Facebook a devenit, peste noapte, o nouă forţă politică. Scăpate de
sub controlul politicienilor, reţelele sociale au schimbat guverne,
preşedinţi şi iniţiative legislative. Asta spre disperarea omului
politic, care s-a văzut neputincios în faţa presiunii exercitate în
mediul online. Ultimul exemplu: legea defăimării, propusă de Liviu
Dragnea, a fost spulberată de reacţiile de pe facebook. “Ajută
democraţia, dar atenţie la manipulări”, avertizează specialiştii.
Reţeaua lui Mark Zuckerberg a ajuns să influenţeze şi în România decizia politică la nivel înalt. O confirmă ultimele mişcări de pe scena politică, toate influenţate decisiv de revolta românilor de pe facebook. “Cei care sunt pe facebook nu realizează nici ei cât de puternici pot să fie. Şi cred că suntem abia la început! Mai ales după cazul Roşia Montană în 2013 şi alegerile din 2014, de atunci presiunea a devenit tot mai consistentă şi cu rezultate clare”, explică Antonio Momoc, specialist în comunicare politică şi social-media. Cel mai recent exemplu este aşa-numita lege a defăimării, iniţiată de Liviu Dragnea. Liderul PSD s-a văzut nevoit să-şi “masacreze” propria lege, interpretată pe facebook ca un mod pervers de cenzură a reţelelor sociale. În urma valului de reacţii exprimate pe facebook, Dragnea a scos din lege criteriul apartenenţei politice, definiţia defăimării şi amenzile. “Şi în cazul legii fumatului, la fel, a fost o presiune foarte mare pe facebook să intre în vigoare. Facebook funcţionează ca un lobby. Dacă ai capacitatea de a mobiliza grupuri mari de oameni, poţi influenţa decizia şi retorica politică”, susţine Antonio Momoc. Facebook i-a salvat pielea şi celebrului poliţist Marian Godină. Agentul cu talent de scriitor şi-a deranjat superiorii din Poliţia Braşov după ce “s-a luat de cine nu trebuia”, directoarea de la Crucea Roşie Braşov, membră a PSD şi consilier judeţean. “Staţi să negociem. Sunt directoarea de la Crucea Roşie şi colaborez cu şefii tăi!”, l-ar fi intimidat Luana Minea. Godină a fost chemat la raport, şi muştruluit serios de adjunctul Poliţiei Braşov.
A schimbat premierul şi preşedintele
În urma scandalului, directoarea de la Crucea Roşie s-a autosuspendat, iar şeful IJP Braşov, Ioan Aron, şi-a depus cerere de pensionare după ce Godină a dezvăluit cum a fost umilit în biroul chestorului şi obligat să-şi închidă pagina de facebook. Premierul Dacian Cioloş a venit personal la lansarea cărţii poliţistului şi l-a declarat “un model pentru societate”. “Evident că politicienii sunt din ce în ce mai presaţi să ţină cont de ceea ce se întâmplă pe facebook”, explică politologul. Toamna trecută, căderea Guvernului Ponta s-a produs după valul de proteste generat de tragedia de la Colectiv. Zeci de mii de români s-au mobilizat atunci pe reţelele sociale sub sloganul “corupţia ucide”. În 2014, Klaus Iohannis a răsturnat un decalaj de 10% faţă de Victor Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor, ajutat decisiv de viralizarea scandalului de la secţiile de vot din diaspora.”Şi la alegerile din acest an, mai ales după fenomenul Colectiv, politicienii îşi vor conecta strategia, vor ţine cont din ce în ce mai mult de modul cum se mobilizează şi reacţionează reţelele sociale”, prevede Antonio Momoc.
CASETĂ: Atenţie la intoxicări!
Peste 8,4 milioane de români deţin, în prezent, un cont de facebook, potrivit ultimelor statistici. Dintre aceştia, aproape 2 milioane trăiesc în Bucureşti, iar alte câteva sute de mii în marile oraşe ale ţării, ca Timişoara, Iaşi sau Cluj. “E cu dus şi întors. Facebook încurajează participarea şi democraţia, dar e un canal de intoxicare şi manipulare mult mai puternic decât televiziunea. E o formă de democraţie directă de tip participativ, dar odată cu ea vin şi pericolele populismului”, a explicat Antonio Momoc, specialist în social-media, pentru Jurnalul Naţional.
