Niciodata nu mi-a cerut sa tac. La un moment dat, cand cineva i-a spus ca exagerez in ceea ce scriu despre comunism, a raspuns: “Nu face decat sa spuna adevarul. Care a fost chiar mai ingrozitor”. A fost de profesie medic pediatru. Iubea copiii. In Spania, a fost infirmiera la spitalul Brigazilor Internationale. Din ce-am aflat, bolnavii cereau sa fie ingrijiti de ea. Nu a ridicat niciodata tonul la mine ori la surorile mele. Era discreta. calma si mereu intelegatoare. Detesta frivolitatea, ostentatia, solipsismul. A fost cea mai altruista persoana pe care am stiut-o.
Probabil ca acum, cand fac aceasta noapte alba in amintirea Ei, imi spune surazand, vazand ca scriu pe FB: “Vorbesti prea mult despre tine”. Dar aici vorbesc despre Ea, tot asa cum vom vorbi si in cartea pe care o scriem, Marius Stan si cu mine. Despre Ea am vorbit pe malul Mediteranei, la Barcelona, apoi la Vic…
Azi mergem, Mary, Adam si cu mine, la un parculet (playground) de langa casa noastra unde, in 2000, a fost pusa o caramida cu numele ei. S-a nascut la Botosani, a murit la Haifa. E inmormantata, cum si-a dorit, intr-un cimitir aproape de Mediterana. Eminescu a fost poetul ei favorit. Isi doarme somnul de veci la marginea marii…
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti
contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si
trimite-l la editor[at]contributors.ro
Citeste mai multe despre: Aristotel Stamatoiu, Botosani, Brigazile Internationale, Haifa, Hermina Tismăneanu, Marius Stan, Mihai Eminescu, Radio Europa Libera, Razboiul Civil din Spania, secolul XX
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu