaţii trebuiau să
precizeze o temă a discuţiei dintre personaje, să transcrie două cuvinte
sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe, să
menţioneze o modalitate de caracterizare a personalului "Gaby",
exemplificând-o cu o secvenţă semnificativă din text, să prezinte rolul
notaţiilor autorului în text şi să ilustreze cu câte un exemplu din text
două trăsături ale genului dramatic. Tot pentru patru puncte,
candidaţii trebuiau să comenteze, în 60-100 de cuvinte, o secvenţă din
textul dat.
La subiectul al doilea, candidaţii au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul scriitorilor în societate. În elaborarea textului, trebuia să se urmărească: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); conţinutul să fie adecvat argumentării pe tema dată (formularea ipotezei, a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie).
Ultimul subiect a avut ca cerinţă redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care să se prezinte relaţia dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat.
La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte,
respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru
redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru
organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţile de analiză şi de
argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare,
ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină,
lizibilitate şi respectarea numărului de cuvinte indicat.
SUBIECTE REAL - BAC 2015
Analiza unui fragment din "Trei generaţii", de Lucia Demetrius, un text despre importanţa practicării unui sport la orice vârstă şi un eseu despre particularităţile de construcţie a unui persoanj dintr-un text al lui Creangă, Călinescu sau Preda au fost subiectele la bacalaureat de la profilul real.
Barem limba şi literatura română - profil real
Varianta de subiecte extrasă luni pentru proba scrisă la limba şi literatura română de la examenul de bacalaureat, la profilul real şi filiera tehnologică, a fost cea cu numărul 5. Candidaţii au avut de rezolvat trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
La primul subiect, pe un fragment din piesa de teatru "Trei generaţii", de Lucia Demetrius, candidaţii au avut de rezolvat mai multe cerinţe vizând cunoştinţe de vocabular, limbă română şi gramatică. Câte două puncte au fost acordate pentru primele trei cerinţe, respectiv găsirea sinonimului potrivit pentru sensul din text al cuvintelor "socoteai" şi "deştepţi", explicarea rolului cratimei în secvenţa "n-ai venit" şi construirea unui enunţ în care să se folosească o locuţiune sau expresie care să conţină substantivul "viaţă".
Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele şase cerinţe ale primului subiect: precizarea unei teme de discuţie dintre personajele din textul dat; transcrierea a două cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe; menţionarea unei modalităţi de caracterizare a personajului "Ruxandra", exemplificând cu o secvenţă semnificativă; prezentarea rolului notaţiilor autorului; ilustrarea cu câte un exemplu din text a două trăsături ale genului dramatic; comentarea, în 60-100 de cuvinte, a unei secvenţe date din text.
La al doilea subiect, cerinţa a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa practicării unui sport la orice vârstă.
"În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; să ai conţinutul adecvat argumentări pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte", potrivit cerinţelor subiectului al doilea.
Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care trebuiau prezentate particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat aparţinând lui Ion Creangă, George Călinescu sau Marin Presa.
La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţi de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină şi lizibilitate.
Examenul de bacalaureat va continua marţi cu la proba scrisă la limba şi literatura maternă, miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului şi vineri cu proba scrisă la alegere a profilului şi specializării.
Rezultatele de la Bacalaureat 2015 se afişează pe 6 iulie, până la ora 12:00, iar contestaţiile se pot depune în aceeaşi zi, începând cu ora 16:00.
În perioada 7-9 iulie se rezolvă contestaţiile, iar pe 10 iulie se afişează rezultatele finale la Bacalaureat 2015.
Calendar Bacalaureat 2015
29 iunie 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
7 - 9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale
La sesiunea iunie-iulie a bacalaureatului s-au înscris 168.945 de absolvenţi, cu peste 7.000 mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Cei mai mulţi dintre candidaţii înscrişi, respectiv 163.462, au absolvit liceul la forma de învăţământ zi, 2.943 au urmat cursurile liceale la seral şi 2.540 la frecvenţă redusă, potrivit Ministerului Educaţiei.
Bacalaureat 2015 a început pe 8 iunie, cu probele orale şi de competenţe, care s-au încheiat în 26 iunie. La aceste probe, candidaţii au primit calificative, care nu le vor afecta media la bacalaureat. Candidaţii care la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale au refuzat să răspundă sau să rezolve subiectele propuse, nu pot participa la probele scrise, întrucât se consideră că nu au susţinut probele orale.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015. Proba de limba şi literatura română, uman şi real
Premieră la bacalaureat 2015 - lucrările scrise vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul
Lucrările scrise ale candidaţilor la bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul, măsura fiind luată, prin ordin de ministru, cu puţin timp înainte de susţinerea probelor.
Astfel, potrivit ordinului ministrului Educaţiei din 23 iunie, publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial, în sesiunile examenului de bacalaureat din acest an, evaluarea iniţială a lucrărilor scrise ale candidaţilor dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti se realizează în alt judeţ, care va fi stabilit de Comisia Naţională de Bacalaureat.
Transportul lucrărilor scrise dintr-un judeţ în cel desemnat şi aducerea lor înapoi, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi se fac în conformitate cu procedurile elaborate de Comisia Naţională de Bacalaureat.
Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.
Candidaţilor le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiţi în examen.
De asemenea, candidaţii nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Aceştia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare ce ar putea permite conectarea la internet sau la reţele de socializare şi care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu persoane din exterior.
Candidaţii care încalcă aceste reguli vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.
Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi "eliminaţi din examen", fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceştia nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.
DNA,
ce LOVITURĂ! Decizie fără precedent anunţată în această dimineaţă.
Premierul Ponta a confirmat informaţia oficial. „Este posibil orice
acum”
GANDUL.INFO
Românul care a reuşit să spargă „careul de aşi“ al străinilor din cereale ajunge la 1,6 mld. lei
ZF.RO
El are 28, ea 40, dar nu le pasă! FOTO | Cel mai neaşteptat cuplu din showbiz loveşte din nou: e însărcinată!
PROSPORT.RO
Analiza unui fragment din piesa de teatru "Ultima oră", de Mihail Sebastian, un text despre rolul scriitorilor în societate şi un eseu despre două personaje dintr-un roman interbelic studiat au fost subiectele de la bacalaureat, proba la limba şi literatura română de la profilul umanist.
Candidaţii de la filiera teoretică - profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională - profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la limba şi literatura română, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
Barem limba şi literatura română - profil uman
Primul subiect a avut nouă cerinţe, legate de un fragment din piesa de teatru "Ultima oră", de Mihail Sebastian. Primele trei cerinţe, notate fiecare cu câte două puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele "pomeneşte" şi "trecută", explicarea rolului virgulei în secvenţa "Vă mulţumesc, domnule secretar" şi construirea unui enunţ în care să se ilustreze sensul conotativ al substantivului "pagină".
La subiectul al doilea, candidaţii au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul scriitorilor în societate. În elaborarea textului, trebuia să se urmărească: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); conţinutul să fie adecvat argumentării pe tema dată (formularea ipotezei, a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie).
Ultimul subiect a avut ca cerinţă redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care să se prezinte relaţia dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat.
SUBIECTE REAL - BAC 2015
Analiza unui fragment din "Trei generaţii", de Lucia Demetrius, un text despre importanţa practicării unui sport la orice vârstă şi un eseu despre particularităţile de construcţie a unui persoanj dintr-un text al lui Creangă, Călinescu sau Preda au fost subiectele la bacalaureat de la profilul real.
Barem limba şi literatura română - profil real
Varianta de subiecte extrasă luni pentru proba scrisă la limba şi literatura română de la examenul de bacalaureat, la profilul real şi filiera tehnologică, a fost cea cu numărul 5. Candidaţii au avut de rezolvat trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
La primul subiect, pe un fragment din piesa de teatru "Trei generaţii", de Lucia Demetrius, candidaţii au avut de rezolvat mai multe cerinţe vizând cunoştinţe de vocabular, limbă română şi gramatică. Câte două puncte au fost acordate pentru primele trei cerinţe, respectiv găsirea sinonimului potrivit pentru sensul din text al cuvintelor "socoteai" şi "deştepţi", explicarea rolului cratimei în secvenţa "n-ai venit" şi construirea unui enunţ în care să se folosească o locuţiune sau expresie care să conţină substantivul "viaţă".
Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele şase cerinţe ale primului subiect: precizarea unei teme de discuţie dintre personajele din textul dat; transcrierea a două cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe; menţionarea unei modalităţi de caracterizare a personajului "Ruxandra", exemplificând cu o secvenţă semnificativă; prezentarea rolului notaţiilor autorului; ilustrarea cu câte un exemplu din text a două trăsături ale genului dramatic; comentarea, în 60-100 de cuvinte, a unei secvenţe date din text.
La al doilea subiect, cerinţa a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa practicării unui sport la orice vârstă.
"În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; să ai conţinutul adecvat argumentări pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte", potrivit cerinţelor subiectului al doilea.
Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care trebuiau prezentate particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat aparţinând lui Ion Creangă, George Călinescu sau Marin Presa.
La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţi de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină şi lizibilitate.
Examenul de bacalaureat va continua marţi cu la proba scrisă la limba şi literatura maternă, miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului şi vineri cu proba scrisă la alegere a profilului şi specializării.
Rezultatele de la Bacalaureat 2015 se afişează pe 6 iulie, până la ora 12:00, iar contestaţiile se pot depune în aceeaşi zi, începând cu ora 16:00.
În perioada 7-9 iulie se rezolvă contestaţiile, iar pe 10 iulie se afişează rezultatele finale la Bacalaureat 2015.
Calendar Bacalaureat 2015
29 iunie 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
7 - 9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale
La sesiunea iunie-iulie a bacalaureatului s-au înscris 168.945 de absolvenţi, cu peste 7.000 mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Cei mai mulţi dintre candidaţii înscrişi, respectiv 163.462, au absolvit liceul la forma de învăţământ zi, 2.943 au urmat cursurile liceale la seral şi 2.540 la frecvenţă redusă, potrivit Ministerului Educaţiei.
Bacalaureat 2015 a început pe 8 iunie, cu probele orale şi de competenţe, care s-au încheiat în 26 iunie. La aceste probe, candidaţii au primit calificative, care nu le vor afecta media la bacalaureat. Candidaţii care la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale au refuzat să răspundă sau să rezolve subiectele propuse, nu pot participa la probele scrise, întrucât se consideră că nu au susţinut probele orale.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015. Proba de limba şi literatura română, uman şi real
Premieră la bacalaureat 2015 - lucrările scrise vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul
Lucrările scrise ale candidaţilor la bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul, măsura fiind luată, prin ordin de ministru, cu puţin timp înainte de susţinerea probelor.
Astfel, potrivit ordinului ministrului Educaţiei din 23 iunie, publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial, în sesiunile examenului de bacalaureat din acest an, evaluarea iniţială a lucrărilor scrise ale candidaţilor dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti se realizează în alt judeţ, care va fi stabilit de Comisia Naţională de Bacalaureat.
Transportul lucrărilor scrise dintr-un judeţ în cel desemnat şi aducerea lor înapoi, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi se fac în conformitate cu procedurile elaborate de Comisia Naţională de Bacalaureat.
Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.
Candidaţilor le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiţi în examen.
De asemenea, candidaţii nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Aceştia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare ce ar putea permite conectarea la internet sau la reţele de socializare şi care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu persoane din exterior.
Candidaţii care încalcă aceste reguli vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.
Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi "eliminaţi din examen", fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceştia nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă
republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea
MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la
adresa vanzari@mediafax.ro.
DNA,
ce LOVITURĂ! Decizie fără precedent anunţată în această dimineaţă.
Premierul Ponta a confirmat informaţia oficial. „Este posibil orice
acum”
GANDUL.INFO
Românul care a reuşit să spargă „careul de aşi“ al străinilor din cereale ajunge la 1,6 mld. lei
ZF.RO
El are 28, ea 40, dar nu le pasă! FOTO | Cel mai neaşteptat cuplu din showbiz loveşte din nou: e însărcinată!
PROSPORT.RO
CITEȘTE ȘI...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu