Aparat de 1 milion euro pentru depistarea dioxinei, aruncat
Unicul aparat din ţară pentru determinarea dioxinei din
carne, deținut de Direcția Sanitar-Veteriană și pentru Siguranța
Alimentelor București şi pentru a cărui achizitionare s-au cheltuit
700.000 de euro în 2004, s-a stricat aşteptând să fie folosit. Mai mult,
până în 2014, s-au mai cheltuit circa 300.000 de euro pe service,
consumabile, cursuri pentru operatori etc. Acum aparatul este stricat
definitiv şi trebuie casat, fără să fi scos vreodată un buletin de
analiză.
Pentru orice ţară membră a Uniunii Europene, siguranţa alimentară este o componentă importantă a conceptului de siguranţă naţională. Coordonarea siguranţei alimentelor trebuie realizată printr-un control eficient în toate etapele lanţului alimentar, iar acest rol revine, în principal, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi a unităţilor din subordinea acesteia. Ca orice treabă românească însă, între teorie şi practică este o diferenţă mare. Specialiștii în securitatea alimentară consideră necesară includerea ANSVSA în componenta de securitate naţională ca prin această măsură Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să analizeze cu celeritate problemele din acest sistem care are foarte multe puncte nevralgice ce pun în pericol sănătatea românilor.
Finanţare asigurată de UE
Prin programele europene preaderare, România a accesat în anul 2004 fonduri pentru înfiinţarea unui laborator de siguranţa alimentelor în cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti. Toate bune şi frumoase, dar pentru că interesele de clan erau mai importante decât interesul naţional, specialiştii din laboratorul DSVSA Bucureşti au fost îndepărtaţi pentru a face loc incompetenţei susţinute politic. Laboratorul „golit” de specialişti a fost dotat ulterior şi cu un aparat pentru determinarea dioxinei din carne. Costurile achiziţiei s-au ridicat la peste 700.000 de euro, aparatul urmând să fie utilizat în cadrul programului naţional de determinare a dioxinei din carne, un program pe care ţara noastră trebuia să-l pună în aplicare şi să îl raporteze funcţional, conform directivelor Uniunii Europene.
Dioxina are un mare potenţial toxic şi cancerigen
Termenul de dioxină se referă la un grup de câteva sute de substanţe chimice, toate cu un imens potenţial toxic şi cancerigen. Dioxina este cea mai toxică substanţă din alimente, alături de metalele grele şi pesticide. Este prezentă în carnea animalelor datorită neglijenţei şi inconştienţei fermierilor care, prin metoda arderii resturilor vegetale din câmp, contaminează solul. Ea ajunge astfel în pământ şi prin metabolismul plantelor şi consumul acestora de către animale ajunge mai departe la om. În prezent, metoda curăţirii terenurilor prin arderea resturilor vegetale este interzisă în Uniunea Europeană, dar la noi încă se mai practică. De ce? Poate ar trebui să ne explice ministrul Mediului, Daniel Constantin (foto), care a fost şi ministrul Agriculturii şi are cunoştinţă de acest subiect. Ce a făcut pentru a stopa această practică? Nimic. Principalul pericol al expunerii la dioxină îl reprezintă riscul cancerigen, acesta fiind mai ridicat la copii. Cele mai multe astfel de substanțe sunt preluate din alimentație, peste 95% provenind din ingerarea grăsimilor de origine animală.
Pe aparat s-a pus praful
Problema este că acest aparat, unic în ţară, nu a funcţionat niciodată. “ Aparatul respectiv nu a funcţionat niciodată şi cu ajutorul lui nu s-a emis niciun buletin de analiză. S-au folosit de el doar pentru a raporta în fals la Bruxelles”, potrivit unor surse din ANSVSA. Mai mult, sursele susţin că a existat un interes ca aparatul să nu funcţioneze pentru ca programul de verificări să nu se realizeze, pentru că altfel s-ar fi descoperit ce consumă în realitate românii.
CE s-a sesizat în final
Într-un final, reprezentanţii Comisiei Europene şi-au dat seama că România nu are încă activ programul de verificare a dioxinei şi au notificat ANSVSA. Speriaţi de avertismentul venit de la Bruxelles şi pentru a evita riscurile declanșării procedurii de infringement, cei de la ANSVSA au transferat în 2015 de urgenţă către DSVSA Bucureşti peste 30.000 de euro pentru ca probele din programul obligatoriu de determinare anuală să fie duse în Austria la analize şi, astfel, cei de la ANSVSA să poată spună că au bifat şi această obligaţie. Mai mult, conducerea ANSVSA comandă în acelaşi an un audit pentru acest aparat, din care reieșea că el nu a funcţionat niciodată, nu a emis niciun buletin de analiză şi nu mai are nicio şansă să fie pus în funcţiune. Erau, de altfel, lucruri știute la nivelul conducerii ANSVSA.
DNA încă anchetează cazul
În urma auditului, ANSVSA decide să sesizeze Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care deschide dosarul nr. 5226/20.03.2015. De atunci, însă, procurorii DNA nu au mai dat niciun semn în legătură cu starea acestui dosar. Anul trecut, ANSVSA dispune din nou un control la laboratorul DSVSA Bucureşti, în urma căruia sunt constate grave abateri în întreaga activitate. Cei de la ANSVSA constată că, faţă de anul 2015, conducerea direcţiei nu a rezolvat nici problema veşnicului aparat stricat.
La Ministerul Agriculturii există o listă cu o serie de probleme în neregulă sesizate de Bruxelles, pe lista neagră aflându-se şi ANSVSA. Toate au un risc ridicat de declanşare a procedurilor de infringement împotriva României.
Am devenit cobaii Europei în materie de produse alimentare, dar am căpătat cunoştinţe noi: suntem experţi în chimie aplicată. Carne de pui injectată cu apă şi sare, carne de curcan şi porc cu antibiotice, laptele cu aflatoxină, fructe şi legume cu pesticide, prăjituri cu salmonella, caşcaval cu e.coli, alimentele bio cu etichete falsificate, pline de chimicale etc.
![]()
Vezi galeria fotoPentru orice ţară membră a Uniunii Europene, siguranţa alimentară este o componentă importantă a conceptului de siguranţă naţională. Coordonarea siguranţei alimentelor trebuie realizată printr-un control eficient în toate etapele lanţului alimentar, iar acest rol revine, în principal, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi a unităţilor din subordinea acesteia. Ca orice treabă românească însă, între teorie şi practică este o diferenţă mare. Specialiștii în securitatea alimentară consideră necesară includerea ANSVSA în componenta de securitate naţională ca prin această măsură Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să analizeze cu celeritate problemele din acest sistem care are foarte multe puncte nevralgice ce pun în pericol sănătatea românilor.
Finanţare asigurată de UE
Prin programele europene preaderare, România a accesat în anul 2004 fonduri pentru înfiinţarea unui laborator de siguranţa alimentelor în cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti. Toate bune şi frumoase, dar pentru că interesele de clan erau mai importante decât interesul naţional, specialiştii din laboratorul DSVSA Bucureşti au fost îndepărtaţi pentru a face loc incompetenţei susţinute politic. Laboratorul „golit” de specialişti a fost dotat ulterior şi cu un aparat pentru determinarea dioxinei din carne. Costurile achiziţiei s-au ridicat la peste 700.000 de euro, aparatul urmând să fie utilizat în cadrul programului naţional de determinare a dioxinei din carne, un program pe care ţara noastră trebuia să-l pună în aplicare şi să îl raporteze funcţional, conform directivelor Uniunii Europene.
Dioxina are un mare potenţial toxic şi cancerigen
Termenul de dioxină se referă la un grup de câteva sute de substanţe chimice, toate cu un imens potenţial toxic şi cancerigen. Dioxina este cea mai toxică substanţă din alimente, alături de metalele grele şi pesticide. Este prezentă în carnea animalelor datorită neglijenţei şi inconştienţei fermierilor care, prin metoda arderii resturilor vegetale din câmp, contaminează solul. Ea ajunge astfel în pământ şi prin metabolismul plantelor şi consumul acestora de către animale ajunge mai departe la om. În prezent, metoda curăţirii terenurilor prin arderea resturilor vegetale este interzisă în Uniunea Europeană, dar la noi încă se mai practică. De ce? Poate ar trebui să ne explice ministrul Mediului, Daniel Constantin (foto), care a fost şi ministrul Agriculturii şi are cunoştinţă de acest subiect. Ce a făcut pentru a stopa această practică? Nimic. Principalul pericol al expunerii la dioxină îl reprezintă riscul cancerigen, acesta fiind mai ridicat la copii. Cele mai multe astfel de substanțe sunt preluate din alimentație, peste 95% provenind din ingerarea grăsimilor de origine animală.
Pe aparat s-a pus praful
Problema este că acest aparat, unic în ţară, nu a funcţionat niciodată. “ Aparatul respectiv nu a funcţionat niciodată şi cu ajutorul lui nu s-a emis niciun buletin de analiză. S-au folosit de el doar pentru a raporta în fals la Bruxelles”, potrivit unor surse din ANSVSA. Mai mult, sursele susţin că a existat un interes ca aparatul să nu funcţioneze pentru ca programul de verificări să nu se realizeze, pentru că altfel s-ar fi descoperit ce consumă în realitate românii.
CE s-a sesizat în final
Într-un final, reprezentanţii Comisiei Europene şi-au dat seama că România nu are încă activ programul de verificare a dioxinei şi au notificat ANSVSA. Speriaţi de avertismentul venit de la Bruxelles şi pentru a evita riscurile declanșării procedurii de infringement, cei de la ANSVSA au transferat în 2015 de urgenţă către DSVSA Bucureşti peste 30.000 de euro pentru ca probele din programul obligatoriu de determinare anuală să fie duse în Austria la analize şi, astfel, cei de la ANSVSA să poată spună că au bifat şi această obligaţie. Mai mult, conducerea ANSVSA comandă în acelaşi an un audit pentru acest aparat, din care reieșea că el nu a funcţionat niciodată, nu a emis niciun buletin de analiză şi nu mai are nicio şansă să fie pus în funcţiune. Erau, de altfel, lucruri știute la nivelul conducerii ANSVSA.
DNA încă anchetează cazul
În urma auditului, ANSVSA decide să sesizeze Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care deschide dosarul nr. 5226/20.03.2015. De atunci, însă, procurorii DNA nu au mai dat niciun semn în legătură cu starea acestui dosar. Anul trecut, ANSVSA dispune din nou un control la laboratorul DSVSA Bucureşti, în urma căruia sunt constate grave abateri în întreaga activitate. Cei de la ANSVSA constată că, faţă de anul 2015, conducerea direcţiei nu a rezolvat nici problema veşnicului aparat stricat.
La Ministerul Agriculturii există o listă cu o serie de probleme în neregulă sesizate de Bruxelles, pe lista neagră aflându-se şi ANSVSA. Toate au un risc ridicat de declanşare a procedurilor de infringement împotriva României.
Am devenit cobaii Europei în materie de produse alimentare, dar am căpătat cunoştinţe noi: suntem experţi în chimie aplicată. Carne de pui injectată cu apă şi sare, carne de curcan şi porc cu antibiotice, laptele cu aflatoxină, fructe şi legume cu pesticide, prăjituri cu salmonella, caşcaval cu e.coli, alimentele bio cu etichete falsificate, pline de chimicale etc.
Galerie foto
