Întrebat de gândul dacă se poate ajunge şi la impozitarea
veniturilor diferitelor culte religioase, ministrul de Finanţe, Eugen
Teodorovici, a răspuns că această discuţie poate avea loc la finele
anului, când se va elabora bugetul pe 2016. El a precizat că această
discuţie nu are loc acum, când se negociază noul Cod Fiscal şi noua lege
a salarizării.
Discuţia despre impozitarea veniturilor Bisericii nu este una nouă şi a
fost readusă în spaţiul public de multe ori după 1989, mai ales în
preajma campaniilor electorale. Politicienii s-au ferit să vorbească
însă deschis despre o astfel de posibilitate, mai ales că în multe
campanii electorale, rolul Bisericii Ortodoxe, spre exemplu, a fost unul
important pentru candidaţii înscrişi în bătăliile politice. De aceea,
majoritatea mesajele venite dinspre spaţiul public au fost de susţinere a
cultelor religioase, discuţia despre impozitarea veniturilor
Bisericilor venind mai ales dinspre societatea civilă.
”Asta este o discuţie pe care o vom avea eventual la final de an, când facem bugetul pe 2016, dar nu se va discuta acum”, a fost răspunsul ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, la finalul discuţiilor despre noul Cod Fiscal, când a fost întrebat dacă se poate ajunge la impozitarea veniturilor Bisericii.
”Asta este o discuţie pe care o vom avea eventual la final de an, când facem bugetul pe 2016, dar nu se va discuta acum”, a fost răspunsul ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, la finalul discuţiilor despre noul Cod Fiscal, când a fost întrebat dacă se poate ajunge la impozitarea veniturilor Bisericii.
Surse guvernamentale au declarat pentru gândul că se poate ajunge la o formulă în care să fie impozitate doar micile venituri ale Bisericii, precum vânzarea de lumânări sau alte produse bisericeşti, nu şi arendele încasate pe suprafeţele de pământ deţinute. Proiectul, care momentan nu are o susţinere majoritară în Guvern, din cauza faptului că se apropie un an electoral, ar presupune însă că fondurile strânse din aceste impozite s-ar reîntoarce de la stat către Biserici pentru proiecte cu caracter social. Ar fi însă un prim pas, prin care anumite acţiuni economice ale Bisericii ar putea să fie impozitate, chiar dacă banii se reîntorc tot către cultele religioase, au declarat pentru gândul surse guvernamentale.
Patriarhia Română şi eparhiile sale au declarat anul trecut la Ministerul de Finanţe profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro, bani înregistraţi în contabilitate ca excedent, pentru că structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entităţi juridice fără scop patrimonial. Cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureştilor, cu un profit pe 2014 de 1,67 milioane euro, urmată de Mitropolia Moldovei, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi de Arhiepiscopia Timişoarei. Doar două sunt eparhiile care au ieşit pe minus anul trecut: la Craiova s-a raportat o gaură de peste 2,3 milioane de euro, iar la Episcopia Severinului şi Strehaiei pierderea a fost de peste 75.000 euro. Nu toate eparhiile BOR şi-au depus bilanţurile contabile la Ministerul Finanţelor. De asemenea, nu se găsesc date financiare publice despre entităţile BOR care desfăşoară strict activităţi economice. Spre exemplu, doar Basilica Travel, agenţia de pelerinaje a BOR, a raportat un profit de aproximativ 115.000 euro pe 2014.
Citeşte şi GODPORAŢIA. BOR DEASUPRA TUTUROR
Cristian Andrei este reporter special al ziarului Gândul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu