Dragos Stoica/Intact Images
Secţii întregi şi departamente de primiri urgenţe ale spitalelor din România nu au niciun medic specialist, iar bolnavii sunt trataţi de asistente şi infirmiere sau, în cel mai fericit caz, de stagiari. Cu toate acestea, în prezent, nimeni, niciun oficial sau autoritate din Sănătate, nu are o evidenţă a locurilor vacante şi nici a necesarului de medici din România.
Pe 1 iulie, un bărbat a murit la Spitalul Municipal Huşi, pentru că singurul medic de la Camera de Gardă era în concediu de odihnă. Adus cu ambulanţa la spital, bărbatul a fost resuscitat de asistentele medicale, ghidate telefonic de un medic de la Spitalul Judeţean Vaslui. Fără succes, însă. Ulterior, managerul spitalului, Lucia Rotaru, a declarat că unitatea sanitară, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Vaslui, se confruntă atât cu lipsa acută de personal, cât şi cu o finanţare insuficientă.
Tot în judeţul Vaslui, la Spitalul din Bârlad, un bebeluş a murit săptămâna trecută, la scurt timp după naştere, deşi sarcina mamei decursese normal. În cele şase ore de travaliu şi la naştere, tânăra femeie a fost supravegheată doar de o asistentă și o infirmieră.
Idee: Odată cu descentralizarea din 2010 a sistemului sanitar, circa 370 de spitale - din totalul de 450 - au fost trecute de guvernanţi din subordinea Ministerului Sănătăţii în administrarea consiliilor locale şi judeţene, fără a se ţine cont de resursele publice locale şi fără să se ştie ce efecte va produce această decizie. Practic, descentralizarea a fost făcută “fără cap, fără logică şi fără principii”, după cum afirma cu ceva timp în urmă fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu. Iar “beneficiile” sunt resimţite acum din plin de pacienţii români, mai ales de locuitorii oraşelor mici şi ai satelor.
Peste 3.300 de posturi de medici sunt vacante doar în cele aproximativ 70 de spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii.
Direcţiile sanitare habar n-au ce se întâmplă
Pornind de la cazurile de mai sus, dar şi de la multe altele, am încercat să aflăm câte spitale din ţară funcţionează fără niciun medic pe secţie sau, şi mai grav, fără specialişti la Urgenţe. Am vrut să vedem, totodată, şi care este necesarul de medici la nivel naţional şi câte posturi vacante sunt în cele peste 400 de spitale publice din România. Ne-am adresat, prin urmare, celor 42 de direcţii de sănătate publică (DSP) din ţară. Un demers simplu, ce părea mai mult un exerciţiu de statistică, s-a dovedit a fi însă o “misiune imposibilă”: jumătate dintre DSP-uri au răspuns solicitării, dar multe doar pentru a ne transmite că nu deţin aceste informaţii şi nici nu au obligaţia legală de a le obţine. “Ca urmare a procesului de descentralizare a sistemului sanitar, nu mai deţinem date centralizate referitor la unităţile sanitare, acestea neavând obligaţia legală de a ne informa în sensul solicitat de dumneavoastră. Ca atare, vă rugăm ca pentru fiecare spital în parte să vă adresaţi autorităţii publice locale aferente”, ne-au comunicat reprezentanţii DSP Maramureş.
Un răspuns năucitor, ţinând cont că DSP-urile reprezintă autoritatea de sănătate publică la nivel local şi, potrivit regulamentului de funcţionare, “realizează politicile şi programele naţionale de sănătate, elaborează programe locale, organizează structurile sanitare, evidenţele statistice pe probleme de sănătate, precum şi de planificare şi derulare a investiţiilor finanţate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate”. Însă, pentru aceste instituţii care poartă antetul Ministerului Sănătăţii, absenţa medicilor din spitale nu este o “problemă” care să aibă legătură cu sănătatea populaţiei.
“Nu avem la dispoziţie o cifră privind necesarul de medici pe judeţ. Fiecare administraţie publică locală are stabilit pentru spitalul pe care îl coordonează necesarul de posturi de medici pe specialităţi, în funcţie de posibilităţile de finanţare”, ne-a transmis DSP Sălaj.
Potrivit răspunsurilor primite de la direcţiile de sănătate judeţene, în privinţa deficitului de specialişti pe secţiile unităţilor medicale, cele mai multe probleme sunt la: terapie intensivă, medicina de urgenţă, diabet şi boli de nutriţie, epidemiologie, anatomie patologică, neonatologie, oncologie şi imagistică medicală.
La Centru: beznă totală. Nimeni nu ştie ce avem, dar mai ales ce lipseşte în sistem
Alarmant este că situaţia spitalelor din ţară nu este cunoscută nici la nivel central. Întrebat de Jurnalul Naţional dacă ştie câte posturi din spitalele din ţară sunt vacante şi de câţi specialişti ar mai fi nevoie în prezent, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a răspuns că situaţia personalului medical reprezintă “o prioritate” a mandatului său. Concret, însă, nici ministrul Sănătăţii nu a putut spune care este situaţia în spitalele preluate de autorităţile locale: “La ora actuală, în spitalele şi unităţile din subordinea Ministerului Sănătăţii, există un normativ de 9.582 de medici, din care ocupate sunt 6.219 posturi. Necesarul de medici este mult mai semnificativ având în vedere că cifrele de mai sus nu includ spitalele din subordinea autorităţilor locale şi ale altor instituţii”.
Ce strategie are ministrul Bănicioiu
În tot acest context înficoşător pentru sănătatea românilor, l-am întrebat pe ministrul Nicolae Bănicioiu cum îi va determina pe doctori să nu mai plece în străinătate. “Când am preluat Ministerul Sănătăţii am acordat o bursă rezidenţilor, de 670 de lei. De asemenea, ca ministru am deblocat posturile din sistemul sanitar, blocate în 2010, şi am scos la concurs, anul trecut, circa 5.000 de posturi de medici şi asistenţi medicali în întreaga ţară, majoritatea fiind deja ocupate”, spune ministrul Bănicioiu. Pe viitor, “una dintre soluţii este Legea Veniturilor Personalului Medical pe care, ca deputat, am propus-o în Parlament şi care poate fi adoptată în toamna acestui an. Această lege va permite medicilor ca în afara programului să poată utiliza infrastructura spitalicească din spitalele de stat, iar veniturile astfel obţinute să fie impozitate şi direcţionate către medici şi către spital. Astfel, vom încuraja medicii să rămână în ţară, vom descuraja fenomentul plăţilor informale şi vom sprijini un sistem sanitar eficient. Nu în ultimul rând, vă asigur că investiţiile în infrastructura spitalicească vor continua la acelaşi nivel ca în 2014, iar anul acesta am alocat un buget aproape dublu pentru investiţii, deoarece şi dotarea de ultimă oră este o soluţie pentru ca medicii să rămână în România”, susţine oficialul.
Dorohoi: patru secţii rămase fără medici
Într-o situaţie catastrofală se află Spitalul Municipal din Dorohoi. Deşi pare incredibil, mai multe secţii au rămas fără niciun medic. Acum, asistentele medicale sunt personalul cu cea mai înaltă calificare pe secţiile oncologie, oftalmologie, urologie şi epidemiologie. În spital nu există nici măcar un medic de familie şi nici medic specialist la laboratorul de analize. Tot în judeţul Botoşani, Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga a rămas cu un singur psihiatru, dar şi acela lucrează cu jumătate de normă.
Huşi: O asistentă se ocupă de urgenţe
Spitalul din Huşi are şase posturi la Urgenţă, însă niciun medic urgentist. De aceea, în locul Compartimentului de Primiri Urgenţe (care ar avea nevoie de şase medici) a fost înfiinţată o cameră de gardă în care o asistentă face triajul pacienţilor şi îi direcţionează pe secţii, cazurile grave fiind trimise către spitalele judeţene din Vaslui sau Iaşi. Însă tot judeţul Vaslui este într-o situaţie alarmantă: aproape o treime dintre posturile de medici sunt neocupate (din cele 487 de posturi aprobate, 170 sunt vacante).
Judeţul Brăila: zero epidemiologi
Epidemiologii sunt cei care identifică, evaluează şi stabilesc profilaxia bolilor infecţioase şi au una dintre cele mai căutate “meserii” din lume. În tot judeţul Brăila “nu există niciun medic angajat pe specialitatea epidemiologie”, potrivit DSP Brăila. Aici, numărul total de posturi aprobate pentru medici este de 1008, dintre care 152 sunt vacante.
Cluj: Mari spitale cu un singur medic la UPU
Clujul este unul dintre cele mai mari centre universitare din ţară, însă din totalul de 1.402 posturi existente în judeţ, 315 sunt vacante. Spitalul Municipal Cluj Napoca are un singur medic la UPU. Tot cu un singur urgentist funcţionează “unele UPU” din Dâmboviţa, dar şi foarte multe CPU ale spitalelor orăşeneşti din Dolj, Gorj, Harghita (Gheorgheni şi Topliţa) sau Vrancea (Adjud). Locuitorii din aceste oraşe, dar şi din comunele limitrofe, pot doar să se roage să nu păţească nimic în afara orelor de program ale medicului de la Urgenţă.
Cinci specialităţi fără medic în Bistriţa-Năsăud
Potrivit DSP Bistriţa Năsăud, numărul posturilor vacante în unităţile sanitare din judeţ este de 66, iar “specialităţile pentru care nu există niciun medic sunt: neurochirurgie, chirurgie plastică, chirurgie cardiovasculară, genetică medicală, geriatrie. Pentru primele două, Spitalul Judeţean de Urgenţă are rezidenţi pe post, care se vor prezenta după terminarea pregătirii în specialitate. Spitalele Orăşeneşti de la Beclean şi Năsăud au CPU, respectiv Camera de gardă fără medici. La Spitalul Beclean, medicul a decedat de curând, iar postul nu a fost încă ocupat”.
De asemenea, potrivit DSP Harghita, în acest judeţ “nu există specialişti în: hematologie, chirurgie pediatrică, medicină sportivă, genetică medicală”.
Idee: Lipsa specialiştilor din majoritatea spitalelor din România nu înseamnă doar timp şi energie irosite de pacienţi, în încercarea de a accesa serviciile medicale la care au dreptul, ci o încălcare a dreptului constituţional la asistenţă medicală, precum şi o încălcare flagrantă a drepturilor pacienţilor români.
Iată, mai jos, care este situaţia în alte câteva judeţe:
În unităţile medicale cu paturi din Teleorman sunt 68 de posturi vacante, doar pentru medici, iar cel mai rău se pare că stă Spitalul din Roşiori de Vede. Aici, în patru secţii din spital nu există niciun medic specialist (endocrinologie, gastroenterologie, psihiatrie şi diabet), iar Urgenţa funcţionează cu un singur medic. La Spitalul Municipal din Turnu Măgurele, secţia de neonatologie este “acoperită” doar de un rezident, care mai are de aşteptat până va termina specializarea pentru a primi postul. O situaţie similară este şi la spitalul din Zimnicea, pe secţiile neonatologie şi neurologie.
În judeţul Călăraşi, spre exemplu, o treime dintre medicii din spitale sunt rezidenţi (49), iar 66 de posturi sunt vacante. UPU există doar la Spitalul Judeţean, unde în prezent sunt 5 medici, deşi ar fi nevoie de 13 specialişti în urgenţe. De asemenea, în Sibiu ar fi nevoie de încă 26 de medici, dintre care opt specializaţi pe medicină de urgenţă.
La nivelul judeţului Ialomiţa ar fi nevoie de încă 51 de medici pe posturile aprobate, cele mai deficitare specialităţi fiind pediatria (6 medici), medicina internă (8 medici), obstretică-ginecologie (5 medici), radiologia (4), dar şi medicina de urgenţă.
Spitalul de Urgenţă din Roman nu are niciun medic alergolog, iar spitalul “Sf. Dimitrie” din Târgu Neamţ nu are epidemiolog. În tot judeţul ar fi nevoie de încă 51 de medici specialişti, medicina de urgenţă, radiologia, bolile metabolice şi pediatria regăsindu-se printre cele mai deficitare specialităţi, potrivit DSP Neamţ.
Estimarea făcută DSP Botoşani în privinţa necesarul de medici pe următorii 3-6 ani este de 92. Aici, cele mai deficitare secţii sunt cele de terapie intensivă (10), medicina de urgenţă (9), dar şi neonatologie (7) şi pediatrie (6).
Spre deosebire de alte judeţe din nord-estul ţării, lipsa specialiştilor din Sănătate nu pare să fie o problemă pentru judeţul Bacău. Doar la Spitalul Orăşenesc Buhuşi lipsesc cu desăvârşire specialiştii pe secţiile de dermatologie şi balneofizioterapie. Dar, în celelalte spitale, totul este “conform normativelor de personal”, susţin reprezentanţii DSP Bacău.
În Mureş, necesarul estimat pe următorii 3-6 ani, ţinând cont de pensionări şi migraţia personalului, este de 106 medici pe toate specialităţile.
Sponsored by 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu