Şpaga la medic= şpagă =corupţie

În vreme ce guvernul pregăteşte legalizarea plăţilor informale către doctori- a şpăgilor, a atenţiilor, cum vreţi să le numiţi, în spaţiul public românesc au început apologiile plicurilor către medici: ele nu mai sunt circumscrise unui act de corupţie, ci unui act de sprijinire a sistemului subfinanţat. Prin urmare, actul guvernului de a le legifera pare chiar raţional, din vreme ce şpăgile nu erau şpăgi.
Doar două exemple : Alina Mungiu Pippidi notează în articolul “De ce e o prostie să fie arestat cineva care dă un cadou la doctor. Sau doctorul”:

“Dar faptul că banii în sistemul de stat nu ajung şi pacienţii suplimentează direct nu e corupţie. Şi nu e normal să fie culpabilizat nici cine dă, nici cine ia, cum se întâmplă acum […] Şpaga la medic nu e şpagă, e un abuz al statului care cere pacienţilor să-i plătească pe angajaţii săi pentru care nu are bani, în contextul în care acest lucru e din ce în ce mai mult perceput ca imoral “

Costi Rogozanu, pe aceeaşi lungime de undă:

“Discuţia despre corupţia din sănătate subliniază mai ales problema micilor atenţii. Care nici n-ar trebui numită “şpagă”, a fost o metodă informală de susţinere a sistemului – cu cinicii de rigoare prezenţi, dar şi cu mulţi medici sau asistente nevoiţi să ia ca să reziste unui ritm de muncă infernal. “

Cu astfel de exemple de relativism moral, cum să mai critici planul guvernului de legalizare a plăţilor informale?
Corupţia poate fi oricând relativizată ca o binefacere într-un sistem nefuncţional : corupţia se substituia mecanismelor de piaţă în comunism; plăţile către medici sunt bonusuri de performanţă care îi menţin motivaţi; fără corupţie, şi mai mulţi medici ar pleca din România; Mafia este de fapt o formă de într-ajutorare şi un angajator fidel într-o Sicilie săracă şi lipsită de instituţii, etc.
Problema fundamentală este că actul de a oferi o plată informală nu este realizat doar în scopul susţinerii unor angajaţi slab plătiţi, ci de cele mai multe ori cu înţelegerea că acel cadou va îmbunătăţi condiţiile de tratament, timpul de răspuns, va creşte atenţia şi interesul medicului curant. Ca atare, este profund discriminatoriu şi afectează negativ persoanele cu venituri scăzute, precum şi orice alt pacient care nu contribuie. Dacă vorbim într-adevăr de preocuparea pacientului pentru sistem şi grija pentru medicul prost plătit, să fie legalizate aceste plăţi, dar să fie confidenţiale. Ar mai fi aşa încântaţi pacienţii să facă plăţi confidenţiale, fără ca “mulţumescul” lor să le poată aduce beneficii? Greu de crezut. Plăţile informale se fac în schimbul obţinerii unui tratament mai bun. Dintre toate formele de corupţie, şpăgile la doctor sunt cele mai odioase: de ele depind uneori vieţi, şi nu-mi închipui durere mai mare decât să crezi că ţi-a murit sau ţi s-a îmbolnăvit cineva drag din cauză că n-ai avut suficienţi bani.
Sub aspectul politicilor de sănătate, legalizarea plăţilor informale se înscrie în logica guvernanţilor de a transfera răspunderea pentru finanţarea sistemului de la un nivel central, bazat pe un sistem echitabil şi redistributiv de contribuţii, la pacient, la un nivel ad-hoc, atomizat. Este cea mai rapace formă de finanţare a sistemului, şi cea mai păguboasă pentru asiguraţi: aici se înscriu măsurile de coplată, măsurile de introducere a tratamentelor în regim privat în spitale de stat, şi tot aici se înscrie şi măsura legalizării plăţilor informale/ şpăgilor.
Putem să recunoaştem că formele de corupţie arată proasta funcţionare a sistemului şi nu doar slăbiciunea morală a celor ce oferă şi acceptă mita. Dar să legalizăm formele de corupţie care ungeau rotiţele sistemului este o formă perversă de abandon al unor reforme reale. Această lege reprezintă şi o formă de generalizare a unor practici inechitabile în societate, punându-i oficial pe românii cu venituri scăzute în imposibilitatea de a contribui în acest nou sistem de atenţii “legalizate”. Mai mult, legea propusă de PSD este o cale de perpetuare a corupţiei şi de prindere a personalului medical într-o cursă în care îşi vor pierde demnitatea.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro