Va
mirati de ce magistratii din aceasta tara sunt revoltati de amestecul
SRI in “campul tactic” al instantelor si parchetelor pana la
solutionarea definitiva a dosarelor si cer CSAT sa spuna in ce masura
SRI a racolat magistrati ori ii monitorizeaza? Si de ce in unele dosare
se fac trimiteri in judecata si se dau condamnari nesustinute de nicio
proba din dosar? Simplu: Regimul Basescu a pregatit un plan la
debutul anului 2014, astfel incat cu ajutorul noilor coduri penale
intrate in vigoare la 1 februarie 2014, dar si cu ajutorul CSM, care a
emis HCSM nr. 140 la 6 februarie 2014, procurorii si judecatorii sa
intre sub controlul SRI, catre care li s-a trasat obligatia sa dea
angajamente ca la fosta Securitate, sub spectrul sanctiunilor SRI, si sa
intrumenteze dosare pe baza de documente secrete furnizate de SRI si
alte institutii, fara ca acuzatii si avocatii lor sa afle de ele ori sa
le poata studia. Un adevarat atentat la Statul de Drept!
Aceasta miscare a fost intarita prin modificarea Legii nr. 182/2002
privind protectia informatiilor clasificate, prin intermediul Legii nr.
255 din 19 iulie 2013 publicata in MO nr. 515 din 14 august 2013, care a
ajustat legea astfel incat magistratura sa devina parte a “campului
tactic”.
Recenta
declaratie a judecatoarei Viorica Costiniu - presedinte de onoare al
AMR care la o conferinta de presa a FACIAS a devoalat faptul ca mii de
magistrati au fost obligati sa semneze angajamente de pastrare a
secretului de stat gestionat in Romania de SRI – scoate la iveala un
fenomen periculos. Atat prezumtia de nevinovatie, cat si notiunea de
proces echitabil, au fost aruncate in aer nu doar prin noile coduri
penale intrate in vigoare la 1 februarie 2014, ci si prin Hortararea CSM
nr. 140/6 februarie 2014, care i-a inrolat practic pe magistrati in SRI
(prin semnarea unui angajament ca vor pastra secretul de stat, inclusiv
fata de partile din dosare), dar si prin acceptul ca in conditiile
semnarii angajamentului vor putea fi monitorizati oricand de SRI, prin
ascultarea telefoanelor si prin filaj, SRI avand dreptul ca in caz de constatare
a nerespectarii normelor privind protectia informatiilor clasificate sa
aplice sanctiuni contraventionale, iar cand faptele ar constitui
infractiuni, SRI sa sesizeze organele de urmarire penala.
Ca
o ironie a sortii, HCSM 140/2014 a fost semnata de fostul presedinte al
CSM, judecatorul ICCJ Adrian Bordea, fiul generalului Aron Bordea
fostul sef al Directiei I – Politic a DSS – Directia Securitatii
Statului din timpul regimului comunist.
Independenta
magistratilor a devenit indoielnica sub regimul Basescu, prin
infiintarea Structurilor de Securitate in instante si parchete
Singura
entitate din tara care s-a opus vehement acestor practici abuzive a
fost Asociatia Magistratilor din Romania condusa de judecatoarea
Gabriela Baltag, care a incercat anularea HCSM 140/2014 in
contencios-administrativ, insa a pierdut procesul. Asa se face ca SRI a
ajuns sa se laude ca monitorizeaza actul de justitie pana la
solutionarea definitiva a dosarelor, chipurile ca o indatorire
patriotica de aparare a sigurantei nationale (vezi vestitele declaratii
ale generalului SRI Dumitru Dumbrava si fostului director al SRI George
Maior). In fapt, in realitate, SRI prin exponentii sai s-a infiltrat
legal in instante si parchete, unde s-au constituit cu ordin de la CSM
adevarate "structuri de securitate" ca pe vremea Securitatii (fostele birouri de CI-isti din toate institutiile de stat).
De exemplu, la Inalta Curte, vicepresedintele Ionut Matei se semneaza in corespondenta purtata cu SRI si PICCJ-DNA cu titulatura “Seful Structurii de securitate” - (vezi facsimil).
Ionut Matei a primit functia de sef al Structurii de securitate din
ICCJ dupa ce a mentionat in proiectul de candidat la videpresedintia
instantei supreme ca isi doreste o colaborare cat mai stransa cu SRI...
Aceste birouri de securitate infiintate de CSM in colaborare cu SRI sunt
deservite de angajati ai SRI si sunt incaperi in care magistratii
studiaza sub supraveghere volumele secrete din dosare, la care partile
nu au acces. Mai ceva ca pe vremea fostelor birouri de contra-informatii
(CI) din intreprinderile comuniste de stat, conduse de ofiteri de
securitate.
Prevederi impotriva independentei magistratilor si a ideii de proces echitabil din HCSM 140/2014
Iata
cateva prevederi din HCSM 140/2014,regulament pe care il puteti citi
integral atasat la finalul articolului, si care vorbeste de la sine cum a
fost pusa Justitia sub controlul SRI:
- Obligatia magistratului de a semna angajamentul destinat SRI
ART. 2 -
(1) Judecatorii si procurorii, inclusiv membrii Consiliului Superior al
Magistraturii care au calitatea de judecator si procuror, sunt
indreptatiti sa aiba acces la informatiile clasificate secret de stat
ori secret de serviciu,
fara indeplinirea procedurilor de verificare prevazute de art. (7 alin
(1)-(3) si art.28 din Legea nr.182/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare, dupa ce au luat cunostinta de responsabilitatile ce le revin privind protectia informatiilor clasificate
si au semnat un angajament scris de pastrare a secretului prevazut la
art.7 alin (4), respectiv art.36 alin (3) din aceeasi lege.
(2)
In conditiile art. (1) si (2), judecatorii si procurorii pot avea acces
la informatiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, cu
respectarea principiului necesitatii de a cunoaste, in concordanta cu
atributile specific”.
- Excluderea acuzatilor si avocatilor de la studiul volumelor cu documente clasificate din dosare
ART. 11 – “In cauzele care contin si documente clasificate, documentele respective se pastreaza in volume separate, care nu sunt accesibile publicului. Aceste
documente pot fi accesibile personalului instantelor sau, dupa caz, al
parchetelor, partilor, aparatorilor acestora, expertilor, interpretilor,
potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 182/2002, cu modificarile
si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 585/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare, respectiv Hotararea Guvernului
nr. 781/2002 si numai daca detin certificat de securitate pentru acces la informatiile clasificate sau autorizatie de acces,
corespunzator clasei, respectiv nivelului de secretizare al fiecaruia
dintre documentele volumului corespunzator si daca argumenteaza
principiul necesitatii de a cunoaste”.
Evident
ca un urmarit penal nu poate avea certificat ORNISS de acces la
informatii clasificate, astfel incat apararea este eliminata,
magistratii putand sa trimita in judecata si sa condamne un om pe probe
clasificate, pe care acuzatul nu le cunoaste si impotriva carora nu
poate formula aparari! O atare situatie este interzisa de CEDO!
- Biroul securistului in toate instantele si parchetele
ART.
11 – (5) Studierea documentelor clasificate se poate face numai in
prezenta unei persoane din structura de securitate a institutiei, in
spatiile special amenajate...”
ART.
16. - “Prezentele norme se completeaza, se interpreteaza si se aplica
in concordanta cu dispozitiile legale speciale privind protectia
informatiilor clasificate, respectiv Legea nr. 182/2002...”
Cu alte cuvinte, SRI
devine gestionarul intregii proceduri de aprobare, control si
sanctionare pe linia documentelor clasificate din instante si secrete,
inclusiv a pazei spatiilor structurilor de securitate. Astfel, orice judecator sau procuror poate fi monitorizat, ascultat permanent de structurile de preventie ale SRI,
ceea ce se potriveste la fix cu declaratiile generalului SRI Dumitru
Dumbrava, care a confirmat ca Justitia a devenit “un camp tactic” al
serviciului de informatii pana la solutionarea definitiva a cauzelor.
Daca aveti inca indoieli, cititi in continuare atributiile SRI conferite
de Legea informatiilor clasificate:
Legea
nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protectia informatiilor
clasificate, modificata prin Legea nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata
in MO nr. 515 din 14 august 2013
Atributiile Serviciului Roman de Informatii
ART. 34 - In
vederea coordonarii activitatii si exercitarii controlului asupra
masurilor privitoare la protectia informatiilor clasificate din sfera sa
de competenta, Serviciul Roman de Informatii are urmatoarele atributii
principale:
a)
elaboreaza, in colaborare cu autoritatile publice, standardele
nationale pentru informatiile clasificate si obiectivele de implementare
a acestora;
b) supravegheaza actiunile intreprinse de autoritatile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c)
acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a
scurgerilor de informatii clasificate, intocmite de autoritatile si
institutiile publice, regiile autonome si societatile comerciale
detinatoare de asemenea informatii;
d) verifica
modul in care sunt respectate si aplicate normele legale privind
protectia informatiilor clasificate de catre autoritatile si
institutiile publice;
e) realizeaza la fata locului verificari si revizuiri de programe care vizeaza protectia informatiilor clasificate;
f)
conlucreaza cu Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de
Stat si cu Autoritatea Nationala de Securitate in toate problemele
privind aplicarea prezentei legi;
g)
acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor si a locurilor care
prezinta importanta deosebita pentru protectia informatiilor
clasificate, la cererea conducatorilor autoritatilor si institutiilor
publice, a agentilor economici si a persoanelor juridice de drept
privat, si supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a
acestora;
h)
organizeaza si raspunde, potrivit dispozitiilor legale, de colectarea,
transportul si distribuirea in tara a corespondentei cu caracter secret
de stat si a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i)
analizeaza si stabileste masurile in legatura cu reclamatiile sau cu
sugestiile legate de modul in care sunt aplicate programele de protectie
a informatiilor clasificate;
j) constata
nerespectarea normelor privind protectia informatiilor clasificate si
aplica sanctiunile contraventionale prevazute de lege, iar atunci cand
faptele constituie infractiuni, sesizeaza organele de urmarire penala.“
Accesari:876
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu