La întrebări de acest gen încerc să răspund în continuare printr-o primă explorare a datelor disponibile la nivel de localitate (comună sau oraș), rezultate din înregistrarea opțiunilor de vot la alegerile din decembrie 2016, așa cum sunt ele raportate de Biroul Electoral Central. Desigur, datele agregate la nivel de localitate nu pot suplini analizele rezultate din sondaje la nivel individual. Ele pot lămuri, însă, care este rolul profilului socio-cultural și economic al localităților în determinarea opțiunilor de vot. Abordarea este menită să completeze analizele curente care explică votul numai prin strategiile electorale și prin acțiunile venite de la centrele de campanie ale partidelor politice. Astfel de acțiuni de organizare electorală au avut, fără îndoială, efecte majore. Ipoteza de la care pornesc, însă, susține că mediile locale au avut și ele un rol semnificativ în procesul electoral. Compoziția electoratului local și cultura politică specifică au contat, presupunem la început de analiză, în rezultatul scrutinului. Prin raportare la datele de vot vom testa această ipoteză, în continuare.
Explorarea pe care o schițez am realizat-o prin intermediul unor procedee de analiză care permit identificarea efectelor specifice diferitelor caracteristici ale localităților asupra comportamentelor de vot. Funcție de datele disponibile pentru comunele și orașele României am identificat efectul electoral probabil pe care l-au avut tipul de mediu rezidențial (rural sau urban), accesibilitatea localității la marile orașe din microregiuni, nivelul de dezvoltare a localității (capital material și stoc de educație), modelul dominant de vot la alegerile prezidențiale din 2014[1], experiența de migrație internațională a populației din localitate, compoziția etnică, regiunea urbană de apartenență și intensitatea absenteismului la vot în decembrie 2016 (Tabel 1). Datele din tabel au un caracter tehnic și sunt destinate strict cititorului specializat în analiza cantitativă a datelor sociale. În continuare prezint principalele constatări și interpretări asociate analizelor din tabelul 1. Anexa 1 este menita să ilustreze legăturile între tipurile electorale locale și caracteristicile localităților la nivelul cărora au fost exprimate voturile.
Nivelul de dezvoltare-sărăcie și educație dictează votul
Votanții PSD locuiesc preponderent în comune sau în orașe cu nivel de dezvoltare materială redusă sau sub media națională, în contrast cu votanții USR care locuiesc preponderent în comunități dezvoltate (tabel 1, anexa 1). Pentru votanții PNL, nivelul de dezvoltare a localității de rezidență nu este un predictor specific. Nivelul mediu de educație din localitate nu este un factor semnificativ de condiționare a votului pentru PSD. Impactul educației este maxim și pozitiv pentru susținerea USR. Deși , pe ansamblu, profilul comunităților de votanți PNL și USR se aseamănă, în materie de educație diferențele dintre cele două segmente electorale sunt majore: votanții PNL tind să fie localizați preponderent în localități cu nivel mediu redus de educare a populației, în contrast cu situația pentru votanții USR caracterizați prin rezidență în comunități cu nivel ridicat de educație. Deși nu avem date de detaliu la nivel individual, procesul pare să fi fost unul de desprindere a celui mai educat segment de populație din fostul electorat al PNL pentru a migra spre USR[2]. Datele cu care lucrăm nu ne permit estimare directă a nivelului de educație pentru votanții diferitelor partide ci numai nivelul mediu de educație al populației locale din care provin votanții. Cu o astfel de estimare indirectă, constatarea este surprinzătoare, totuși: cu cât nivelul mediu de educație într-o localitate este mai mare, cu atât probabilitatea de vot în favoarea USR este mai mare iar cea favorabilă susținerii PNL este mai mică. Regularitatea va trebui să fie aprofundată prin sondaje. Deocamdată pare să fie semnificativă pentru dezamăgirea persoanelor cu nivel ridicat de educație în raport cu modul de a face politică în PLN și, implicit, pentru migrarea lor spre USR.
Tabelul 1. Factori care au condiționat opțiunile electorale pe partide politice în decembrie 2016, la nivel de localitate
| Datele la nivel de localitate pentru decembrie 2016 se referă la ponderea voturilor obținute pentru camera deputaților, la nivel de secție de votare, pe partide politice, din total voturi valabil exprimate în localitate (unități teritorial administrative – UAT). Tabelul[3] include șapte modele de regresie liniară (OLS) corespunzătoare ponderilor de votanți la nivel de localitate pentru partidele de referință plus un model pentru predicția absenteismului (ponderea celor care nu au participat la vot din totalul ”alegătorilor prevăzuți în listele electorale). Nivelele de semnificație (p) sunt marcate prin asterisc: * p=0,05, ** p=0.01, *** p=0.001. Modele rulate pe 2838 de UAT din totalul celor 3181. Nu au fost incluse în analiză localitățile pentru care nu fost disponibile valori ale unora dintre predictori. Surse de date: Institutul Național de Statistică, Biroul Electoral Central. Județele au fost introduse ca variabile de control, neprezentate în tabel. |
Cultura politică și absenteismul
În localitățile în care s-a votat masiv pentru Klaus Johannis la prezidențialele din 2014 s-a manifestat o puternică tendință de susținere a PNL, în primul rând și a USR în al doilea rând, pe de o parte , și de respingere a PSD, pe de altă parte, la parlamentarele din 2016 (tabel 1). Constatarea argumentează ideea unei inerții semnificative a culturii politice. O parte a electoratului Johannis din 2014 a mers la vot în 2016 în favoarea PNL. Acesta este partidul care a beneficiat în 2016, în cea mai mare măsură de simpatiile electorale pro-Johannis, din 2014 (compară valorile coeficienților de regresie din tabelul 1 pe rândul corespunzător efectului de vot pro-Johannis în 2014) . O altă parte semnificativă a electoratului Johannis din 2014 nu s-a mai recunoscut, însă, în oferta electorală a PNL și nu a mai mers la vot. Așa ar putea fi explicat faptul că în localitățile cu absenteism mare în 2016, PNL a înregistrat scoruri relativ reduse. PNL este singurul dintre partidele care au intrat în parlament care a avut de pierdut în mod semnificativ din creșterea absenteismului local[4].Al doilea marcator de cultură politică, după modelul de vot la prezidențialele din 2014, este experiența de migrație a populației din localitățile de referință. Analizele întreprinse asupra determinanților votului din noiembrie 2014 (vezi referința de la nota 1) confirmă ideea că votul pro-Johannis a fost unul de nivel ridicat în localitățile cu populație care are o puternică experiență de migrație în străinătate, stoc de educație de nivel ridicat, pondere mare de tineri în populația adultă, dezvoltare materială accentuată și pondere mare de maghiari[5].
Din cele menționate mai sus și din rezultatele de analiză din tabelul 1 decurge ideea că opțiunea pro-Johannis în 2014 și experiența de migrație în străinătate de nivel ridicat funcționează în asociere cu o cultură politică locală manifestă diferit dar consistent și în 2014 și 2016. Cu date parțiale de sondaj această cultură este centrată pe valoarea de responsabilizare instituțională, cu valorizarea superioară a luptei anticorupție și a transparenței instituționale.
Localitățile cu nivel ridicat de absenteism în noiembrie 2016 sunt tocmai cele care au înregistrat în 2014 o pondere mare de votanți pro-Johannis dar și o cultură de migație în străinătate bine accentuată. Rezultă, la nivel interpretativ, că absenteismul ridicat din 2016 a fost și o formă de manifestare a culturii centrate pe responsabilizarea instituțională. Absenteismul, factor esențial în explicarea votului din 11 decembrie 2016, a fost deosebit de ridicat în comunele mari unde s-a votat masiv în favoarea lui Klaus Johannis în 2014 și care, în plus, aveau o puternică experiență de migrație în străinătate (prin numărul celor reveniți și plecați în afară)[6].
Tipologia electorală a localităților
Pentru fiecare dintre cele șase partide parlamentare am identificat[7] localitățile specifice ca model de orientare electorală. Desigur, votul dominant este cel pro-PSD, în foarte multe localități. O localitate a fost considerată ca aparținând unui anumit tip electoral, funcție de poziția pe care aceasta o ocupă ca pondere de votanți, pentru un anumit partid, în ierarhia națională. Municipiul București, spre exemplu, este încadrat în tipul de vot local pro-USR în virtutea faptului că 25% dintre votanții bucureșteni au optat pentru această formațiune, la Camera Deputaților. Votanții în favoarea PSD, tot la București, la Camera Deputaților, au fost în proporție mai mare, de 38%. Și totuși municipiul București a fost încadrat în tipul de vot pro-USR pentru că aici s-a înregistrat cel mai mare procent de susținători ai formațiunii respective. Localitățile care au, în ierarhie națională, o pondere mare a votanților USR, tind să aibă și o pondere ridicată de votanți pro-PNL, deși la scoruri mai mici decât cele pro-USR. Din acest motiv, tipul electoral USR va trebui citit în sensul de ”localități cu pondere mare a votanților USR și , secundar, PNL, în ierarhiile procentuale la scară națională”. Cele cinci localități din țară care reprezintă cel mai bine acest model de vot sunt Reșița și Caransebeș din Caraș Severin, Cugir din Alba, Peciu Nou din Timiș și Agnita din Sibiu. Modelul de vot local pro-PNL este, în schimb, unul exclusivist – pondere mare de votanți pro-PNL în localitate a fost asociată, de obicei, cu ponderi sub media națională pentru restul partidelor. Localitățile reprezentative pentru acest model de vot sunt, spre exemplu, Ilia și Peștiul Mic din județul Hunedoara, Horodniceni din Suceava, Gura Honț din Arad și Berteștii de Jos din Brăila. Modelul PSD este caracterizat tot prin orientare dominantă unică, spre acest partid. Tipice pentru modelul respectiv de vot sunt Corbu din Olt, Ostra din Suceava, Strehaia din Mehedinți, Pipirig din Neamț și localitatea constănțeană Ostrov.Tipul de vot PSD este dominant în localități din regiuni ale Vechiului Regat (Oltenia, Sud-Est, Sud-Muntenia, Nord-Est). Localitățile tip USR sunt specifice regiunilor de dezvoltare București-Ilfov și Transilvania-Centrală. PMP se regăsește semnificativ în regiunile Dunărea de Jos, Oltenia, Nord-Est, dar și în Vest. Localitățile cu vot de tip PNL sunt specifice numai pentru regiunea Nord-Vest. ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților) se regăsește semnificativ în regiunile Oltenia și Nod-Vest (tabelul 2).
Tabel 2.Distribuția regională a tipurilor electorale de localități (%)
Sursa de date: Biroul Electoral Central, Calcule proprii – DS. Procentele se referă la localitățile din regiune care aparțin tipului electoral specificat pe coloane. Exemplu de mod de citire: 38.8% dintre localitățile din Oltenia se încadrează în tipul electoral ”PSD”.
Concluzii
Explorarea întreprinsă asupra comportamentelor comunitare de vot indică, pentru cazul dat, o puternică diferențiere a partidelor sub aspectul ”înrădăcinării lor sociale”. Cea mai puternică dependență comunitară (”înrădăcinare”, în logica metaforei) o are PSD. În acest caz, variațiile de profil social local induc cea mai mare diferențiere a intensității votului pro-PSD[8]. Marea surpriză este să constați că o formațiune politică de numai câteva luni de zile la data alegerilor (USR) se afla pe locul al doilea sub aspectul condiționării sociale a votului, în pofida faptului că scorul ei electoral era abia pe locul al treilea. Tot surpriză , dar de sens invers decât în cazul anterior, este și faptul că PNL, formațiunea de rang doi ca scor electoral la respectivele alegeri avea un grad de structurare mai mic decât USR.PMP (Partidul Mișcarea Populară) și ALDE au un grad redus de structurare socială a electoratului. Caracteristica respectivă este vizibilă, în sensul de identificabilă, mai ales în cazul ALDE: numai 18% din variația intercomunitară a votului pro-ALDE este explicată de caracteristici ale comunităților locale (comparativ cu 76% pentru PSD, 64% pentru USR sau 53% pentru PNL). Vechimea partidului nu explică situația pentru că USR este o formațiune mai nouă decât ALDE. Probabil că explicația trebuie căutată în istoria ALDE și a modului în care este organizat în teritoriu.
Datele fragmentare de care dispunem, agregate așa cum sunt la nivel de localitate, par să trimită la o ipoteză a triplei segmentări a electoratului lui Klaus Johannis din 2014. O parte dintre ei au votat pentru PNL, în linia asocierii formale PNL-Johannis. O altă parte, nemulțumită de oferta electorală PNL-Johannis, a căutat un substitut pe care l-a identificat în USR. Cel de-al treilea segment ar putea fi cel al nemulțumiților de ambele variante , cu consecința deciziei de a nu mai vota . Cea de-a patra variantă posibilă – orientare spre alte formațiuni gen PMP, PRU (Partidul România Unită), PRM (Partidul România Mare) etc. este mai puțin probabilă. Oricum, pentru această variantă nu avem evidențe empirice din datele analizate.
Se pune întrebarea de ce opțiunea pro-USR a fost semnificativ mai mare în comunitățile în care s-a votat masiv pro-Johannis în 2014. Pentru a lămuri lucrurile , un sondaj pe temă ar fi calea. Până va fi, dacă va fi un astfel de sondaj, ar putea fi luată în considerație ipoteza celui ”de-al treilea drum” a foștilor votanți Johannis: nici PNL-ul care a dezamăgit, nici absenteismul care este o cale a civismului redus, ci noua formațiune USR care părea să promită centrare pe responsabilizare instituțională[9], promisă în 2014 și de Klaus Johannis.
Condiționarea votului prin experiențele de migrație în străinătate nu a fost un accident sau un simplu ”afect social” venit dinspre Facebook în 2014. S-a schimbat numai forma influenței. Nu a mai fost vorba, în 2016, de ecoul nemulțumirii celor din străinătate că nu au putut vota . În scenă a intrat factorul ”experiență de migrație internațională a comunității locale din țară”. Acolo unde o astfel de experiență a fost foarte puternică s-a votat anti-PSD și anti-PNL. Mesajul pare să fi fost de tipul ”în continuare nu avem încredere în PSD” sau ”Johannis și partidul lui , PNL, ne-au dezamăgit” sau ”nu mai mergem la vot” (compară , în tabelul 1, coeficienții de pe rândul corespunzător predictorului indicele experienței de migrație).
În pofida valului de vot masiv în favoare PSD, opțiunile electorale din decembrie 2016, din România, au continuat să fie puternic regionalizate, ca și la multe dintre alegerile anterioare: PSD a dominat în regiunile din Vechiul Regat; USR a avut localizare specifică în regiunile din jurul unor centre urbane puternic dezvoltate (Vest, Centru, București-Ilfov). Votul pro-PNL are localizare specifică numai în regiunea Nord-Vest. Comunitățile de tip PMP sunt localizate preponderent în Vechiul Regat (Nord-Est, Sud-Est, Oltenia) dar și dincolo de Carpați în regiunea Vest. ALDE are aderență regională în special ăn Nord-Vest și în Oltenia. Cum era de așteptat, în baza votului etnic care îl susține, UDMR(Uniune Democrată a Maghiarilor din România) este specifică pentru localități din regiunile Centru și Nord-Vest.
—————————–
Anexa 1. Profilul social al tipurilor electorale de localități la alegerile parlamentare din 2016
Sursa de date: INS și Biroul Electoral Central. Calcule DS. Exemplu de mod de lectură: media indicelui experienței de migrație internațională este de 80,9 pentru localitățile care au USR ca tip specific de vot. Mediile sunt neponderate cu populația localității sau cu numărul total de votanți.
Note_______________________
[1] Dumitru Sandu, Lumile de acasă ale diasporelor românești de astăzi în Contributors.ro, 25 noiembrie 2014. [2] Este știut faptul că relațiile constatate la nivel de date agregate nu pot fi transferate, interpretativ, la nivel individual, cel puțin sub aspectul intensității lor pentru a evita problemele asociate cu inferența ecologică ( King, G. 1997. A solution to the ecological inference problem, Princeton, NJ: Princeton University Press.). În cazul analizei de față punem în relație o variabilă agregată care măsoară comportamentul de vot la nivel local cu indicatori care estimează profilul localităților la momente anterioare votului (2011) sau cu indicatori care reprezintă agregări de unități individuale diferite de cele care intră în calcularea indicatorilor de vot (ponderea non-votanților, spre exemplu) .
[3] Pentru indicii referitori la capitalul material și la stocul de educație vezi D.Sandu, Index and typology of local human development : data basis for all the localities of Romania, 2002 and 2011 (sav file)
Pentru indicele experienței de migrație internațională la nivel de UAT vezi D. Sandu Migration abroad experience and modernity at the local level in Romania (sav file). Indicele de conectivitate urbană este prezentat în Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., Sandu, D. et.al. (2014). Competitive cities. Reshaping economic geograpgy of Romania, World Bank. Datele demografice provin din surse INS. Ariile de influență ale marilor orașe au fost determinate pornind de la o matrice a distanțelor dintre toate UAT. Absenteismul la vot l-am estimate prin raportul între numărul de alegători care s-au prezentat la urne și numărul total de alegători prevăzuți în listele electorale, conform evidențelor BEC.
[4] Coeficientul de regresie parțială din tabelul 1, corespunzător impactului absenteismului asupra votului în favoarea PNL este de -0.08. Deși nu este vorba de un coeficient semnificativ sub aspect statistic, valoarea și sensul său contează pentru că analiza este întreprinsă pe 2838 de localități din cele 3121.
[5] Ecuația votului local pro-Johannis în 2014 a fost, în expresie de regresie multiplă:
ProJohannis2014=3.25 – VARSTmedie*0.342 +CAPITALmaterial*0.739 +stocEDUCATIE*0.792+indiceEXPERmigratie*0.004+pondereMAGHIARI*0.174. R2=0.448, N=2839 comune și orașe. Toți coeficienții sunt semnificativi la nivelul p=0.01.
[6] Formulare bazată pe rezultatele unei analize de regresie multiplă, liniară , neinclusă în prezentarea de față.
[7] Ratele de vot pentru cele șase partide care au intrat în parlament , după alagerile din noiembrie 2016, au constituit intrări într-o analiză cluster cu legături medii (k-means cluster analysis), cu măsurarea similitudinilor de profile prin coeficienți de corelație și prin grupare cu metoda celui mai depărtat vecin.
[8] Aproximativ 76% din variația intercomunitară a intensității votului pro-PSD este explicată prin caracteristici locale legate de tip de rezidență, nivel de dezvoltare, experiență de migrație și localizare regională. Indicatorul tehnic pentru ”înrădăcinarea socială” a votului este coeficientul de determinație multiplă, așa cum apare în ultimul rând din tabelul 1. Cu cât respectivul coeficient este mai mare, cu atât variația comportamentului de vot pe variabila de referință este dependentă în mai mare măsură de profilul social al comunității locale.
[9] Sondajul de tip pre-electoral ”votul meu” (Gabriel Bădescu, George Jiglău, Alegerile parlamentare din 2016. Ce a contat pentru România online, Contributors.ro, 6 ianuarie 2017 ) indică explicit un interes foarte mare al votanților USR pentru tematica justiției.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu