Baronii penali ai PSD reprezintă unul dintre caii de bătaie ai
opoziţiei la adresa Guvernului. Însă liberalii omit propriul bilanţ
sinistru al modului în care se ocupă de administraţiile lor locale. Cum
penalii dintre liberali abundă, administraţia locală în România pare
câmpul de bătălie a două bande de briganzi, în care cei care pierd sunt
nefericiţii contribuabili.
Arestarea preventivă a preşedintelui
CJ Arad, Nicolae Ioţcu este doar ultima dintr-un lung şir de acţiuni
ale procurorilor împotriva unor baroni locali ai PNL. Ioţcu a fost
prins în f lagrant delict cu o mită de 10.000 de euro. Lovitura este cu
atât mai mare cu cât Aradul reprezintă unul dintre cele mai sigure
fiefuri ale dreptei. Statistica arată că baronii locali ai PNL, primari
ai marilor oraşe sau preşedinţi de consilii judeţene, au prăduit cu
aceeaşi ferocitate comunităţile de a căror prosperitate trebuiau să se
ocupe. Dintre primarii reşedinţelor de judeţ liberale, trei au o
situaţie sumbră. Emilian Frâncu, fostul edil de la Râmniînchisoare
pentru un comision de 10% primit la un contract de 200.000 de euro.
Dorin Florea de la Târgu-Mureş este urmărit penal pentru finanţarea
ilegală a echipei de fotbal din oraş, iar primarul de Bacău, Romeo
Stavarache, este urmărit penal pentru mită. cu-Vâlcea, face deja patru
ani de
Prăduitori din opoziţie
Însă numele cel mai greu
este cel al lui Andrei Chiliman, şeful celei mai bogate municipalităţi
din România, cea a sectorului 1. Împreună cu fostul trezorier al PNL,
Vlad Moisescu, ar fi constituit o reţea de încasare a şpăgilor din
contractele Primăriei. Proporţiile jafului pot fi doar întrezărite, în
condiţiile în care Moisescu ar fi făcut un contract de împrumut al
soacrei sale cu 670.000.000 de euro. Dintre preşedinţii de consiliu
judeţean, în afară de Ioţcu, alţi şapte şi-au bătut joc de cei care i-au
pus în funcţie. Sorin Frunzăverde şi-a asmuţit ad-junctul de la CJ
Caraş-Severin asupra primarilor ca să adune voturi pentru Iohannis, în
caz contrar nemaiprimind bani de la Consiliul Judeţean. Florin Ţurcanu
de la Botoşani şi-a pierdut funcţia după ce a scos din CJ doi consilieri
ai partidului care nu-i erau pe plac, falsificând listele cu membri ai
PNL. Preşedinţii CJ Braşov şi Cluj, Aristotel Căncescu, respectiv Horea
Uioreanu, sunt trimişi în judecată pentru că au „vămuit” contractele
acordate la nivelul judeţului. Primul l-a introdus în „combinaţie” şi pe
deputatul Ion Diniţă, altminteri un prosper om de afaceri.
Amarul târg al Ieşilor
La
scurtă vreme după ce viaţa amoroasă a primarului din Iaşi, Gheorghe
Nichita, a năboit pe ecranele tuturor televiziunilor, DNA l-a adus în
atenţia presei şi pe preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian
Adomniţei. Procurorii îl acuză de favorizarea făptuitorului şi fals
intelectual pentru că ar fi ajutat două angajate ale CJ Iaşi să acopere
nereguli dintr-un contract de promovare a judeţului. Echipa neagră a PNL
este completată de Cristinel Bîgiu, preşedintele CJ Buzău, urmărit
penal pentru luare de mită şi spălare de bani, şi de Mircea Moloţ de la
Hunedoara. Chiar dacă Bîgiu este membru PSD, a fost ales vătaf de judeţ
ca liberal, iar unele dintre isprăvile penale tot ca liberal le-a
făcut.
Suspiciuni la vârful conducerii
Corupţia endemică
nu a ocolit conducerile centrale ale partidelor. Chiar dacă nu au
început acţiuni de urmărire penală împotriva liderilor PNL, numele
ambilor preșe-dinţi ai partidelor au fost menţionate în dosare grele ale
DNA. Fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel San-du, susţine că
Vasile Blaga (foto) gestiona pentru PDL șpăgile date în dosarul
li-cenţelor Microsoft. Există suspiciuni că Alina Gorghiu ar fi fost
folosită de Mihail Vlasov ca agent de influenţă în Parlament pentru
trecerea Registrului Comerţului în subordinea Camerei de Comerţ.
Efectul de contagiune al corupţiei este arătat de cazul lui Cristinel
Bîgiu, care i-a turnat la DNA pe fostul ministru Cristian David, pentru o
șpagă de 500.000 de euro, și pe directorul RAAPPS, Gabriel Sandu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu