Judecatorul CSM Cristi Vasilica Danilet (foto 1) va avea de patimit pentru ca si-a permis sa isi dea cu parerea si sa vorbeasca nestingherit despre cazul "Rarinca”.
Sau cel putin asa ar trebui! Inspectia Judiciara si CSM au fost
sesizate sa verifice si sa analizeze daca declaratiile facute de
Vasilica Danilet la scurt timp dupa ce pensionara Mariana Rarinca,
femeia acuzata de santaj de sefa ICCJ, Livia Stanciu, a fost achitata
definitiv, reprezinta o incalcare a Legii 303/2004 privind statutul
magistratilor. Verificarile pe care Inspectia Judiciara si CSM au obligatia sa le faca sunt rezultatul unei actiuni initiate de Paul Aghinita (foto 2), mediator la Aghinita Paul-Birou de mediator. Acesta a
sesizat Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara in
vederea dispunerii cercetarii disciplinare impotriva judecatorului CSM
Cristi Vasilica Danilet, reclamand in sesizarea inaintata celor doua institutii ca Danilet
a incalcat prevederile legale referitoare la interdictiile privind
judecatorii si a avut atitudinea nedemna fata de colegii magistrati si
justitiabili in timpul exercitarii atributiilor de serviciu. 
Paul
Aghinita: “Declaratiile domnului judecator Cristi Vasilica Danilet au
fost de natura a pune o presiune la fel de nejustificata si asupra
membrilor completului (completelor de judecata) investite cu
solutionarea acestor cai de atac”
Mai exact, Danilet este acuzat ca a incalcat art.10 aliniatul 1 din Legea 303/2004, potrivit caruia
judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire
la procesele aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu
privire la care a fost sesizat parchetul, atunci cand
a afirmat in cadrul emisiunii Vorbeste liber difuzata in data de 28 mai
2015 de postul TVR 1 ca o persoana achitata nu este “intotdeauna”
nevinovata, “sfidandu-se orice logica elementara si de bun simt a
conceptului de achitare, asa cum este el definit in doctrina procesual
penala”.
Mediatorului
Paul Aghinita opineaza ca Danilet si-a exprimat parerea fata de cazul
pensionarei Mariana Rarinca inainte ca DNA sa formuleze contestatia in
anulare, ceea ce face ca declaratiile judecatorului din CSM sa fie “de
natura a pue presiune la fel de nejustificata si asupra membrilor
completului investit cu solutionarea acestor cai de atac, cata vreme un
membru CSM, judecator, emite judecati de valoare asupra viabilitatii
juridice, chiar din punct de vedere tehnic, a unei hotarari
judecatoresti”.
Totodata, Aghinita il acuza pe Danilet ca prin declaratiile pe care le-a facut in cadrul aceleiasi emisiuni ar
fi putut influenta ancheta disciplinara pe care Inspectia Judiciara o
efecuta la acel moment fata de judecatorii si procurorii care au intrat
in contact cu dosarul “Rarinca”,
permitandu-si totodata sa dezvaluie “in exclusivitate” ca in cadrul
verificarilor ar putea sa fie vizati si niste jurnalisti. Prin aceste
din urma dezvaluiri facute de Danilet, mediatorul Aghinita apreciaza ca a
fost infrant principiul prezumtiei de nevinovatie, acreditandu-se din
nou ideea ca o persoana achitata definitiv de justitie ar putea poate fi
tehnic vinovata, ceea ce “este de natura de a dinamita ideea de
autoritate de lucru judecat”.
In
finalul sesizarilor depuse la CSM si Inspectia Judiciara, mediatorul
Paul Aghinita scoate in evidenta faptul ca declaratiile facute de
Danilet la TVR in data de 28 mai 2015 nu sunt singulare, acesta
reiterand ideea ca o persoana, chiar daca a fost achitata, nu inseamna
neaparat ca nu a savarsit fapta.
Prezentam
in continuare pasaje din sesizarile depuse de Paul Aghinita la
Inspectia Judiciara si la Consiliul Superior al Magistraturii in data de
17 august 2015:
"SESIZARE
A. Prin care va
solicit sa demarati cercetarea disciplinara, in temeiul prevederilor
art.99 lierele a si k din Legea 303/2004 republicata impotriva domnului
judecator Cristi Vasilica Danilet, membru al Consiliului Superior al
Magistraturii, pentru savarsirea abaterilor disciplinare constand in
incalcarea prevederilor legale referitoare la interdictiile privind
judecatorii si, respectiv, atitudinea nedemna fata de colegii magistrati
si justitiabili in timpul exercitarii atributiilor de serviciu.
In
fapt, in cadrul emisiunii Vorbeste liber difuzata la data de 28 mai
2015 pe postul public-national- de televiziune, TVR1, invitat in
emisiune, domnul judecator a facut afirmatii incompatibile cu
obligatia de rezerva care ii incumba oricarui magistrat, si cu atat mai
mult unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, incalcand
astfel prevederile dispozitiilor articolului 10 aliniatul 1 din Legea
303/2004 potrivit carora judecatorii si procurorii nu isi pot exprima
public opinia cu privire la procesele aflate in curs de desfasurare sau
asupra unor cauze cu privire la care a fost sesizat parchetul.
In
cadrul aceleiasi emisiuni a fost analizat si prezentat un caz care s-a
aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I Penala, solutionat
definitiv prin pronuntarea unei hotarari de achitare fata de o persoana
acuzata de comiterea unei infractiuni de santaj. Referindu-se in mod
direct si explicit la acest caz, domnul judecator Cristi Vasilica
Danilet a mentionat urmatoarele :
“Instanta
a stabilit in mod definitiv ca persoana care a fost chemata in
judecata, trimisa in judecata de catre procurori a comis o fapta, repet a
comis o fapta, insa nu este vinovata de aceasta fapta pentru a fi trasa
la raspundere pentru infractiunea de santaj. In viziunea judecatorilor
din completul de apel, fapta respectiva nu constituie infractiunea de
santaj, dar s-a comis ceva, pentru ca acesta a fost de fapt si motivul
arestarii respectivei persoane.”
precum si
Moderator: Atunci cand o persoana este achitata nu este nevinovata?
„Nu
intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie
achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta
imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de
legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal, de exemplu era intr-o
stare de iresponsabilitate sau de minoritate. Dar pentru a aresta o
persoana in conditiile Codului de procedura penala, este suficient sa am
niste suspiciuni ca s-a comis o fapta si apoi sa mai am niste indicii
ca respectiva persoana incearca sa aduca atingere desfasurarii normale a
procesului. (…) In filmele americane, intai persoana e arestata. De pe
strada, Politia ii pune catusele si o duce la sediu.”
Moderator: Cum adica daca esti achitat poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?
“Nu,
nu, nu... Discutia intr-adevar tinde pe o latura tehnica. Va dau un
exemplu. Surprindem o persoana cu un cutit in mana langa o victima,
autorul plin de sange...”
Moderator: Nu, domnule judecator, in cazul acesta...
“Dar eu de unde sa stiu?!”
“in
cazul acesta vorbim de o infractiune de santaj si de o persoana
achitata in final. Persoana care a reclamat fapta, in speta doamna
Stanciu, putea sa fie orice judecator din tara asta, si nota bene mai
sunt judecatori santajati, cu dosare aflate pe rol in curs de derulare,
mai sunt judecatori in situatia aceasta. Revin, daca doamna Stanciu a
facut o plangere ca dumneaei s-a considerat santajata si in final
Justitia nu i-a dat dreptate, pentru ce sa cerem demiterea femeii din
functia de presedinta a Inaltei Curti. Ce legatura are functia pe care o
exerciti? E ca si cum eu, judecator astazi, pierd un proces in Romania,
si am pierdut vreo doua in Romania, asta inseamna ca nu-s bun ca
judecator?”
1) In
conditiile in care, la data acestui interviu, hotararea judecatoreasca
in cauza, desi definitiva, nu fusese inca motivata de completul de
judecata care a pronuntat-o, cu alte cuvinte instanta de judecata nu
fusese total dezinvestita - deoarece si considerentele unei hotarari
judecatoresti se bucura de autoritate de lucru judecat - prin astfel de
declaratii s-a creat o presiune nepermisa, din partea oricarei persoane
si, mai ales, din partea unui membru al Consiliului Superior al
Magistraturii, asupra completului de judecata prin afirmatii care
acreditau in mod neechivoc ideea ca o persoana achitata nu este
intotdeauna nevinovata, sfidandu-se orice logica elementara si de bun
simt a conceptului de ACHITARE, asa cum este el definit in doctrina
procesual penala.
Mai mult, in cauza nu fusesera inca exercitate cai extraordinare de atac (formulate ulterior de catre Parchet,
care a atacat hotararea respectiva cu contestatie in anulare intemeiata
pe prevederile art. 426 litera b, teza a II-a Cod procedura penala). In aceste conditii, declaratiile
domnului judecator Cristi Vasilica Danilet au fost de natura a pune o
presiune la fel de nejustificata si asupra membrilor completului
(completelor de judecata) investite cu solutionarea acestor cai de atac,
cata vreme un membru CSM, judecator, emite judecati de valoare asupra
viabilitatii juridice, chiar din punct de vedere tehnic, a unei hotarari
judecatoresti.
Surprinde mai ales faptul ca printr-o
astfel de pozitie exprimata public, la postul national de televiziune,
domnul judecator isi incalca chiar propriile principii, exprimate
neechivoc si in nenumarate randuri chiar de catre domnia sa. (...)
2)
La data acestui interviu, asa cum si domnul Cristi Vasilica Danilet a
mentionat, exista deja pe rolul Inspectiei Judiciare o ancheta in curs
de derulare. Din nou, sunt nevoit sa citez din interviu:
“Inspectia
Judiciara, ca urmare a dezbaterilor aparute in spatiul public, la
solicitarea noastra de ieri a inceput verificarile pentru a se vedea
daca este cazul sau nu de o constatare disciplinara comisa de
judecatorii sau procurorii care au fost implicati in solutionarea
acestei cauze. O luam de la inceput de la cel care a efectuat urmarirea
penala, pana la ultimul judecator. Sunt vreo 40 de magistrati in total.
Sa vedem daca sunt incalcari ale legii si daca acestea s-au comis cu
rea-credinta sau grava neglijenta, pentru ca daca o persoana a fost
arestata in afara cadrului legal, fara emiterea mandatului, fara sa
existe probe, indicii la dosar, daca judecatorii au actionat cu rea
credinta, grava neglijenta, ei trebuie sa fie sanctionati clar... De la
avertisment, pana la excluderea din magistratura. Sunt sanctiuni pe care
doar CSM le poate aplica. (…) Am spus o suma, nu stiu, s-ar putea sa
fie doar 20, nu 40”.
Trecand peste faptul ca in practica mai mult decat constanta a Consiliului Superior al Magistraturii nu
se permite nici Inspectiei Judiciare, nici Consiliului Superior al
Magistraturii sa verifice temeinicia sau legalitatea unor hotarari
judecatoresti, trebuie reamintit faptul ca Inspectia Judiciara este un
organism autonom si independent de CSM. Prin
astfel de declaratii din partea unui membru al sau este influentata
ancheta disciplinara, acest membru fiind in final, in mod inevitabil,
chemat sa se pronunte asupra oricarei solutii adoptate de Inspectia
Judiciara in aceasta cauza.
Nu
ma indoiesc de faptul ca domnul judecator cunoaste aceste aspecte si
surprinde modul in care, in mod tendentios, desi exista o hotarare
penala definitiva pentru infractiunea de santaj, chiar domnia sa in
cuprinsul interviului reia aceasta notiune, incercand sa acrediteze – in
exclusivitate - ideea ca Inspectia Judiciara ar putea dezvalui chiar si
implicarea unor jurnalisti;
“(...)
Si-o sa va dau o stire, ca sa spun asa, in exclusivitate: s-ar putea sa
descoperiti si niste ziaristi care impreuna cu persoana in cauza au pus
la cale santajul impotriva doamnei Stanciu. Dar in momentul de fata
avem o investigatie intr-adevar, disciplinara, se fac verificari cu
privire la modul de solutionare a acestui dosar si s-ar putea ca si
anumiti colegi de-ai dumneavoastra din presa sa fie interesati de
derularea acestei cauze(...)”
3)
Prin declaratiile de mai sus, domnul judecator a incalcat cu
buna-stiinta dispozitiile art. 6 punctele 1 si 2 din Conventia Europeana
a Drepturilor Omului potrivit carora orice persoana are dreptul de a fi
judecata in mod echitabil, in mod public, de catre o instanta
independenta si impartiala si ca orice persoana este prezumata
nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.
Prin declaratiile publice formulate, domnul judecator, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a
infrant pana si principiul prezumtiei de nevinovatie garantat oricarui
cetatean, acreditand in mod nejustificat si periculos chiar ideea ca o
persoana declarata definitiv nevinovata de catre justitie poate fi
tehnic vinovata. O astfel de abordare este de natura de a
dinamita insasi ideea de autoritate de lucru judecat, cu consecinte
deosebit de grave asupra perceptiei colective a societatii fata de actul
de justitie.
4)
Trebuie sa subliniez imprejurarea ca domnul judecator, membru al CSM,
isi pastreaza atitudinea potrivit careia, intrebat recent de acelasi caz
concret, in care inculpatul este achitat, acesta subliniaza in
principal faptul ca daca o persoana este achitata, nu inseamna neaparat
ca nu a savarsit fapta;
(…)
Se intampla uneori ca ceea ce intuiam la inceputul unui proces sa nu se
dovedeasca la sfarsitul lui. De ce? De ex. daca vorbim despre un caz
penal este posibil ca la inceputului procesului un procuror sa trimita
in judecata o persoana considerand ca este vinovata, si apoi aceasta, in
fata judecatorului sa propuna probe din care sa rezulte, in final, ca
este nevinovat. Atunci solutia va fi de achitare. In momentul cand o persoana este achitat in materie penala nu inseamna neaparat ca nu a savarsit fapta (...)”
Din
aceasta perspectiva, apreciez ca domnul judecator Cristi Vasilica
Danilet a incalcat si prevederile art. 99 litera k din Legea 303/2004
prin atitudinea nedemna manifestata fata de colegii sai (membri ai
completului de judecata care au pronuntat hotararea in cauza, hotarare
definitiva si contestata in mod lipsit de echivoc de catre domnia sa in
spatiul public) si justitiabili (persoana acuzata in respectiva cauza)
in timpul exercitarii atributiilor de serviciu.
In acest context, consider
ca notiunea de exercitare a atributiilor de serviciu trebuie
interpretata in sens larg (domnul judecator neputandu-se prevala de
faptul ca, fiind membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ar fi
suspendat din functia de judecator), cata vreme domnul judecator a fost
prezent in acea emisiune in calitate de membru al Consiliului Superior
al Magistraturii si nu doar de simplu judecator. Daca unui
judecator ii este interzisa in mod expres de lege exprimarea publica
asupra unor procese aflate in curs de desfasurare, cu atat mai mult o
astfel de obligatie incumba unei persoane care reprezinta corpul
profesional al magistratilor la cel mai inalt nivel, in orice aparitie
publica acesta fiind constient de faptul ca mesajul transmis nu este
unul ce reprezinta o opinie izolata, fiind identificat chiar cu mesajul
acestui for decizional (Consiliul Superior al Magistraturii). Aceasta cu
atat mai mult cu cat membrii acestui for nu au adoptat pana acum nicio pozitie publica de delimitare de aceste afirmatii facute de un membru al CSM.
B. Date
fiind cele prezentate mai sus precum si, in acceptiunea subsemnatului,
atitudinea permanenta a domniei sale, concretizata in iesiri publice
nedemne de functia pe care o detine, solicit in calitate de mediator,
urmatoarele:
-Sa
imi comunicati daca domnul judecator Cristi Vasilica Danilet, in
calitate de membru CSM, are mandat de reprezentare al Consiliului
Superior al Magistraturii in relatia cu medierea si Consiliul de
Mediere;
-Daca
pozitiile exprimate de domnia sa in legatura cu medierea si procedura
medierii reprezinta si punctele de vedere ale Consiliului Superior al
Magistraturii;
-Daca
are mandat in acest sens din partea dumneavostra, va solicit sa il
revocati si sa desemnati un alt membru al CSM in acest sens;
-Daca
nu are mandat de reprezentare din partea CSM, va solicit sa cereti
membrului CSM, domnul judecator Cristi Vasilica Danilet, sa explice
relatia acestuia cu Consiliul de Mediere si modul in care a ajuns sa fie
cunoscut ca “ambasador al medierii” si reprezentant al medierii din
partea CSM;
-Daca
judecatorul Cristi Danilet va participa in viitor numai in calitate de
sustinator al medierii la evenimentele organizate de acest corp
profesional, in calitatea de jurist aflat in functia de judecator, sa
mentioneze acest lucru si sa nu se mai foloseasca de calitatea de membru
al CSM.
Mentionez
ca interesul subsemnatului este unul legitim, atat in calitate de
cetatean al Romaniei dar, mai ales, in calitate de mediator, intrucat
intelegerile dintre parti survenite in urma medierii ajung sa fie
incuviintate de catre instantele de judecata, iar modul in care este
reprezentata medierea la nivel de CSM – prin persoana domnului judecator
– este de natura a aduce prejudicii grave acestei institutii, chiar si
numai prin prisma faptului ca acesta a fost revocat de colegii domniei
sale in cursul anului 2013, fara a mai aminti si alte iesiri in spatiul
public ale acestuia, de natura sa aduca atingere grava demnitatii
profesiei de magistrat, si implicit celei de mediator, cata vreme acesta
ne reprezinta la nivel de aparenta in cadrul relatiei cu sistemul
judiciar".
Accesari:2782
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu