Duminică, 22 ianuarie 2017, cu două zile înainte de sărbătorirea a
158 de ani de la Unirea Principatelor, Klaus Iohannis, cel care ar
trebui să fie, în gând și în faptă, președinte al tuturor românilor, a
cauționat prin însăși prezența sa, o manifestare publică neautorizată
având un agresiv mesaj de ură, de învrăjbire și vendetă politicianistă.
(Termenul ,,politicianism’’ desemnând, în accepția dată de
ConstatinRădulescu- Motru categoria celor care pun interesul și binele
public înaintea interesului public, așa cum gândesc și fac adevărații
oameni politici.)Mai grav și, în ultimă instanță, de neacceptat
fiind,însă, faptul că, prin însăși participarea sa la evenimentele de
aseară, președintele Klaus Iohannis a angajat, în mod absolut incorect,
autoritatea funcției pe care încă o deține, cauționând, în acest fel,o
acțiune care nu avea aprobările necesare pentru a se derula și încă în
centrul Capitalei. În acest fel, președintele Klaus Iohannis,a înlocuit
arbitrajul, dialogul și negocierea ca practici democratice de
dezamorsarea stărilor conflictuale, cu arbitrariul.
Pentru că așa- și numai așa!- poate fi apreciată participarea lui
Klaus Iohannis, în calitatea sa de președinte al României, la acțiunea
pusă la cale și coordonată de anumite entități din spațiul politic,
social-civic și mediatic, disperate că, după votul din11 decembrie
2016, își pierd accesul la decizie și la resurse, cu scopul de a
determina demisia guvernului și de a arunca țara în criză politică și în
haos. A trebuit să existe multă înțelepciune și stăpânire de sine din
partea forțelor de ordine aflate la datorie și a celor care direct
vizați de către participații la manifestație, dar și din partea atât de
multor cetățeni ai Capitalei care nu împărtășeau ideologia și
sloganurile manifestanților pentru ca evenimentele să nu degenereze
într-o confruntare violentă, cu consecințe dramatice.
Că nu blocarea adoptării unor ordonanțe considerate (în baza căror
argumente?!) a fi incorecte și părtinitoare sau apărarea ideilor de lege
și de legalitate, a instituțiilor democratice, moderne ale statului de
drept, erau cauzele reale ale manifestațieio dovedesc mesajele încărcate
de ură șiviolență pe care le scandau participanții. Mesaje cărora le-a
dat tonul însuși președintele Klaus Iohannis, atunci când a declarat că
actele normative pe care pretindeau că le contestă participanții la
manifestații nu au alt scop decât acela de a proteja ,,o gașcă de
penali’’. De aici și până la cascada de violențe verbale, care au
degenerat repede în violențe fizice, așa cum au fost și cele împotriva
reporterilor postului Antena 3, nu a mai fost decât un pas. Pas
necugetat, pe care,din nou și tot Klaus Iohannis- care este și
președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării !-, l-a cauționat
prin însăși prezența sa fizică și, mai ales, prin postura sa asumată,
aceea de agitator propagandistic, părtaș - cu unii și intolerant - cu
ceilalți.
Acestea au fost primele impresii, trăite, să spunem așa, la înalta
tensiune a evenimentelor. Dar, cum noaptea este un sfetnic bun, cred că
pute depășiacest nivel pentru ca să ne concentrăm asupra semnificațiilor
reale, pervers și bine ascunse ale întâmplărilor.M-aș referi, în primul
rând, de împrejurarea că, în momentul de față, atât de contestatele
proiecte de ordonanță se află în dezbatere publică, așa încât, din start
este exclusă ,,suspiciunea rezonabilă’’ de încălcare a regulilor
democratice de legiferare. În schimb, trebuie să luăm foarte serios în
calcul marele număr de sentințe dictate de procurori și pronunțate de
instanțele românești pe care CEDO le-a infirmat și le infirmă în mod
categoric și de pe urma cărora bugetul statului plătește sume uriașe,
drept despăgubiri pentru cei pe care reaua credință sau șubrezenia
verdictelor magistraților neaoși i-au nedreptățit și i-au umilit.
Situație intolerabilă căreia și-a propus să îi pună capăt actul normativ
care reglementează răspunderea materială a judecătorilor și a
procurorilor, dar despre care, ieri, nu am auzit ca protestatarii
vehemenți și instigatorii lor să fi scos o vorbuliță.
La fel de adevărat este și faptul că o seamă de schimbări, de fapt
de dislocări surprinzătoarepetrecute în ultimele săptămâni, au fost de
natură să producă un adevărat seism pentru cei direct interesați să
folosească, tot în interes de natură politicianistă, faimosul și
temutul ,,binom’’, alias DNA și SRI. ,,Binom’’ care traversează momente
critice după trecerea în rezervă și tragerea pe linie moartă a
faimosului general locotenent Florian Coldea, până mai ieri-alaltăieri,
șeful de facto al SRI. După acest subiect, care dă fiori reci
sistemului represiv pe care îl patronează(sau doar are impresia că îl
patronează?!) președintele Klaus Iohannis, intră în discuție și numărul
tot mai mare de semne de întrebare ce vizează, punctual, cu dovezi, o
serie întreagă de momente și acțiuni din cariera multilateral-medaliatei
șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. Căreia, nici măcar declarațiile cam
foarte lipsite de tact diplomatic ale ambasadorului Statelor Unite, Hans
Klemm,se pare că nu îi mai pot garanta, sută la sută, statutul de
persoană intangibilă.
Iar, dacă tot am pomenit numele ambasadorului SUA la București, iată
că ajungem la un alt subiect care a dat și, cu siguranță, va mai da,
motive de îngrijorare unor fețe grele ale momentului. În fruntea lor,
aflându-se, și de această dată, președintele KlausIohannis. Mă refer la
prezența președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și a
primului ministru, Sorin Grindeanu, la festivitățile prilejuite de
inaugurarea mandatului celui de-al 45-lea președinte al Statelor Unite
ale Americii, Donald Trump. Fapt care a provocat, sunt convins, o uriașă
frustrare și o invidie pe măsură, de vreme ce președintele României,
Klaus Iohannis, nu a primit o asemenea invitație. De unde și valul de
răstălmăciri oțărâte programate să întunece speranțele românilor de bună
credință, indiferent de naționalitate, de apartenența lor religioasă
sau politică, legate de cursul favorabil, consecvent și dinamic al
parteneriatului americano- român, pe care sunt indicii certe că l-au
prefigurat discuțiile președintelui Donald Trumpcu cei doi înalți
oficiali români. Toate acestea reprezentând un clar semnal venit din
celui mai puternic om politic al lumii, implicit din partea noii
administrații republicane și care spune foarte mult despre recunoașterea
votului democratic exprimat al românilor în ziua de 11 decembrie 2018,
ca și despre intențiaprincipalilor noștri aliați strategici de a
colabora cu noile autorități ale statutului român,într-un spirit de
încredere și sinceritate.
Ceea ce,iarăși, nu cred că i-a picat prea bine vanitosului domn Klaus
Iohannis, cel care, după ce, în scurtă vreme, a pierdut ,,guvernul
meu’’ și ,,parlamentul meu’’ , fiind amenințat să piardă și ,,binomul
meu’’. Iar cum roata vieții se învârte atât de repede și de amețitor,
încât nici nu știi când te ajunge și pe tine încercarea, cât ai fi tu de
Klaus Iohannis, iată că în discuție apare un nou și mare semn de
întrebare… Care semn de întrebare este, și el, perfid ascuns de logoreea
prezidențială despre ,,gașca de oameni politici cu probleme penale
care vrea să slăbească statul de drept’’. Mai corect spus: statul de
drepți instaurat de către Traian Băsescu și predat la cheie, cu
,,binom’’ cu tot, lui Klaus Iohannis.
Acestea ar putea fi numai câteva dintre motivele tenebroase și
obscure care au determinat anti-constituționala șineavenita afișare a
președintelui Klaus Iohannis la o manifestație neautorizată, această
nouă Mineriadă încremenită, din fericire, in proiect. Ceea ce nu
însemnă, însă, că discuțiile pe acest subiect fierbinte se închid, aici
și acum.
Rămâne de datoria instituțiilor cu atribuții în statul de drept să
cerceteze, cu profesionalism și cu maximă celeritate, evenimentele
petrecute ieri la București și să ne dea răspuns clar la întrebarea:
dacă și în ce măsură situația absolut inacceptabilăpe care a creat-o
președintele Klaus Iohannis, prin participarea sa la această
acțiuneneautorizată- care a stat sub semnul violenței, al urii,
intoleranței și al dezbinării-, este compatibilăcu mandatul ce i-a fost
conferit prin Constituția României, acela de factor cheie pentru
echilibrul și unitateasocietății noastre? Urmând, ca mai departe,
poporul și nu doar o anumită minoritate agresivă și intolerantă,să
decidă, pe cale democratică, dacă mai poate fi considerat, Klaus
Iohannis, că este un adevărat președinte al tuturor Românilor, garant al
unității națiunii române, apărător și exponent al Idealului Nostru
Național într-o Uniunea Europeană confruntată cu multiple provocări și
cu o lume în continue prefaceri.
Să nu uităm, așadar, această zi de 22 ianuarie 2017! Ziua în care
președintele Klaus Iohannis a înlocuit practica democratică a
arbitrajului cu arbitrariul, apanajul regimului autocrat! Foarte
probabil, mâine, 24 ianuarie, când sărbătorim Unirea Principatelor,
Klaus Iohannis, va transmite un mesaj, în care va repeta lozincile pe
care i le-au transcrisdiecii de la canțilaria prezidențială. Îl asigur
că nu este nevoie să se mai obosească, fiindcă, și așa, mâine, domnia sa
se va afla departe de țară. Departe atât la propriu cât și la figurat.
Iar, cât privește adevăratul său mesaj către țară, Klaus Iohannis, l-a
datîncă de ieri, 22 ianuarie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu