Şterge-ţi, iubito, ochii de lacrimi,
Mă doare-n străfunduri a ta suferinţă,
Mi-e trupul o lavă ce arde în patimi
Şi-ţi văd în privire o cruntă sentinţă.
Mă taie ca lama şi sângeră toate,
Iar sufletu-mi este o rană deschisă,
Port vina tristeţii, a clipei furate
Şi simt cum iubirea ne este proscrisă.
Atâta durere-ţi întunecă chipul
De plâng răsărituri pe umerii mei,
Tu pierzi din culoare, eu pierd anotimpul
Când poţi să-mi fii floarea-nflorită de tei.
Hai, lasă lumina spre mine aprinsă,
S-alerg pe cărarea numită dorinţă,
Spăla-voi din tine durerea prelinsă
Cu lacrimă cursă din ploi de căinţă.
Angelina N.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu