Cum ducem ”Fiecare Copil la Grădiniță” în toată România?

Cristian Ghinea ianuarie 5, 2016 Reactie rapida
5 comentarii 1,239 Vizualizari

Parlamentul a votat în toamna anului 2015 Legea 248 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate; sau Legea ”Fiecare Copil la Grădiniță”. Guvernul supune astăzi dezbaterii publice un mecanism de implementare a acestui Program, prin proiectul de norme de aplicare. Scopul acestui text este acela de a informa publicul despre principiile și mecanismele care stau în spatele textului legal, care este destul de tehnic. Consultarea publică se întâmplă AICI.

Legea încurajează prezența la grădiniță a copiilor între 3 și 6 ani, prin acordarea unui tichet social de 50 de lei lunar. Stimulentul se acordă familiilor cu mai puțin de 284 de lei venituri lunare pe membru de familie (2 x Venitul Minim Garantat pentru o persoană singură).
Viața la sub 284 de lei pe lună înseamnă și locuințe improprii, mediu social ghetoizat, acces limitat la apă potabilă și servicii medicale de bază. Educația începută de timpuriu oferă o șansă în plus copiilor. Stimularea cognitivă la vârste mici este esențială pentru ca cei mici să țină pasul ulterior, la școală, reducând astfel abandonul școlar.
De ce avem nevoie de această lege?
Pentru că România are o problemă cu abandonul școlar. Strategia Europa 2020 cuprinde două obiective tematice relevante pentru domeniul abordat de Legea 248/2015 (educație și incluziune socială), și anume:

• Obiectivul 4: Educaţie – reducerea abandonului şcolar la 11.3%
• Obiectivul 5: Sărăcie şi excluziune socială – reducerea cu cel puţin 580.000 de persoane care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

Acum, doar unul din trei copii săraci beneficiază de educație timpurie. Ministerul Muncii estimează mai mult de 111.000 de copii eligibili pentru a primi tichetul social de 50 de lei.
50 de lei înseamnă mult atunci când trăiești cu mai puțin de 284 de lei pe lună.

De unde știm că funcționează?
Din practica de aproape cinci ani. Programul pilot ”Fiecare copil în grădiniță” a fost lansat de Asociația OvidiuRo și Ministerul Educației în iulie 2010. De atunci, 4.000 de copii din peste 43 de comunități rurale și urbane mici au beneficiat de educație preșcolară și nutriție mai bună. Vestea cu adevărat bună este că 98% dintre copiii care au beneficiat de program s-au înscris la școală, iar 65% din aceștia continuă să aibă o prezență bună și foarte bună. Este o dovadă că ”Fiecare Copil în Grădiniță” formează obiceiul de a merge la școală, și acest lucru creează o disciplină benefică la nivelul întregii familii. Toate acestea au fost făcute de Ovidiu Ro cu finanțare privată și mult voluntariat. Parlamentul României a decis că este nevoie ca ”Fiecare Copil la Grădiniță” să devină un Program Național: tichetul social devine un drept al copilului aflat în situație socială dificilă, cu condiția de a merge la grădiniță regulat.
Cum am făcut?
Legea prevede aceste principii, dar mecanismul concret trebuia gândit prin normele de implementare. Obiectivul nostru a fost ca Programul Național să reproducă cât mai fidel principiile de funcționare ale programului pilot. În programul pilot, Ovidiu Ro asigura suportul logistic și organizațional (ex: controlul notării absențelor, implicarea părinților, etc). Exista riscul ca trecând de la câteva mii de cazuri în câteva localități la peste 110.000 de cazuri în toată țara să se dilueze esența programului: stimularea reală a familiilor devaforizate de a trimite copiii la grădiniță.
În dezvoltarea normelor au fost implicate trei ministere: Ministerul de Finanțe, Ministerul Muncii și cel al Educației, grupul de lucru fiind moderat de Cancelaria Primului Ministru, cu participarea permanentă a reprezentanților Ovidiu Ro.
Cum va funcționa?
Cele 35 de articole și 6 anexe ale normelor de implementare (propuse spre consultare publică) construiesc mecanismul propus prin normele de implementare, bazat pe două principii:
A) Legătura cu prezența la grădiniță este fermă:

• acordarea tichetelor sociale este strict condiționată de prezența copiilor la grădiniță. Totalul absențelor motivate permise se calculează pe baza unui algoritm în care învoirile personale (maxim trei) și scutirile medicale nu pot depăși 50% din numărul total de zile de grădiniță din luna respectivă.
• prezența zilnică o țin educatorii, după un formular similar celui folosit de Ovidiu Ro în programul pilot. Situația fiecărui preșcolar se centralizează într-un sistem informatic național gestionat de Ministerul Educației. Corectitudinea notării prezenței zilnice va fi monitorizată prin vizite neanunțate, prin sondaj.

B) Nu punem oamenii inutil pe drumuri, interesul statului e ca părinții să aducă copiii la grădiniță cât mai simplu posibil:

• Copiii eligibili sunt identificați de asistenții sociali din primării, pe baza unui dosar social.
• Stimulentul este disponibil în perioada septembrie – iunie, pe bază de cerere și declarație pe proprie răspundere completată de părinți sau de persoanele care răspund legal, cu suportul asistentului social, acolo unde este cazul. Declarația este standard și ușor de completat. Cei care primesc deja beneficii sociale care atestă încadrarea sub pragul de venit nu mai trebuie să facă un nou dosar, ci copiii lor devin automat eligibili.
• Înscrierea în Program este permanentă, pentru a permite familiilor care văd exemplul bun al altora să își înscrie copiii la grădiniță și după începerea anului școlar. Tichetul se acordă începând cu luna în care preșcolarul a îndeplinit criteriile de frecvență.
• Mecanismul de acordare a tichetului nu ia în calcul ajutorul social, alocația, bursele sau subvențiile agricole.
• Tichetele vor fi distribuite de primării, conform formularului de prezențe completat de educatori.
• Banii necesari pentru plata stimulentelor se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată.
• Titularul poate utiliza tichetul social pentru grădiniță în perioada de valabilitate, numai pentru achiziționarea de produse alimentare, de igienă, de îmbrăcăminte și/sau rechizite

Cine a pus umărul la transformarea pilotului în program național?
Drumul de la pilot la Program Național a trecut prin mai multe etape. În martie 2015 Daniel Constantin și Asociația OvidiuRo (OvR) înaintează proiectul de lege. Printre promotorii ideii se numără Codrin Scutaru, atunci Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Rovana Plumb, atunci ministru. Alți nouăsprezece deputați se alătură inițiativei legislative. După votul din iunie din Senat, legea trece și de Camera Deputaților după un vot covârșitor, pentru ca la 28 octombrie să fie promulgată de președintele României.
În decembrie 2015, am început lucrul la partea practică a legii: normele de implementare. Erau multe amănunte importante de rezolvat, pentru că ”Fiecare Copil în Grădiniță” e un program novator pentru sectorul public. Trebuia să lămurim cine ține prezențele, cum se fac dosarele, cum circulă banii și tichetele, cum se controlează circuitul. Sperăm că am găsit soluții flexibile în acord cu scopul inițial: Programul Național trebuie să reproducă în mare succesul proiectului pilot.
Cele 35 de articole și șase anexe ale normelor de implementare au fost puse astăzi în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/4216-2016-01-05-hg-norme-tichete-gradinite. Așteptăm acolo sugestii, inclusiv pentru problemele pe care nu le-am putut rezolva acum (vedeți mai jos două dintre ele).
Un merit foarte mare în descâlcirea labirintului procedural și legislativ îl au experții celor trei ministere implicate în proces și echipele lor. Ținem să îi amintim aici, pentru că sunt oameni care de obicei nu ies în față, dar ei fac ca statul român să funcționeze. Mihai Păunică de la Direcția de Finanțe a Ministerului Educației, Mihaela Grecu de la Direcția de Politici Sociale a Ministerului Muncii, Ionuț Cojocaru de la Direcția Generală de Legislație a Ministerului Finanțelor și Gabriela Popescu de la Unitatea de Descentralizare Financiară a Politicilor Bugetare, sunt doar o parte din cei care ne-au ajutat să elucidăm și să închegăm normativele legii.
Ce nu am putut rezolva prin aceste norme, dar sunt probleme care rămân pe agenda guvernului?
Tichetele sociale condiționate de prezența la grădiniță s-au dovedit a fi un instrument bun pentru a motiva părinții să își aducă copiii la grădiniță în fiecare zi. Din păcate, există două situații pe care nu le putem reglementa în cadrul acestor norme, respectiv:
a)      copiii lăsați în grija bunicilor sau altor rude, fără forme legale
b)      copiii care nu au CNP.
Din păcate, legislația este restrictivă cu aceste cazuri. Sunt situații pe care deja le investigăm și pe care sperăm să le putem remedia, fie prin inițierea unor schimbări legislative, fie prin accesarea și derularea unor programe din fonduri europene. Ministerul Fondurilor Europene a alocat bani pentru ca autoritățile locale, în parteneriat cu ONG-uri din domeniul social, să sprijine copiii să obțină să obțină acte de identitate. Același minister va propune simplificarea legislației privind întocmirea actelor de identitate (pentru a se evita pe viitor situația în care copilul nu primește CNP pentru că mama nu are ea însăși acte de identitate).
Ne asumăm aceste limite, iar dacă cetățenii care participă la această consultare publică au idei de îmbunătățirea situației, ascultăm.
Cristian Ghinea
Consilier de Stat, Cancelaria Primului Ministru
Tudor Rareș Pop
Consilier, Cancelaria Primului Ministru