Totusi, o oarecare incertitudine planează îndeosebi în privinţa calendarului exact al creşterii apelor. De fapt, oamenii de ştiinţă nu ştiu cât de repede se vor topi principalele calote glaciare de la poli. "Ţinând seama de ceea ce ştim acum despre expansiunea oceanelor ca efect al încălzirii şi despre topirea gheţarilor şi a calotelor glaciare, care se adaugă apelor din oceane, este aproape sigur că vom avea o creştere a nivelului mării de cel puţin un metru şi, probabil, chiar mai mult", a declarat Steve Nerem de la Universitatea din Colorado, care conduce echipa NASA însărcinată cu monitorizarea creşterii nivelului mării.
"Cu toate acestea, nu este clar dacă acest lucru se va întâmpla în secolul viitor sau într-o perioadă mai lunga", a adăugat el. Ultimele predicţii serioase, care datează din 2013, făcute de un grup de lucru interguvernamental al ONU privind schimbările climatice, se referă la creşterea oceanelor cu 30 - 90 de centimetri până la sfârşitul secolului.
Însă, potrivit lui Steve Nerem, ultimele date măsurate prin sateliţii NASA arată că mai plauzibilă este gama superioară a acestor previziuni. Oamenii de ştiinţă monitorizează în special gheaţa din Groenlanda, care a pierdut în medie 303 miliarde de tone pe an în ultimul deceniu. Se apreciază că Antarctica, la rândul său, se topeşte într-un ritm de 118 miliarde de tone pe an.
Nivelul oceanelor a crescut cu aproximativ 7,6 centimetri din 1992, înregistrându-se maxime de 23 de centimetri în unele locuri din cauza variaţiilor naturale de relief. "Am văzut, studiind schimbările climatice survenite de la naşterea Terrei, că o creştere a apelor cu până la trei metri într-un secol sau două este posibilă dacă gheaţa se topeşte repede", a spus Tom Wagner, un alt om de ştiinţă, specialist al NASA în studiul de gheaţarilor.
"Avem dovezi că straturile de gheaţă +se trezesc+, dar trebuie să înţelegem mai bine fenomenul înainte să afirmăm că intrăm într-o nouă perioadă de topire rapidă", a precizat sursa citată, relateaza agerpres.