DNA DA IAMA IN SCRIITORII DIN PUSCARII – Procurorii s-au sesizat din oficiu in cazul „lucrarilor stiintifice” scrise de diversi detinuti, pe motiv ca exista suspiciuni de comitere a infractiunii de favorizarea faptuitorului: „Au actionat concertat in scopul de a crea aparenta ca sunt indeplinite conditiile pentru ca persoanele condamnate sa fie liberate conditionat... Mecanism in care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanti ai unor edituri si membri ai comisiilor din penitenciare”

Marţi, 12 ianuarie 2016 12:54 | Scris de George TARATA | | |

Magistrati - Dna

Procurorii DNA s-au sesizat din oficiu privind posibila comitere a infractiunii de favorizarea faptuitorului in cazul „lucrarilor stiintifice” scrise de diversi condamnati cu scopul de a beneficia de o reducere a pedepsei si de a putea fi liberati conditionati. Parchetul anticoruptie a anuntat, marti 12 ianuarie 2016, ca ancheta vizeaza ajutorul care ar fi fost acordat unor detinuti pentru a fi ingreunata executarea pedepselor aplicate de instanta.

DNA sustine ca infractiunea de favorizarea faptuitorului ar fi fost savarsita de mai multe persoane care ar fi actionat concertat astfel incat sa se creeze aparenta ca sunt indeplinite conditiile legale ca persoanele condamnate sa poata fi liberate conditionat. Procurorii precizeaza ca ar fi vorba de un mecanism in care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanti ai unor edituri si membri ai comisiilor din penitenciare.

Trebuie spus ca ancheta DNA este una necesara, in conditiile in care exista intr-adevar suspiciuni cu privire la capacitatea anumitor detinuti de a scrie lucrari stiintifice. Un asemenea caz este cel al latifundiarului Gigi Becali, care a scris cinci carti, una dintre ele fiind, de exemplu, mai degraba un album cu poze. De altfel, Gigi Becali este unul dintre cei care ar putea avea probleme si care ar putea fi pus sub invinuire de catre DNA, in conditiile in care chiar el a povestit cum nu are darul scrierii:

„Daca este in lege ca primesti 30 de zile pentru o carte, nimeni nu poate schimba. Castigul nu poate fi revocat, scrie in lege. Ea devine stiintifica prin stampila editurii. Eu am facut cinci carti, s-au vandut toate ca painea calda. Daca am facut eu puscarie cu cinci luni mai putin, cui i-am facut eu rau? A facut Borcea trei carti, care e problema? De ce atata dusmanie si rautate, ca face un detinut in loc de cinci ani, patru ani si noua luni. Daca faceam eu inca cinci luni de puscarie, cu ce il incalzea pe procuror, pe CSM?

Se da o declaratie pe propria raspundere, ca nu plagiezi. Daca e plagiat, nu se poate revoca hotararea. Se poate intampla sa fii cercetat penal pentru declaratie mincinoasa si poti sa fii condamnat penal pentru declaratie mincinoasa, dar castigul de o luna nu poate fi revocat. Directorii de puscarii nu cunosc legea, pentru ca ei nu vor sa o aplice. Eu v-am spus conform legii, cum acesti oameni si eu, ne-am facut un mic avantaj si am speculat legea. Cred si eu ca nimeni nu poate scrie 10 carti asa, de unul singur. Daca esti ajutat si daca legea permite sa fii ajutat de indrumator, de ce sa nu fii ajutat ca sa scapi de pedeapsa mai repede? Eu pot sa fac o carte cu un profesor universitar, el o scrie, eu, fara sa scriu nimic, sunt coautor si imi da legea 30 de zile pentru ca sunt coautor. Eu nu am darul scrisului si il chem pe coordonator la puscarie si ii povestesc. El scrie cartea si eu castig zilele. Pana schimba Parlamentul legea, mi-am luat eu castig cinci zile”.

Gigi Becali nu este insa singurul personaj care a elaborat „lucrari stiintifice” din puscarie si in cazul caruia exista suspiciuni privind modul in care acestea au fost scrise. La fel stau lucrurile si in ceea ce il priveste pe omul de afaceri Ioan Nicolae, pe fostul manager al clubului Steaua Bucuresti Mihai Stoica sau pe fostul patron al clubului Dinamo, Cristian Borcea. Si lista e mai lunga.

Pe de alta parte, trebuie spus ca important ar fi instituirea unui mecanism mult mai eficient in care sa se verifice cu adevarat caracterul stiintific al lucrarilor scrise de detinuti, astfel incat sa nu se mai ajunga la cazuri precum cel al lui Gigi Becali sau ale altor personaje de acest gen.

Iata comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune savarsirii infractiunii de favorizarea faptuitorului, in modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie, in scopul de a ingreuna executarea pedepselor aplicate de instantele de judecata.

Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu intocmit de procurori, fapta ar fi fost savarsita de mai multe persoane care au actionat concertat in scopul de a crea aparenta ca sunt indeplinite conditiile legale pentru ca persoanele condamnate sa fie liberate conditionat. Dintr-o nota intocmita de Administratia Nationala a Penitenciarelor, precum si din datele existente in spatiul public rezulta indicii ca, in realitate, aceste conditii nu erau indeplinite in realitate, iar prin faptele savarsite s-a urmarit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate.

In aceasta modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu inchisoarea pentru infractiuni de coruptie se regasesc condamnati care au executat sau urmeaza sa execute cu pana la 300 de zile mai putin decat stabilise instanta de judecata, exclusiv ca urmare a activitatii infractionale care face obiectul sesizarii din oficiu.

Astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, in cazul elaborarii de lucrari stiintifice, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica. Pentru a profita de aceasta prevedere, s-ar fi creat un mecanism in care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanti ai unor edituri si membri ai comisiilor din penitenciare, care au actionat coroborat, astfel incat persoanele condamnate sa apara ca autori de lucrari stiintifice, iar pedepsele aplicate de instante sa se considere ca executate.

Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandari formale prin care au atestat pretinsa relevanta stiintifica a unor lucrari, exclusiv pe baza titlului acestora, fara a lua contact in vreun mod cu autorul lucrarii si fara a cunoaste viziunea acestuia asupra temelor care urmau sa fie abordate. Aceste recomandari ar fi avut o natura generica si ar fi fost folosite, uneori, in aceeasi forma, pentru elaborarea unor multiple lucrari cu caracter stiintific.

Alte cadre universitare ar fi acceptat sa valideze valoarea unor lucrari si sa le includa in evidenta unor conferinte stiintifice internationale, in conditiile in care activitatea de elaborare desfasurata de autor durase cate o ora pentru fiecare comunicare. Se observa ca ar exista o discrepanta intre prestigiul presupus al unei asemenea manifestari si implicarea reala a autorului, care a determinat ca fiecare ora de activitate sa reduca durata pedepsei executate cu cate 30 de zile.

Totodata, ar fi existat persoane care au acceptat sa elaboreze lucrari cu un aparent caracter stiintific si care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrarile pretins a fi fost realizate in penitenciar citeaza opere la care autorul nu a avut acces nici la biblioteca, nici online, iar timpul dedicat elaborarii lucrarilor este in mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore si 40 de minute pentru elaborarea unei lucrari de 212 pagini). In aceste imprejurari, concluzia este ca autorul real este o alta persoana.

Reprezentantii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrarilor fara a se raporta in niciun fel la valoarea stiintifica acestora si interesul pietei de carte, in tiraje infime, care nu au fost puse in vanzare in circuitul comercial obisnuit. Modalitatea atipica de incheiere si executare a contractelor in raport cu celelalte lucrari publicate de aceleasi edituri demonstreaza ca aceste persoane nu ar fi actionat in scopul pentru care a fost infiintata persoana juridica, ci exclusiv pentru a impiedica executarea pedepsei in conditiile stabilite de instanta.

Pe de alta parte, functionari din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor cu atributii in analiza conditiilor prevazute de lege pentru a propune liberarea conditionata ar fi acceptat sustinerile condamnatilor si le-ar fi acordat beneficiul legal mentionat, in lipsa oricarei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situatii in care persoanele condamnate nu figurau in tabelele de pontaj sau au elaborat in acelasi interval patru lucrari stiintifice in paralel, imprejurari care arata ca era in mod obiectiv imposibil sa fie autorii acestor opere.

Aceste imprejurari au dat nastere unui adevarat fenomen de natura sa lipseasca de continut deciziile instantelor (in luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau in curs de elaborare 46 de lucrari pretins stiintifice)”.

Foto: Adevarul.ro