Inspectia
Judiciara a realizat un Raport care releva ca in perioada in care a
condus Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate
Organizata si Terorism (DIICOT), Alina Bica (foto 1)
a ajuns sa fie detestata de colegii ei, din cauza modului "imperativ in
care aceasta transa problemele invocate de subalterni", a "tonului
ridicat folosit" si a dorintei sale de a fi singurul decident in
institutie, dand in acelasi timp "dovada de instabilitate si
inconsecventa". Toate aceste concluzii sunt expuse de
Inspectia Judiciara in Raportul nr. 1082/IJ/268/DIP/2015 in care este
analizata eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor
ce decurd din legi si regulamente de catre Conducerea DIICOT – Structura
centrala si a Serviciului Teritorial Suceava, inclusiv Biroul
Teritorial Botosani, avand ca obiect activitatea desfasurata in perioada
2013-2014.
Dupa
cum veti vedea, in Raport este prezentata comparativ activitatea
desfasurata la sefia DIICOT de Alina Bica si predecesorul sau, Codrut Olaru (foto 2). De altfel, intregul Raport contine statistici ale activitatii DIICOT in perioada 2013-2014, dar si
concluziile la care au ajuns inspectorii judiciari in urma chestionarii
procurorilor DIICOT si a personalului din Directie cu privire la modul
in care au perceput activitatea Alinei Bica si a lui Codrut Olaru, ce relatii aveau cu acestia si ce deficiente au constatat pe perioada desfasurarii mandatului.
In
cele 197 de pagini ale Raportului Inspectiei Judiciare, se gasesc
scurte prezentari retinute de inspectorii judiciari, care mai ca o
pozitioneaza pe Alina Bica in randul dictatorilor, conlcuzionandu-se ca "desi
s-a constatat ca aceasta are o buna pregatire profesionala, totusi, din
cauza adoptarii unui stil managerial autoritar si lipsit de comunicare,
s-a creat o atmosfera de nesiguranta si neincredere in cadrul
colectivului de procurori".
Autoritar a fost, potrivit concluziilor Raportului Inspectiei Judiciare, si Codrut Olaru! Acesta insa, pe langa autoritatea manifestata in functia de sef al DIICOT, "a manifestat o buna pregatire profesionala, tact si pricepere in exercitarea activitatii de conducere pe perioada de referinta", si "si-a asumat responsabilitatea deciziilor luate in exercitarea atributiilor de conducere".
Noi
tindem sa punem la indoiala aceste prezentari si avem certitudinea ca
un asemenea Raport cu astfel de concluzii nu ar fi fost posibil daca
Alina Bica se afla in continuare la sefia DIICOT. Practic, Alina Bica a
devenit o paria a sistemului doar pe baza unor acuzatii lansate de DNA,
care sunt departe de a fi confirmate si asupra carora planeaza multe
suspiciuni, inclusiv ca, in anumite situatii, ar fi vorba de vendete.
Cine
stie, daca era in functie in continuare, poate si inspectorii judiciari
s-ar fi temut sa traga astfel de concluzii cu privire la Alina Bica!
Prezentam
in continuare pasaje relevante din Raportul Inspectiei Judiciare
referitoare la activitatea Alinei Bica, dar si la comparatia intre
aceasta si Codrut Olaru:
“In
perioada supusa controlului conducerea acestei unitati a fost asigurata
de doi procurori sefi si un procuror sef adjunct, astfel: in perioada
01.01.2013–16.05.2013 de procurorul sef C. O., incepand cu data de
16.05.2013 si pana in 21 noiembrie 2014 de procurorul sef A. M. B..
Ulterior aceasta functie a fost vacanta.
Verificarea
comportamentului si comunicarii cu procurorii, personalul auxiliar,
personalul contractual, ceilalti participanti la procesul penal si alte
institutii
In
timpul controlului efectuat, s-a discutat cu toti procurorii din cadrul
tuturor serviciilor si birourilor in legatura cu modul si calitatea
comunicarii cu conducerea directiei.
S-a
retinut, astfel, ca, spre deosebire de domnul procuror sef C. O., care a
condus DIICOT pana la numirea doamnei procuror sef A.M. B., si care a
practicat un stil managerial participativ si la care toti procurorii
aveau acces in orice moment in care aveau nevoie de indrumare si
coordonare, in cazul doamnei procuror sef A. M. B. lucrurile au fost
complet diferite; in acest sens, procurorii s-au confruntat cu situatii
in care desi aveau de rezolvat probleme care reclamau prezenta sefului
directiei, acesta nu era de gasit; de asemenea s-a retinut ca, datorita
tonului ridicat folosit, precum si a modului imperativ in care aceasta
transa problemele invocate de subalterni, s-a preferat o comunicare
indirecta, prin sefii de servicii. Acestia din urma au aratat ca s-au
confruntat cu o comunicare dificila si ca doamna procuror sef A. B. le
inspira un sentiment de nesiguranta si neincredere; de asemenea, au fost
nemultumiti de faptul ca nu era convocat Colegiul de conducere pentru a
decide in chestiuni mai importante, doamna procuror sef A. B. preferand
sa fie singurul decident, insa si in acest caz dadea dovada de
instabilitate si inconsecventa".
Ovidiu Tender in Raportul Inspectiei Judiciare
“A
fost identificata o situatie in care procurorul de caz C. C. a intocmit
la data de 27.10.2014 un referat prin care propunea formularea unor
concluzii de condamnare a inculpatului T. O. la pedeapsa inchisorii, cu
suspendarea sub supraveghere a pedepsei, pe considerentul ca inculpatul a
fost trimis in judecata si pentru savarsirea infractiunilor de
inselaciune, infractiuni pentru care s-a implinit termenul de
prescriptie al raspunderii penale. Urmare
a acestui referat a fost intocmit un proces-verbal conform caruia
procurorul sef Directie A.M. B., procurorul sef serviciu judiciar S. S.
si procurorul de caz C.C. au discutat si au convenit, de comun acord, sa
fie formulate concluzii de condamnare,
cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului T.
O., conform referatului procurorului de caz. Din verificarile efectuate
rezulta ca referatul este incomplet in sensul ca omite precizarea ca
pentru celelalte infractiuni nu se prescrisese raspunderea penala. Faptele privind aceasta imprejurare formeaza obiectul unui dosar penal aflat pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie”.
Statistica mandatului Alinei Bica
“Din raportul de bilant pe anul 2014 comparativ cu anul 2013 rezulta urmatoarea situatie :
-a crescut numarul cauzelor inregistrate anual de la 464 la 630.
-a crescut numarul dosarelor solutionate la de la 289 la 329 .
-a crescut numarul rechizitoriilor intocmite (de la 61 in anul 2013, la 63 in anul 2014).
-a scazut numarul inculpatilor trimisi in judecata de la 506 in anul 2013 la 303 in anul 2014.
-a scazut numarul inculpatilor arestati trimisi in judecata de la 227 in anul 2013 la 129 in anul 2014.
-a
crescut numarul de dosare ramase nesolutionate la finele anului 2014
comparativ cu anul 2013 (de la 454 in 2013 la 608 in 2014)”.
Verificarea
modului in care au fost respectate dispozitiile art. 64 din Legea nr.
304/2004, privind organizarea judiciara, republicata cu modificarile
ulterioare.
“O alta situatie expusa de procurorii de caz se refera la existenta
unor indicii de savarsire a unei abateri disciplinare de catre
procurorul sef directie B. A. – M., in legatura cu cercetarile efectuate
in doua dosare penale, respectiv dos. nr.
…/D/P/2010 si dos. nr. …/D/P/2012, fiind efectuata si in acest caz
sesizare la conducerea Inspectiei Judiciare pentru efectuarea de
verificari prealabile.
In
afara acestor situatii nu au fost prezentate echipei de inspectori
judiciari alte cazuri concrete de incalcare a acestui principiu, care sa
constituie indicii de savarsire a unor abateri de imixtiune in
activitatea altui magistrat. ”
CONCLUZII
"Controlul
efectuat la sediul Structurii Centrale a DIICOT, a vizat eficienta
manageriala a procurorilor sefi care s-au succedat in perioada
2013-2014, modul de indeplinire a atributiilor de serviciu ce decurg din
legi si regulamente, pentru buna functionare a serviciului si
asigurarea calitatii corespunzatoare a activitatii, cu mentiunea ca
aceasta succesiune a influentat intr-o anumita masura buna desfasurare a
atributiilor manageriale.
Managementul procurorului sef C.O. din perioada 1 ianuarie 2013 – 16 mai 2013:
Urmare
a controlului efectuat s-a constatat ca procurorul sef directie C. O. a
manifestat o buna pregatire profesionala, a dat dovada de autoritate,
tact si pricepere in exercitarea activitatii de conducere pe perioada de
referinta.
Si-a
asumat responsabilitatea deciziilor luate in exercitarea atributiilor
de conducere. In acest sens a emis ordine prin care a organizat si
condus intreaga activitate a serviciului.
A
respectat principiul inscris in art. 64 alin. 2 si art. 67 din Legea
nr. 303/2004, respectiv independenta procurorilor in ceea ce priveste
actele, masurile si solutiile dispuse.
Managementul procurorului sef A. M. B. in perioada 16 mai 2013 – 21 noiembrie 2014.
Urmare a controlului activitatii manageriale a procurorului sef A. M. B.,
desi s-a constatat ca aceasta are o buna pregatire profesionala,
totusi, din cauza adoptarii unui stil managerial autoritar si lipsit de
comunicare, s-a creat o atmosfera de nesiguranta si neincredere in
cadrul colectivului de procurori.
In
acelasi sens s-a mai retinut ca nu a convocat Colegiul de Conducere
pentru a se decide cu privire la problemele importante ale DIICOT,
Structura Centrala".
Accesari:432
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu