Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din cadrul
Ministerului de Interne, condus de secretarul de stat Raed Arafat, a
trimis miercuri seară, la cabinetul premierului Dacian Cioloş un răspuns
la observaţiile făcute în Raportul Corpului de Control al Guvernului,
privind tragedia din Colectiv, cerând anumite clarificări.
Mediafax FOTO
Surse din Guvern au confirmat pentru Mediafax că premierul a primit
miercuri seară un raport realizat de Departamentul pentru Situaţii de
Urgenţă ca răspuns la observaţiile făcute în Raportul Corpului de
Control al Guvernului privind tragedia din Colectiv.Mai exact, DSU cere anumite clarificări, spre exemplu privind nivelul de dotare al serviciilor de ambulanţe, despre care raportul Corpului de Control spune că sunt „insuficiente chiar şi raportat la intervenţia în situaţii obişnuite”.
Citeşte şi RAPORT #COLECTIV: Intervenţia de urgenţă a fost NECOORDONATĂ, cu elemente de IMPROVIZAŢIE. Mecanismul de protecţie civilă al UE nu a fost activat, deşi era aplicabil
„Au venit târziu, dar poate nu am fost suficient de clari, e o legendă care nu se confirmă din analiză, ambulanţele private nu le-a întors nimeni din drum, erau deja foarte multe utilaje şi au plecat, poliţiştii de acolo au notat cine a venit, dar nu mai era nevoie, nu mai erau pacienţi la acea oră sau erau deja foarte multe ambulanţe. Ambulanţele private au preluat un alt rol în seara aceea, şi anume preluarea celorlalte apeluri de intervenţie din oraş, deci au fost foarte implicate, dar din linia a doua”, au mai declarat sursele din Guvern.
De asemenea, în următoarele 10 zile, Guvernul va adopta un plan de acţiuni menit să corecteze la nivel legislativ şi instituţional aspectele semnalate în Raportul Corpului de Control.
„Vrem să ducem discuţia în zona profesională, din păcate în zona media s-a inflamat pro şi contra Arafat. Raportul Corpului de Control nu e pro sau contra Arafat, chiar dacă îl menţionează indirect. Raportul a fost partea I, în etapa a doua urmează să primim informaţii şi după aceea va exista un plan de acţiuni pe care premierul îl va agrea şi va fi aprobat în Guvern în următoarele zile. Acesta e calendarul estimat. Focusul planului de acţiuni este pe proceduri, pe legislaţie, pe pregătirea dotării, să ne uităm unde pot fi finanţările, nu se referă la persoane, nu sunt analize pentru a schimba persoane, se fac analize pe partea instituţională”, au mai declarat pentru MEDIAFAX surse din Guvern.
Citeşte şi #COLECTIV. Sorin Lazăr, supravieţuitor: „Coşmarul nu o să se termine niciodată. Toţi cei care au greşit trebuie să plătească”. Eugen Iancu, părinte: „Nu pot să las ca băiatul meu de 22 de ani să fi murit degeaba”
În Raportul Corpului de Control scrie că „intervenţia de urgenţă în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare marte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, aspect cauzat în principal de lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară”. În privinţa activităţii Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) condus de Raed Arafat, raportul Corpului de Control spune că „a manifestat deficienţe”.
De asemenea, „cu toate că cel puţin unul dintre apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte grave, Planul Roşu de Intervenţie nu a fost declanşat imediat ci după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislaţia în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condiţiile în care aceeaşi legislaţie permite şi mecanisme mai rapide de intervenţie pentru alte situaţii de urgenţă”. Astfel, Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat la ora 22:50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgenţă şi la 7 minute de la momentul infromaţiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenţiei”.
Vizavi de baza materială a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi numărul personalului, Raportul spune că „au fost şi sunt insuficiente chiar şi raportat la intervenţia în situaţii obişnuite, element în măsură să afecteze grav capacitatea de intervenţie a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state. Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov dispunea 182 de ambulanţe, din care 152 se aflau în stare de funcţionare. Din numărul de ambulanţe funcţionale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi şi în situaţie de casare. Conform legislaţiei şi raportat la numărul populaţiei, declarate statistic la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov ar fi trebuit să funcţioneze cu un număr de 1.740 de angajaţi, dar acesta funcţiona cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%”
De asemenea, Corpul de Control al Primului-ministru „a constatat că încă din primele faze ale intervenţiei au fost luate măsuri în vederea instalării posturilor medicale avansate, dar, ulterior, resuscitarea victimelor a avut loc în condiţii improprii, direct pe asfalt.”
„Ambulanţele private nu au fost solicitate la intervenţia de la clubul Colectiv, dar au fost utilizate în noaptea de 30.10.2015 pentru a deservi alte urgenţe medicale de pe raza municipiului Bucureşti, preluând astfel sarcina pe care ambulanţelor entităţilor publice nu o mai puteau asigura”.
De asemenea, Raportul Corpului de Control mai recomandă ca pe viitor, Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene să fie activat, acolo unde situaţia o impune, ceea ce nu s-a întâmplat în noaptea de 30 octombrie 2015.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu