Potrivit dicționarelor explicative, cuvântul blestem se traduce
prin invocarea urgiei divinității asupra cuiva. Biserica recunoaște
blestemul ca fiind o cerere adresată lui Dumnezeu sau diavolului, care
se răsfrânge asupra ființei ori lucrului blestemat sau chiar asupra
celui care blesteamă. Se numără printre cele mai mari păcate, fiind o
abatere gravă de la legile creștinești. Pe de altă parte, anatema este o
formulă de blestem utilizată de reprezentanții Bisericii. Aceasta
reprezintă excluderea, pieirea eternă. O altă formă puternică de blestem
este defixio, o tăbliță de plumb inscripționată cu mesaje negative,
apoi îngropată. Aceasta își are originile în vechime și se mai
utilizează și azi în magia neagră.
Citeşte mai departe pe libertateapentrufemei.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu