***

Înger dinadins
Îngenunchez ca și salcâmii
Când își îngenunchează floarea
Și pe altar mă dau minunii,
Parfumului ce-mi umple zarea...

Iar de mi-e clipa prea caducă
Ca floarea ninsă din cais,
De câte ori îți sunt pe ducă,
Tu îmi ești înger...dinadins !

Îngenunchez, mă rog tăcerii
Cuvintele în val se sparg
Și-n stâncile din largul mării
Se risipesc- picturi de mag,

din vernisajul lumii mele
ori de pe boabele din vii,
Când sufletul cernit te cere
Înger imi ești,...fără să știi !

Îmi plec de taine coronița
Pe frunte ce mi-ai pus cândva,
Și ochii îmi ascund dorința
unde mă duc, când nu-s a ta?!

Îngenunchez ca-n ritualuri
De Ifigenii date-n dar,
Nu mă salveaza zeitatea
Mitologiilor, ... măcar...

Să fiu altarurilor smirna,
Caișilor... floarea-napoi,
Să fiu picturilor culoarea
Și clipei să fiu pol de doi,

În Rugăciune toate-s spuse-
Se-nchide cartea... M-ai atins..?!
Căci peste toată închinarea,
Te simt: ești înger... dinadins!
Shanti Nilaya