“Publicul va juca un rol mult mai important. Tinerii par din ce în ce mai implicaţi. Sunt un fel de lideri de opinie informali care îşi influenţează prietenii, oamenii mai în vârstă şi media tradiţională.”
Antonio Momoc, specialist comunicare politică
Vezi galeria fotoReţeaua lui Mark Zuckerberg a ajuns să influenţeze şi în România decizia politică la nivel înalt. O confirmă ultimele mişcări de pe scena politică, toate influenţate decisiv de revolta românilor de pe facebook. “Cei care sunt pe facebook nu realizează nici ei cât de puternici pot să fie. Şi cred că suntem abia la început! Mai ales după cazul Roşia Montană în 2013 şi alegerile din 2014, de atunci presiunea a devenit tot mai consistentă şi cu rezultate clare”, explică Antonio Momoc, specialist în comunicare politică şi social-media. Cel mai recent exemplu este aşa-numita lege a defăimării, iniţiată de Liviu Dragnea. Liderul PSD s-a văzut nevoit să-şi “masacreze” propria lege, interpretată pe facebook ca un mod pervers de cenzură a reţelelor sociale. În urma valului de reacţii exprimate pe facebook, Dragnea a scos din lege criteriul apartenenţei politice, definiţia defăimării şi amenzile. “Şi în cazul legii fumatului, la fel, a fost o presiune foarte mare pe facebook să intre în vigoare. Facebook funcţionează ca un lobby. Dacă ai capacitatea de a mobiliza grupuri mari de oameni, poţi influenţa decizia şi retorica politică”, susţine Antonio Momoc. Facebook i-a salvat pielea şi celebrului poliţist Marian Godină. Agentul cu talent de scriitor şi-a deranjat superiorii din Poliţia Braşov după ce “s-a luat de cine nu trebuia”, directoarea de la Crucea Roşie Braşov, membră a PSD şi consilier judeţean. “Staţi să negociem. Sunt directoarea de la Crucea Roşie şi colaborez cu şefii tăi!”, l-ar fi intimidat Luana Minea. Godină a fost chemat la raport, şi muştruluit serios de adjunctul Poliţiei Braşov.
PUBLICITATE
În urma scandalului, directoarea de la Crucea Roşie s-a autosuspendat, iar şeful IJP Braşov, Ioan Aron, şi-a depus cerere de pensionare după ce Godină a dezvăluit cum a fost umilit în biroul chestorului şi obligat să-şi închidă pagina de facebook. Premierul Dacian Cioloş a venit personal la lansarea cărţii poliţistului şi l-a declarat “un model pentru societate”. “Evident că politicienii sunt din ce în ce mai presaţi să ţină cont de ceea ce se întâmplă pe facebook”, explică politologul. Toamna trecută, căderea Guvernului Ponta s-a produs după valul de proteste generat de tragedia de la Colectiv. Zeci de mii de români s-au mobilizat atunci pe reţelele sociale sub sloganul “corupţia ucide”. În 2014, Klaus Iohannis a răsturnat un decalaj de 10% faţă de Victor Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor, ajutat decisiv de viralizarea scandalului de la secţiile de vot din diaspora.”Şi la alegerile din acest an, mai ales după fenomenul Colectiv, politicienii îşi vor conecta strategia, vor ţine cont din ce în ce mai mult de modul cum se mobilizează şi reacţionează reţelele sociale”, prevede Antonio Momoc.
CASETĂ: Atenţie la intoxicări!
Peste 8,4 milioane de români deţin, în prezent, un cont de facebook, potrivit ultimelor statistici. Dintre aceştia, aproape 2 milioane trăiesc în Bucureşti, iar alte câteva sute de mii în marile oraşe ale ţării, ca Timişoara, Iaşi sau Cluj. “E cu dus şi întors. Facebook încurajează participarea şi democraţia, dar e un canal de intoxicare şi manipulare mult mai puternic decât televiziunea. E o formă de democraţie directă de tip participativ, dar odată cu ea vin şi pericolele populismului”, a explicat Antonio Momoc, specialist în social-media, pentru Jurnalul Naţional.
“Publicul va juca un rol mult mai important. Tinerii par din ce în ce mai implicaţi. Sunt un fel de lideri de opinie informali care îşi influenţează prietenii, oamenii mai în vârstă şi media tradiţională.”
Antonio Momoc, specialist comunicare politică
Galerie foto
loading...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu