Continua
reactiile in scandalul provocat de seful Directiei Juridice din SRI,
generalul Dumitru Dumbrava, care a explicat cum instantele au devenit
„camp tactic” si cum serviciile urmaresc dosarele pana la solutionarea
lor definitiva. Asa cum se stie, asociatiile profesionale ale
magistratilor – Asociatia Magistratilor din Romania, Uniunea Nationala a
Judecatorilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania – au
sesizat CSM in urma declaratiilor lui Dumbrava, cerand sa fie aparata
independenta Justitiei. In mod inexplicabil la prima vedere, dar
explicabil daca tinem cont de componenta CSM, cererea asociatiilor a
fost respinsa, considerandu-se ca afirmatiile generalului Dumitru
Dumbrava nu au afectat independenta Justitiei. Asta in conditiile in
care membrii CSM sar ca arsi de fiecare data cand vreun jurnalist sau
politician ii critica pe ei sau sistemul pe care il servesc cu
loialitate.
Practic,
CSM si-a abandonat rolul constitutional de garant al independentei
Justitiei. Iar asta o spune, intr-un interviu acordat publicatiei Timpolis, judecatoarea Dana Girbovan (foto dreapta, alaturi de presedinta UNJR, Natalia Roman) de la Curtea de Apel Cluj, membra a Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania:
„Decizia
CSM de a nu apara independenta justitiei fata de afirmatiile
generalului SRI Dumitru Dumbrava, care a declarat ca instantele de
judecata au devenit “camp tactic” pentru serviciile secrete, dovedeste, o
data in plus, ca aceasta institutie isi rateaza rolul constitutional de
garant al independentei justitiei. Mai mult, decizia CSM intretine
suspiciunile legate de incalcarea garantiilor unui proces echitabil
pentru orice persoana care a pierdut o cauza in instanta.
Pentru
a intelege gravitatea atat a afirmatiilor generalului SRI Dumitru
Dumbrava, confirmate si de directorul SRI, cat si a lipsei de condamnare
din partea CSM-ului a acestor afirmatii, doresc sa lamuresc ce inseamna
independenta justitiei. Pe scurt si in mod esential, independenta
justitiei este dreptul fundamental al fiecarui cetatean de a fi judecat
in mod impartial de un judecator care pronunta hotararea doar in baza
legii si constiintei sale, ferit de orice presiuni, influente, directe
sau indirecte, deschise sau obscure, din partea oricui ar veni.
Independenta
justitiei, asadar, nu trebuie inteleasa doar in sensul ca procurorii
pot acuza pe oricine, indiferent de pozitia publica pe care persoana o
are, ci si ca orice persoana care sta in fata judecatorului are parte de
un proces echitabil, fiind judecat de un judecator care nu este si nici
nu pare a fi influentat din exterior”.
Dana
Girbovan: „Nimeni nu contesta ca afirmatiile acestor politicieni ori
jurnalisti nu ar fi necesitat atentia CSM, dar niciuna dintre acele
afirmatii nu au greutatea cuvantului unui general SRI, care spune ca
instantele sunt “camp tactic” pentru acest serviciu de informatii”
In
acelasi interviu, judecatoarea Dana Girbovan face o paralela intre
modul in care CSM reactioneaza in cazul declaratiilor despre Justitie
facute de politicieni sau jurnalisti si modul in care a reactionat in
cazul afirmatiilor generalului Dumitru Dumbrava. Dana Girbovan atrage
atentia, in acest sens, ca nicio declaratie a unor jurnalisti sau
politicieni nu poate avea greutatea celei facute de un general SRI:
„In
cazul declaratiilor generalului SRI, asociatiile profesionale ale
judecatorilor, sustinute de peste o suta de judecatori individuali, au
apreciat ca acestea sunt de natura sa aduca atingere independentei
justitiei, prin transmiterea unui mesaj ce naste aparenta ca SRI ar
depasi limitele prevazute de lege in implicarea sa in actul de justitie.
Am argumentat in cererea noastra ca mentinerea interesului SRI intr-un
dosar, pana la finalizarea acestuia, nu are suport legal si ca folosirea
notiunii de „camp tactic” – prin raportare la faza de judecata – este
inadmisibila. “Camp tactic” pentru un serviciu secret presupune nu doar o
atitudine pasiva, ci si desfasurarea unor actiuni secrete specifice
care pot influenta si vicia actul de justitie, ceea ce incalca
principiul unui proces public si echitabil. Aceste
afirmatii au un caracter concret si la acestea ne-am raportat atunci
cand am adresat cererea catre CSM. Ne-am fi asteptat ca argumentelor
noastre, exhaustiv prezentate, sa li se fi raspuns motivat si punctual.
Or, raportul Inspectiei Judiciare nu face nici pe departe acest lucru.
Pana
in prezent, CSM-ul a decis, in mai multe randuri, ca afirmatiile mai
multor oameni politici si jurnalisti ar fi afectat independenta
justitie, atunci cand acestea au ca efect scaderea increderii publicului
in actul de justitie. Nimeni nu contesta ca
afirmatiile acestor politicieni ori jurnalisti nu ar fi necesitat
atentia CSM, dar niciuna dintre acele afirmatii nu au greutatea
cuvantului unui general SRI, care spune ca instantele sunt “camp tactic”
pentru acest serviciu de informatii.
(...)
Orice
cetatean care are pe rol un dosar instrumentat cu sprijinul SRI, citind
interviul generalului Dumbravi, in care se vorbeste despre mentinerea
SRI in “campul tactic” pe parcursul judecarii cauzei, poate avea
suspiciunea rezonabila fie ca judecatorii au acces la niste informatii
ce pentru el sunt secrete, fie ca asupra judecatorului se fac presiuni
ce pot avea efecte in pronuntarea hotararii. Afirmatiile
explozive ale generatului SRI trebuiau sa fi starnit reactii imediate nu
doar din partea CSM, dar si a Presedintiei, a Comisiei de Control a
SRI, a conducerii SRI si a presei, insa s-a putut lesne vedea ca toata
lumea a incercat sa minimalizeze problema si sa o rezolve succint si
formal.
Lupta
anticoruptie este esentiala pentru bunastarea si securitatea Romaniei,
insa indiferent de importanta protagonistilor acestei lupte, regulile
trebuie respectate pentru a nu discredita si arunca in derizoriu aceasta
lupta. Daca exista ingrijorari cu privire la depasirea de catre SRI a
cadrului legal, ele trebuie discutate in mod real si concret,
incertitudinile – lamurite, problemele – solutionate. Posibilitatea
implicarii serviciilor de informatii in actul de judecata, prin
mijloace de actiune specifice acestora, reprezinta un risc prea grav
pentru a fi ignorat sau tratat cu superficialitate, chiar de catre CSM.
Asteptam
cu interes, de aceea, ca CSM sa publice motivarea deciziei pentru a
putea si noi intelege cum un jurnalist, scriind un articol, poate afecta
mai mult independenta justitiei decat afirmatiile unui general SRI din
care rezulta, cel putin la nivel de aparenta, ca acest serviciu secret
este implicat in actul de justitie dincolo de limitele legii”.
Judecatoarea
Dana Girbovan a criticat si atitudinea membrilor CSM de a nu pune la
dispozitia asociatiilor profesionale ale magistratilor raspunsul primit
de la SRI in cazul declaratiilor generalului Dumbrava:
„Cand
un general SRI afirma ca instantele de judecata – care trebuie sa fie
independente – au devenit “camp tactic” pentru activitatile unui
serviciu secret, solicitarea CSM-ului sa clarifice aceasta problema era
imperativa.
SRI
a transmis Inspectiei Judiciare un set de informatii care au stat la
baza hotararii CSM mai sus amintite. Ni s-a parut firesc, de aceea, ca
acea nota de la SRI sa ne fie comunicata si noua, in conditiile in care
sesizarea Inspectiei a fost consecinta solicitarilor noastre. Din
dezbaterile Plenului CSM am inteles, insa, ca nota a fost clasificata ca
fiind „secret de serviciu” de catre SRI, motiv pentru care ni s-a
refuzat accesul la continutul sau. Lucru inadmisibil”.
Judecatoarea
Dana Girbovan: „Tacerea CSAT-ului fata de clarificarea existentei
ofiterilor acoperiti in randul magistratilor este inexplicabila si
ingrijoratoare. Aceasta lipsa de reactie este o eroare institutionala ce
se perpetueaza de zece ani si submineaza increderea in Justitie”
De
asemenea, Dana Girbovan s-a referit si la problema existentei
ofiterilor acoperiti in randul magistratilor. Judecatoarea a acuzat
lipsa de reactie a CSAT-ului, care inca nu a clarificat acest subiect,
aratand ca in acest mod este subminata increderea in Justitie. Girbovan a
atras atentia ca este inadmisibil ca CSAT sa nu verifice timp de zece
ani veridicitatea declaratiilor date de magistrati in ceea ce priveste
colaborarea cu serviciile de infirmatii:
„Tacerea
CSAT-ului fata de clarificarea existentei ofiterilor acoperiti in
randul magistratilor este inexplicabila si ingrijoratoare. Aceasta lipsa de reactie este o eroare institutionala ce se perpetueaza de zece ani si submineaza increderea in Justitie.
Magistratii,
conform legii, nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti,
informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Din acest
motiv, anual, fiecare magistrat da o declaratie autentica in acest sens,
declaratie a carei realitate este verificata de CSAT fie din oficiu,
fie la solicitarea CSM sau a ministrului Justitiei. Ca atare, obligatia
CSAT de a verifica existenta ofiterilor acoperiti din Justitie deriva
direct din lege si nu tine de indicii pe care CSM sau alte institutii ar
trebui sa le furnizeze. Aceasta chestiune se pare ca a fost gresit
inteleasa.
Incompatibilitatea
expresa dintre profesia de magistrat si cea de lucrator ori colaborator
a unui serviciu secret a fost introdusa in lege in 2004, cand s-a
stabilit si un cadru special pentru ca aceasta sa fie efectiva. Astfel,
declaratiile date anual de catre magistrati trebuie controlate de CSAT
si sunt sub sanctiunea atragerii raspunderii penale, iar incalcarea
interdictiei are ca si consecinta inlaturarea din profesie. Posibilitatea
existentei in Justitie a ofiterilor acoperiti ai serviciilor de
informatii incalaca, in modul cel mai brutal, independenta magistratului
si a justitiei in ansamblu, din acest motiv preocuparea extrem de
serioasa a legiuitorului pe acest subiect este pe deplin justificata.
Cu
toate acestea, desi au existat si in trecut cereri ale verificarii
declaratiilor magistratilor, ca nu sunt ofiteri acoperiti, CSAT
nu a efectuat de zece ani verificarile pe care legea i le impune.
Ignorarea acestui subiect nu mai poate fi tolerata, deoarece mentine un
val de suspiciune generalizata asupra sistemului judiciar in ansamblul
sau, suspiciune ce trebuie curmata: daca exista in Justitie ofiteri
acoperiti ai serviciilor de informatii, acestia trebuie inlaturati din
sistem, iar daca nu exista, avem certitudinea absolut necesara a unui
sistem neafactat pe acest plan.
Asa
cum am aratat deja, exista o dispozitie expresa si speciala in lege in
acest sens, ce obliga CSAT sa verifice declaratiile magistratilor, iar
cei care sunt ofiteri acoperiti sa fie scosi din sistemul de justitie.
Aceasta dispozitie legala prevaleaza asupra oricaror alte reglementari
de functionare a serviciilor secrete care prevad cum sa-si protejeze
acoperitii. Din acest motiv este imperativ ca CSAT sa dea curs
solicitarii magistratilor si sa verifice individual, subliniez
individual, fiecare declaratie data de judecatori si procurori,
preferabil incepand de la varful sistemului catre baza, si sa comunice
rezultatul acestor verificari.
Afirmatii de genul „nu exista ofiteri acoperiti printre magistrati pentru ca nu permite legea” nu acopera nici pe departe nici litera, nici spiritul dispozitiei legale mai sus detaliate”.
Afirmatii de genul „nu exista ofiteri acoperiti printre magistrati pentru ca nu permite legea” nu acopera nici pe departe nici litera, nici spiritul dispozitiei legale mai sus detaliate”.
Accesari:365
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu