Sindicatele se pregătesc de proteste şi greve în această toamnă.
Asistenţii sociali şi angajaţii din penitenciare sunt printre cei mai
nemulţumiţi. Aceştia cer deblocarea posturilor şi măriri substanţiale de
salariu. Poliţiştii aşteaptă votul Parlamentului.
Situaţia cea
mai dramatică pare a fi în mediul penitenciar, unde lipsa personalului
angajat a dus la folosirea deţinuţilor în posturile de pază, de mai
mulţi ani. Schema actuală, aprobată prin hotărâre de Guvern, prevede ca
numărul angajaţilor din penitenciare să fie de 15.583. Dintre aceste
posturi sunt ocupate doar 12.500 în prezent, deci ar mai fi nevoie de
3.000 de angajaţi. “În realitate, acum, în sistemul penitenciar, la
solicitarea noastră, se face o standardizare a misiunilor şi posturilor,
conform legii, adică ne uităm în regulamente şi vedem care este
necesarul real de posturi. Analiza indică o nevoie de creştere a
numărului de posturi cu cel puţin 50%. De foarte mult timp suntem
nevoiţi să folosim deţinuţii pentru posturi de pază. La Jilava sunt
şapte posturi asigurate cu deţinuţi. În foişorul de pază stă un deţinut
neînarmat şi asta se întâmplă de mulţi ani şi pe patru schimburi, nu pe
unul singur”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Ştefan Teoroc,
preşedintele Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare
(SNLP), precizând că dacă nu ar fi fost legalizat genul acesta de
adaptare a misiunilor prin implicarea deţinuţilor, sistemul penitenciar
ar fi fost în colaps de mult timp. Teoretic, la circa 30.000 de deţinuţi
sunt 12.000 de salariaţi, adică un raport de unu la trei, dar
realitatea este cu totul alta. “Nu se poate compara România cu Marea
Britanie, Franţa sau alte ţări care au logistica necesară, aparatură
performantă. În sistemul penitenciar noi escortăm la instanţă, la
punctele de lucru, noi facem absolut tot. Nu intervine nincio altă
forţă. E alterat acest raport. Sunt 700 de lucrători în sistemul de
reintegrare în totalitate, incluzând asistenţi sociali, psihologi,
educatori, iar personalul medical este de 600, adică sunt foarte
puţini”, mai spune liderul SNLP. Salariul mediu al unui angajat din
penitenciare, la care se adaugă norma de hrană, ajunge la 2.400 de lei
pe lună, însă condiţiile de lucru şi stresul nu se pot acoperi cu aceşti
bani. “În momentul în care se intră în serviciu, ar trebui să fie
oameni care să asigură rulajul, dar, în realitate, cine urcă în foişor
rămâne 12 ore neschimbat. Este un fel de ev mediu în multe zone.
Supravegherea, escortarea au fost cumva adaptate la lipsa de oameni”,
mai spune Ştefan Teoroc, preşedintele SNLP.
Toamnă cu proteste
Dumitru
Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) anunţă o toamnă
cu proteste sindicale pentru majorări salariale. “Dacă unii şi-au dat
salarii de 12.000-14.000 de lei, evident că cei din Asistenţă Socială,
dintre care 20% sunt plătiţi cu salariul minim şi sunt sociologi,
psihologi, oameni cu pregătire profesională şi mulţi ani de experienţă
îşi cer drepturile. Noi am cerut săptămâna trecută ca măcar să se
găsească soluţii pentru a se plăti cele 500.000 de ore suplimentare care
s-au lucrat. Vor vrea şi cei din finanţe publice şi cei de pe
amublanţe. Trebuie să fie trataţi toţi în mod egal. Toată lumea va cere
creşteri salariale. Cu siguranţă va fi o toamnă cu proteste sindicale”, a
declarat, pentru Jurnalul Naţional, preşedintele BNS.
Poliţiştii aşteaptă decizia Parlamentului
Sindicatele
poliţiştilor au renunţat deoccamdată la proteste pentru majorări
salariale de urgenţă. Liderii sindicali spun că sunt mulţumiţi de
promisiunile respectate de la începutul anului de ministrul Gabriel
Oprea şi de negocierile pentru noul proiect legislativ care îi vizează.
“Noi ne-am întâlnit pentru a stabili o soluţie agreată de toată lumea.
Toate structurile de apărare vor funcţiona pe aceleaşi principii
juridice. Avem noile creşteri salariale substanţiale prevăzute în
proiectul de lege, de 70-80%. Nu facem nicio presiune pe Guvern.
Singurul lucru pe care l-am discutat miercuri la Ministerul de Interne, a
fost ca de la 1 ianuarie, procentul să nu fie de de 15%, aşa cum am
discutat, ci de 25%”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional,
vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului
Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă. Sindicatele poliţiştilor spun că în
funcţie de rezultatul final din Parlement vor decide dacă vor face
pichetări sau proteste, dacă lucrurile nu vor fi aşa cum le-au discutat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu