S.O.S. Deficitul creşte cu peste 4 miliarde pe lună
Statul român a cheltuit în iunie cu 4,1 miliarde de lei
mai mult decât a reuşit să încaseze din taxe, impozite şi banii veniţi
de la UE. În aceste condiţii, deficitul bugetar a urcat de la 2,2
miliarde de lei (0,27% din PIB) cât a fost în luna mai la 6,3 miliarde
de lei (0,77% din PIB) în iunie. De unde provine acest dezastru?
Veniturile pe care ANAF a reuşit să le încaseze sunt aproape cu 8% mai
mici decât cele estimate în Bugetul pe 2017, iar sumele venite de la UE
sunt de 100 de ori mai mici comparativ cu estimările bugetare. Lucrurile
ar fi stat mult mai rău dacă statul nu şi-ar fi redus drastic
cheltuielile şi investiţiile.
Ministerul Finanţelor a făcut publice datele privind execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului 2017. Cifrele prezentate de minister sunt raportate la anul 2016 şi astfel nu arată adevărata dimensiune a dezastrului. Însă sunt şocante dacă le raportăm la bugetul pe 2017.
Grav este că acest dezastru a avut loc numai în două luni, mai şi iunie având în vedere că în mai, bugetul avea un escedent de 1,35 miliarde lei.
ANAF nu poate aduna banii
Programul de guvernare se dovedeşte pe zi ce trece tot mai nerealizabil, iar declaraţiile analiştilor economici referitoare la supraestimarea veniturilor fiscale şi a banilor care vin de la UE perfect adevărate. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat cu 12,6% mai puţin din TVA şi accize faţă de estimările pe care se bazează bugetul şi asta explică recenta demiterea a preşedintelui instituţiei. Totuşi, această mutare nu asigură o colectare mai bună pe viitor având în vedere că problemele instituţiei sunt mult mai complexe, iar estimările bugetare sunt mult supradimensionate, spun analiştii economici. Şi impozitul pe venit şi profit a înregistrat o scădere cu 5,8%, Fiscul trebuia să aducă la buget 24,3 miliarde de lei, în prima jumătate a anului, dar a reuşit numai 22,9 miliarde de lei.
În schimb, la adunarea mărunţişului inspectorii ANAF s-au descurcat bine. Au reuşit să strângă cu jumătate mai mult decât era estimat în buget. Din păcate efortul lor nu a fost de prea mare folos, statul a încasat 0,5 miliearde de lei în loc de 0,4 miliarde de lei.
Pierdem banii europeni
Bugetul pe 2017 se bazează mult şi pe fondurile europene. Guvernanţii mizaeză să atragă 21,3 miliarde de lei, de la Uniunea Europeană, în 2017, ceea ce înseamnă că în primele şase luni ar fi trebuit să atragem circa 10,7 miliarde de lei. Însă suma a fost de numai 0,1 miliarde de lei, adică de 100 de ori mai puţin.
Investiţiile tăiate la sânge
Cu preţul nerealizării promisiunilor din Programul de guvernare, Guvernul a tăiat investiţiile şi cheltuielile publice pentru a scoate un deficit ( diferenţă între venituri şi cheltuieli) cât mai mic. Pe primele şase luni ale anului investiţiile publice au fost de numai 4 miliarde de lei, deşi trebuiau să se ridice la 11,9 miliarde de lei.
Şi la capitolul bunuri şi servicii avem un minus la cheltuieli de 10%, am facturat numai 17,5 miliarde de lei în loc de 19,5 miliarde de lei, cât era prevăzut. Asta înseamnă că s-a cheltuit mai puţin în spitale, şcoli etc.
În schimb, sunt creşteri la cheltuielile de personal şi pentru asistenţă socială care se menţin în parametrii prevăzuţi în programul de guvernare. Salariile bugetarilor estimate la 32,9 miliarde de lei au fost 33,2 miliarde de lei şi diferenţa a venit nu din încasări mai mari, ci din reducerea cheltuielilor publice.
Autostrăzile şi spitalele promise în programul de guvernare au fost puse în aşteptare din lipsă de bani.
Tabloul unui dezastru anunţat
Prevăzut buget (sem 1 2017) Realizat (sem 1 2017) Diferenţă (%)
Venituri totale (mld lei) 126,9 117,2 -7,6
Venituri fiscale (impozite şi taxe fiscale) 74,7 68,0 -9,0
Contribuţii asigurări sociale 33,4 34,2 2,5
Venituri nefiscale 7,6 9,2 21,1
Venituri de capital 0,6 0,4 -27,3
(realizate din valorificarea unor bunuri)
Fonduri europene 10,7 0,1 -99,1
Cheltuieli totale (mld lei) 137,8 123,5 -10,4
din care
Cheltuieli de personal 32,9 33,2 0,9
Dobânzi 4,9 6,0 22,4
Cheltuieli programe rambursabile 0,2 0,1 -50
Investiţii publice 11,9 4,0 -66,4
Sursa: MFP, buget, execuţie bugetară
Ministerul Finanţelor a făcut publice datele privind execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului 2017. Cifrele prezentate de minister sunt raportate la anul 2016 şi astfel nu arată adevărata dimensiune a dezastrului. Însă sunt şocante dacă le raportăm la bugetul pe 2017.
Grav este că acest dezastru a avut loc numai în două luni, mai şi iunie având în vedere că în mai, bugetul avea un escedent de 1,35 miliarde lei.
ANAF nu poate aduna banii
Programul de guvernare se dovedeşte pe zi ce trece tot mai nerealizabil, iar declaraţiile analiştilor economici referitoare la supraestimarea veniturilor fiscale şi a banilor care vin de la UE perfect adevărate. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat cu 12,6% mai puţin din TVA şi accize faţă de estimările pe care se bazează bugetul şi asta explică recenta demiterea a preşedintelui instituţiei. Totuşi, această mutare nu asigură o colectare mai bună pe viitor având în vedere că problemele instituţiei sunt mult mai complexe, iar estimările bugetare sunt mult supradimensionate, spun analiştii economici. Şi impozitul pe venit şi profit a înregistrat o scădere cu 5,8%, Fiscul trebuia să aducă la buget 24,3 miliarde de lei, în prima jumătate a anului, dar a reuşit numai 22,9 miliarde de lei.
În schimb, la adunarea mărunţişului inspectorii ANAF s-au descurcat bine. Au reuşit să strângă cu jumătate mai mult decât era estimat în buget. Din păcate efortul lor nu a fost de prea mare folos, statul a încasat 0,5 miliearde de lei în loc de 0,4 miliarde de lei.
Pierdem banii europeni
Bugetul pe 2017 se bazează mult şi pe fondurile europene. Guvernanţii mizaeză să atragă 21,3 miliarde de lei, de la Uniunea Europeană, în 2017, ceea ce înseamnă că în primele şase luni ar fi trebuit să atragem circa 10,7 miliarde de lei. Însă suma a fost de numai 0,1 miliarde de lei, adică de 100 de ori mai puţin.
Investiţiile tăiate la sânge
Cu preţul nerealizării promisiunilor din Programul de guvernare, Guvernul a tăiat investiţiile şi cheltuielile publice pentru a scoate un deficit ( diferenţă între venituri şi cheltuieli) cât mai mic. Pe primele şase luni ale anului investiţiile publice au fost de numai 4 miliarde de lei, deşi trebuiau să se ridice la 11,9 miliarde de lei.
Şi la capitolul bunuri şi servicii avem un minus la cheltuieli de 10%, am facturat numai 17,5 miliarde de lei în loc de 19,5 miliarde de lei, cât era prevăzut. Asta înseamnă că s-a cheltuit mai puţin în spitale, şcoli etc.
În schimb, sunt creşteri la cheltuielile de personal şi pentru asistenţă socială care se menţin în parametrii prevăzuţi în programul de guvernare. Salariile bugetarilor estimate la 32,9 miliarde de lei au fost 33,2 miliarde de lei şi diferenţa a venit nu din încasări mai mari, ci din reducerea cheltuielilor publice.
Autostrăzile şi spitalele promise în programul de guvernare au fost puse în aşteptare din lipsă de bani.
Tabloul unui dezastru anunţat
Prevăzut buget (sem 1 2017) Realizat (sem 1 2017) Diferenţă (%)
Venituri totale (mld lei) 126,9 117,2 -7,6
Venituri fiscale (impozite şi taxe fiscale) 74,7 68,0 -9,0
Contribuţii asigurări sociale 33,4 34,2 2,5
Venituri nefiscale 7,6 9,2 21,1
Venituri de capital 0,6 0,4 -27,3
(realizate din valorificarea unor bunuri)
Fonduri europene 10,7 0,1 -99,1
Cheltuieli totale (mld lei) 137,8 123,5 -10,4
din care
Cheltuieli de personal 32,9 33,2 0,9
Dobânzi 4,9 6,0 22,4
Cheltuieli programe rambursabile 0,2 0,1 -50
Investiţii publice 11,9 4,0 -66,4
Sursa: MFP, buget, execuţie bugetară