Publicatia Lumea justitiei gazduieste un editorial semnat de judecatorul Adina Daria LUPEA-AGHINITA intitulat : Lasati-ma sa vorbesc !
Dupa mai bine de
17 ani in magistratura simt ca am dreptul sa deschid gura. Simt ca am
dreptul sa spun ca nu imi convine ceva in sistemul pe care sunt chemata
zilnic sa il servesc, simt ca am dreptul sa fiu revoltata cand altii din
acelasi sistem au mai multe drepturi decat mine sau alti colegi si mai
putina, mult mai putina, obligatie de rezerva.
Simt ca am dreptul sa cer unui Consiliu Superior al Magistraturii sa imi pastreze macar dreptul la libera exprimare,
constienta fiind de limitele dreptului de exprimare acordate unui
magistrat (sa nu spun recunoscute, pentru ca aceste limite au devenit
atat de vulnerabile incat am ajuns sa ne intrebam de zeci de ori inainte
sa deschidem gura, chiar daca ne revolta si ne subestimeaza inteligenta
atatea lucruri).
Simt ca acest
drept este si al meu si al altor sute de magistrati din sistem, nu doar
al unora care sunt numiti de drept in Consiliul Superior al
Magistraturii sau al unora care, desi revocati de sute de colegi din
tara, isi permit inca sa vorbeasca in numele nostru, de la inaltimea
unei demnitati pe care noi nu le-am mai acordat-o. Ei nu mai sunt acolo
reprezentantii nostri, ci ai Curtii Constitutionale a Romaniei, a carei
decizie o respect de jure, insa nicio lege din lume nu ma obliga sa o accept si de facto.
Sunt o parte si o veriga a acestui sistem si se pare ca unii au uitat ca suntem zeci, sute, mii.
Noua ni se solicita o obligatie de rezerva carora altora le este
permisa cu mare larghete, la adapostul unor mecanisme nestiute. Masurile
de rezerva, de retinere, de egalitate in fata legii insasi a
magistratilor au devenit inegale. Mijloacele noastre de a ne exprima, ca
si slujitori ai acestui sistem, sunt reprimate din start.
Spectrul unei actiuni disciplinare planeaza asupra oricui care nu se
bucura de calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,
in timp ce alesii nostri sunt vizibil protejati orice, iertata imi fie
expresia, ar scoate pe gura.
Cine v-a
spus ca un magistrat din Consiliul Superior al Magistraturii este mai
egal sau mai indreptatit ca noi, cei care zilnic infaptuim justitia, si
este dincolo de orice critica? Cand
ati uitat ca sunteti acolo vremelnic si prin vointa noastra si ca orice
mandat are un sfarsit? Cine v-a spus voua, domnilor membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii, ca afirmatiile domniilor voastre,
indiferent ca ating sau nu sfera politicului, sunt dincolo de orice
indoiala si ne reprezinta? Cand ne-ati consultat ultima data? Atunci
cand ati spus ca nu interpretati semantic sintagma “camp tactic” prin
care a fost caracterizat de SRI actul de judecata, dupa finalizarea
cercetarii penale?
Cine v-a
spus ca dumneavostra puteti critica cand doriti hotarari judecatoresti,
in timp ce noi suntem expusi la orice cuvant scos pe gura sau in scris
la o sanctiune disciplinara? De
cand domniile voastre ati uitat in slujba cui sunteti si va permiteti
sa ignorati ideea avansata in spatiul public ca o parte a structurii
justitiei – respectiv anumite parchete – este partasa la o lovitura de stat? Atat de neinsemnata vi se pare o astfel de afirmatie?
Sunteti acolo in
slujba celei mai apolitice si neutre puteri in acest stat pe care inca
il consider de drept. Sunteti acolo sa faceti lumina si fara partinire
in fata oricarui, repet, oricarui atac, adresat justitiei, indiferent –
indiferent, subliniez – din partea cui vine. Sunteti acolo pentru ca
reprezentati corpul magistratilor, si a celor care condamna, si a celor
care achita. Si sunteti acolo ca sa fiti impartiali, exact asa cum ne
pretindeti noua sa fim in orice solutie adoptata.
Prin urmare, lasati-ne sa vorbim cand vedem ca nu sunteti acolo pentru acest lucru!
Legea e una pentru toti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu