Nu
mai putin de 168 de judecatori si procurori din intraga tara contesta
tentativa Consiliului Superior al Magistraturi, condus de Marius Tudose,
de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor. Este
vorba despre cele 3 propuneri aflate la punctul 8 pe ordinea de zi a
sedintei de marti, 21 iulie 2015, a Comisiei nr. 1 a CSM - independenta
si responsabilizarea justitiei.
Astfel,
142 de judecatori si 26 de procurori au redactat, semnat si transmis
Plenului CSM, duminica 26 iulie 2015, un memoriu de protest in care isi
exprima dezacordul fata de reintroducerea numirii directe in functia de
judecator ori procuror a magistratilor asistenti si a avocatilor cu
vechime de cel putin 18 ani si fata de schimbarea modalitatii de
sustinere a examenului de promovare in functii de executie, prin
instituirea ca proba a unei evaluari a activitatii profesionale pe
ultimii 3 ani. De asemenea, semnatarii memoriului critica reintroducerea
prevederii privind numirea fostilor magistrati cu vechime de minimum 10
ani in functii vacante la instante sau parchete de acelasi grad cu cele
unde au functionat.
Prezentam in continuare memoriul de protest si lista judecatorilor si procurorilor semnatari:
„Catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,
Institutul National al Magistraturii,
Ministerul Justitiei
MEMORIU DE PROTEST impotriva propunerilor Comisiei nr. 1
– independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea
activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare, integritatea
si transparenta sistemului judiciar din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, sedinta din 21.07.2015, ora 10.00, pct. 8, referitoare la
modificarea legilor justitiei, accesibile la pagina web
http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_07_2015__75429_ro.pdf, respectiv:
-reintroducerea
numirii directe in functia de judecator ori procuror a magistratilor
asistenti si a avocatilor cu vechime de cel putin 18 ani, exclusiv pe
baza de interviu, la judecatorii si la parchetele de pe langa acestea
(art. 33 ind. 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004)
-schimbarea
modalitatii de sustinere a examenului de promovare in functii de
executie, prin instituirea ca proba a unei asa numite evaluari a
activitatii profesionale pe ultimii 3 ani (transformarea unei conditii
de participare in nota de promovare) (art. 46 din Legea nr. 303/2004)
-reintroducerea
prevederii privind numirea fostilor magistrati cu vechime de minim 10
ani in functii vacante la instante sau parchete de acelasi grad cu cele
unde au functionat. (art. 33 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 303/2004),
considerand ca toate aceste propuneri vor determina grave consecinte asupra sistemului judiciar.
Atragem atentia
ca aceste modificari, efectuate in conditii netransparente, fara
consultarea magistratilor, reprezinta o intoarcere la prevederi a caror
inlaturare a fost sustinuta de tot corpul judiciar in perioada 2007-2009
si au fost puternic criticate prin rapoartele cu privire la sistemul
judiciar in cadrul monitorizarii justitiei prin Mecanismul de Cooperare
si Verificare (MCV) agreat de Uniunea Europeana si Romania.
1. Prin
aceste propuneri se nesocotesc flagrant actele internationale care
consacra principiile fundamentale privind independenta judecatorilor –
importanta selectiei, pregatirii si a conduitei profesionale a acestora,
respectiv a standardelor obiective ce se impun a fi respectate atat la
intrarea in profesia de magistrat, cat si la instituirea modalitatilor
de promovare.
Potrivit
Principiilor Fundamentale privind Independenta Judecatorilor, adoptate
de Congresul al VII-lea al Natiunilor Unite, aprobate prin rezolutiile
Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite nr. 40/32 din 29
noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985, 'cei selectati pentru
functiile de judecator vor fi persoane integre si competente, avand
pregatire adecvata sau calificare juridica. Orice metoda de selectie si
de promovare a judecatorilor/procurorilor va fi elaborata astfel incat
sa nu permita numirile pe motive necorespunzatoare' (pct. 10).
De asemenea, la
pct. 13 se prevede ca 'promovarea judecatorilor, oriunde exista un
astfel de sistem, trebuie sa aiba la baza factori obiectivi, in special
calificarea profesionala, integritatea si experienta.'
Comitetul de
Ministri al Consiliului Europei a recomandat guvernelor statelor membre
sa adopte sau sa consolideze toate masurile necesare pentru promovarea
rolului judecatorilor, in mod individual, dar si al magistraturii, in
ansamblu, in vederea promovarii independentei acestora, aplicand, in
special, urmatoarele principii: (...) I.2.c. 'orice decizie referitoare
la cariera profesionala a judecatorilor trebuie sa se bazeze pe criterii
obiective, selectia si promovarea judecatorilor trebuie sa se faca dupa
meritele si in functie de pregatirea profesionala, integritatea,
competenta si eficienta acestora'. (Recomandarea nr. (94)/12 din 13
octombrie 1994, cu privire la independenta, eficienta si rolul
judecatorilor)
Orice 'criterii
obiective' care cauta sa garanteze ca selectarea si cariera
judecatorilor se bazeaza pe merite, tinand cont de pregatirea
profesionala, integritate, capacitate si eficienta' nu pot fi definite
decat in termeni generali. Se urmareste in primul rand conferirea unui
continut aspiratiilor generale spre 'numirea pe baza de merit' si
'obiectivism', alinierea teoriei la realitate.
Standardele
obiective se impun nu numai pentru a exclude influentele politice, si
pentru a preveni riscul aparitiei favoritismului, conservatorismului si a
'nepotismului', care exista in masura in care numirile sunt facute
intr-o maniera nestructurata. Desi experienta profesionala
corespunzatoare este o conditie importanta pentru promovare, vechimea in
munca, in lumea moderna, nu mai este general acceptata ca principiu
dominant de determinare a promovarii.
Publicul
manifesta un interes sporit nu numai fata de independenta, ci si fata de
calitatea sistemului judecatoresc si, mai ales in vremuri cand se
produc mari schimbari. Poate exista o eventuala sacrificare a
dinamismului atunci cand promovarile se bazeaza in intregime pe vechimea
in munca, ce nu poate fi justificata printr-un castig real in ceea ce
priveste independenta.
2.
Recrutarea judecatorilor si procurorilor trebuie sa fie efectuata
exclusiv pe baza de concurs – indicatiile Raportului Comisiei Europene
din 4 februarie 2008, recomandarile Comitetului de Ministri al
Consiliului Europei si ale Consiliului Consultativ al Judecatorilor
Europeni.
Prin propunerile
inaintate de Comisia nr. 1 catre Plenul CSM, privind reinstituirea
modalitatii de intrare in profesia de magistrat exclusiv prin interviu
pentru avocatii si magistratii-asistenti cu vechime in profesia
respectiva de 18 ani, se nesocotesc masurile luate ca urmare a
monitorizarii sistemului judiciar in cadrul MCV pana in prezent.
Practic, se urmareste intoarcerea la procedurile ad-hoc de recrutare, cu
incalcarea grava a tuturor principiilor pe care Romania s-a angajat sa
le respecte.
Aceasta propunere
nu este justificata de vreun numar imens de locuri vacante in sistem.
Dimpotriva, criza locurilor vacante nu mai exista la momentul actual,
chiar si fara adoptarea acestor noi prevederi, numarul auditorilor de
justitie selectati anual va fi din ce in ce mai mic, probabil
concursurile de admitere se vor organiza o singura data la doi ani,
pentru ca nu mai sunt multe posturi vacante in sistem, prin urmare nicio
justificare de acest gen nu se aplica.
Totodata, un
argument legat de faptul ca anumite locuri de la judecatoriile izolate,
cu activitate redusa, nu se vor ocupa nu justifica o astfel de masura cu
impact grav si de neadmis asupra sistemului judiciar. Masurile care
trebuie luate pentru aceste judecatorii, ineficiente in activitate, este
de desfiintare, iar nu de recrutare in sistem exclusiv prin interviu.
Mai mult, nu exista niciun caz in care un judecator sau procuror admis
in magistratura prin concurs sa refuze sa accepte un post la o
judecatorie cu activitate redusa.
Reamintim ca,
potrivit Raportului Comisiei Europene din 4 februarie 2008 privind
progresele din Romania in domeniul reformei sistemului judiciar -
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0062&from=EN
, angajamentul luat de Romania a fost cel de elaborare si punere in
aplicare in sistemul judiciar a unei scheme de personal rationale si
realiste, pe baza unei evaluari continue a necesitatilor.
Comisia Europeana
a constatat ca jumatate din recrutarile in sistemul judiciar au urmat o
procedura ad-hoc pentru a asigura ocuparea rapida a posturilor vacante
existente, pe baza de interviuri si experienta in munca, fara a controla
calificarile sau pregatirea noului magistrat.
Atragem atentia
asupra faptului ca si anterior acestui raport au fost facute recomandari
cu privire la modul de recrutare a magistratilor, astfel incat acestia
sa corespunda noilor exigente impuse nu in ultimul rand de evolutia
legislatiei si jurisprudentei, precum si de aplicarea normelor de drept
al Uniunii Europene, a jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii
Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, dupa cum
am aratat la punctul 1, prin Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de
Ministri al Consiliului Europei catre statele membre cu privire la
independenta, eficienta si rolul judecatorilor, se atrage atentia
statelor membre cu privire la necesitatea numirii si promovarii
judecatorilor pe criterii obiective, care sa aiba la baza competenta
profesionala, integritatea si eficienta acestora.
Motivul pentru
care s-a apelat la recrutarile prin interviu si fara a asigura
garantiile stipulate (examen si formare initiala) a fost, la nivelul
perioadei 2004-2008, necesitatea ocuparii rapide a locurilor vacante din
sistem. in aceste conditii, au fost sacrificate, pentru a se asigura
'cantitatea', aspecte esentiale legate de 'calitatea' actului de
justitie. Cei recrutati prin interviu nu sunt in masura sa raspunda
exigentelor actuale ale profesiei de magistrat din moment ce nu le-au
fost testate cunostintele si nu au fost anterior pregatiti pentru a
raspunde acestor exigente. Admiterea prin interviu este o solutie
paguboasa care creeaza un dezechilibru si care, in realitate, opreste
accederea in magistratura a celor cu adevarat motivati.
3.
Avantajele recrutarii si promovarii pe baza de concurs – admitere la
Institutul National al Magistraturii; rolul Institutului National al
Magistraturii in formarea magistratilor, exigentele actuale ale
profesiei de magistrat.
Dispozitiile
Legii nr. 303/2004, cat priveste recrutarea magistratilor exclusiv pe
baza de examen, si promovarea magistratilor, exclusiv prin examen, nu
trebuie schimbate.
Modalitatea
principala de admitere in magistratura trebuie sa ramana concursul de
admitere la Institutul National al Magistraturii, iar modalitatea
principala si unica de promovare in functiile de executie trebuie sa fie
examenul obiectiv.
in mod
exceptional, asadar in cazuri extraordinare, pot fi numiti tot pe baza
de concurs, persoanele indicate la art. 33 alin. 1 din Legea nr.
303/2004, dupa concurs si numire, acestia urmand un curs de formare
profesionala in cadrul Institutului National al Magistraturii.
Propunerea
criticata – de intrare in profesie a avocatilor si
magistratilor-asistenti cu minim 18 ani vechime - nu reglementeaza ca
acei primiti in magistratura fara concurs sa urmeze cursuri de formare
profesionala si nici sa sustina la finalul cursurilor de formare un
examen a carui nepromovare sa atraga eliberarea din functie, nu sunt
propuse niciun fel de dispozitii tranzitorii pentru a reglementa
situatia magistratilor care au fost numiti fara concurs.
Rolul
Institutului National al Magistraturii este acela de a forma magistratul
in acord cu modelul de magistrat european. Formarea unui astfel de
magistrat, perfectionarea sistemului de pregatire a magistratilor si,
mai ales, de selectie a acestora, constituie preocupari permanente si in
alte state membre, acest obiectiv revenind in exclusivitate scolilor
nationale de magistratura. Spre exemplu, scoala Nationala de
Magistratura din Franta doreste reformarea sistemului de primire in
profesie in felul urmator: prin introducerea testelor de personalitate
pentru a detecta eventualele dificultati legate de fragilitatea
psihologica a candidatilor, identificarea capacitatii de rationament si
decizie, iar in cadrul formarii magistratilor se urmareste:
dobandirea/aprofundarea cunostintelor de limbi straine, stapanirea
dreptului UE si a celui international, cunoasterea sistemelor de drept
straine prin programe de schimb intre scolile de magistratura, stagiu
obligatoriu in strainatate. Asadar, se observa clar preocuparea pentru
selectia cat mai buna si pentru o formare cat mai avansata a
magistratului.
In schimb, in
Romania, se constata in acest plan, prin inaintarea propunerilor
criticate de noi, un puternic regres. Desi sunt create bazele
legislative pentru o astfel de selectie si promovare pe
criterii obiective, in mod cu totul inexplicabil se propune intarirea
modalitatilor de primire in profesie pe baza unei selectii superficiale
si arbitrare.
Din perspectiva
propunerii referitoare la primirea in profesia de magistrat exclusiv pe
baza de interviu, atragem atentia ca reintoarcerea la prevederile anilor
2004-2008,va conduce in mod cert la consecinte pe care le apreciem ca
fiind extrem de grave, iar daca exista opinii contrare, in combaterea
acestora, precizam inca o data cerintele pe care trebuie sa le
indeplineasca un magistrat pentru a corespunde profilului de magistrat
actual: cunostinte temeinice de drept intern, de drept al Uniunii
Europene si familiarizarea cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii
Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, valorificarea
corecta a acestora, deprinderea unor tehnici corecte de intocmire a
actelor procedurale, cunoasterea a cel putin doua limbi de circulatie
internationala, cunostinte de operare PC, familiarizarea cu regulile de
deontologie profesionala, motivatie puternica pentru a desfasura o
cariera si nu pentru a considera profesia de magistrat o trecere
pasagera cu finalizarea unor avantaje materiale (un anumit cuantum al
pensiei speciale, spre exemplu, dupa 1-2 ani in profesie, asa cum s-a
intamplat si in anii 2007-2009).
Ne punem firesc
intrebarea: vor corespunde avocatii si magistratii asistenti, indiferent
de vechimea in alte functii, care nu au beneficiat de formare
profesionala si care nu au fost selectati pe baza de competenta
profesionala, profilului indicat? Raspunsul nostru este evident negativ.
In ceea ce
priveste schimbarea modalitatii de promovare in functii de executie,
suntem impotriva unui criteriu insuficient si total subiectiv – evaluare
a activitatii in ultimii 3 ani, in detrimentul unei examinari
obiective.
Evaluarea pe
ultimii 3 ani nu constituie o proba, fiind o procedura lipsita de
transparenta si de predictibilitate, neputand conduce la concluzia ca
notele acordate sunt sustinute de aprecieri obiective. Dimpotriva, orice
sursa de apreciere subiectiva trebuie inlaturata. Or, o astfel de
modalitate propusa va da nastere la suspiciuni privind evaluarea
anumitor candidati si modul in care au obtinut anumite calificative,
desi notele la proba scrisa nu ii indreptateau la aceste calificative.
Reiteram aici recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului
Europei, cu privire la promovarea judecatorilor, care trebuie sa se faca
dupa meritele si in functie in principal de pregatirea profesionala, apoi integritatea, competenta si eficienta acestora.
Or, acestea pot
fi examinate doar prin intermediul unui examen, iar nu pasand sarcina
examinarii catre o evaluare de natura sa departajeze candidati de
aceeasi valoare in mod neprevizibil si nejustificat.
Atragem atentia
si asupra aspectului ca nu se face vreo diferentiere cat priveste
evaluarea, daca aceasta priveste ultimii 3 ani in activitatea efectiva
in instante/parchete ori daca priveste o activitate in urma detasarii in
diverse alte autoritati: Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor
Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naional al
Magistraturii etc. Exista o diferenta majora de evaluare in ce priveste
autoritatile mentionate, ceea ce denota gradul si mai mare de
subiectivism al criteriului propus.
Evaluarea pe
anumite perioade de timp nu poate constitui o bariera in promovare prin
instituirea sa ca proba cu o pondere de 50% din nota finala. Acest
sistem este total inacceptabil, evaluarea nu poate constitui decat un
criteriu de inscriere la examen, ceea ce si constituie la momentul
actual. Evaluarea vizeaza indeplinirea conditiilor de integritate si
eficienta mai sus indicate si se exprima in calificative, iar nu in
note. Nu poate fi mai mult d o conditie de participare la examen, iar nu
de promovare a examenului.
Totodata,
criticam lipsa oricaror precizari privind proba scrisa la promovare in
functii de executie, nefiind detaliat in ce consta aceasta proba scrisa,
ce inseamna caracter practic si reiesind ca o evaluare a cunostintelor
teoretice (care se impune in special la acest moment al intrarii in
vigoare de noi coduri) si a pregatirii profesionale, a fost inlaturata
total. Pregatirea profesionala, primul criteriu luat in considerare de
Recomandarea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, a fost cu
totul exclusa.
Aratam ca este
discutabila propunerea referitoare la marirea excesiva a vechimii pentru
promovare (7 ani vechime efectiva pentru tribunal, 10 ani vechime
efectiva pentru curte de apel), iar aceasta trebuie raportata la
capacitatile sistemului. O vechime foarte mare poate sa inlature orice
stimulare de dezvoltare a magistratilor si sa determine o plafonare a
acestora din punct de vedere al carierei. Desi, in mod repetat, s-a pus
in vedere membrilor Consiliului Superior al Magistraturii necesitatea
unei reglementari in cadrul examenelor de promovare in sensul instituiri
unei vechimi efective la instanta imediat inferioara (2-3 ani), aceasta
nu trebuia inteleasa ca o instituire a unei vechimi pentru promovare la
tribunal si curte de apel care nu este justificata de Comisie prin date
concrete.
Apar vadite
neconcordante in propunerile inaintate, deoarece, pe de o parte, se
mareste vechimea pentru promovare la peste un deceniu, ceea ce denota ca
nu mai exista locuri vacante in sistem, iar, pe de alta parte, se
instituie modalitati de primire in sistem ce pot fi justificate doar de
un numar excesiv de mare de locuri vacante la toate nivelurile de
jurisdictie (spre ex. reprimirea in profesie a celor care au avut
functii de magistrati timp de minim 10 ani).
Niciun studiu al
capacitatilor sistemului nu insoteste propunerile Comisiei si niciun fel
de argumente nu sunt aduse in sprijinul lor.
4.
Recrutarea prin interviu si recrutarea prin examen – carentele
recrutarii prin interviu si exemple concrete din interviuri; modalitatea
de sustinere a examenelor de admitere la Institutul National al
Magistraturii si direct in magistratura, numarul, complexitatea
examenelor si pregatirii din cadrul Institutul National al Magistraturii
si obiectivul principal al acesteia – formarea unui corp de magistrati
care sa corespunda profilului optim actual.
Carentele
recrutarii magistratilor pe baza exclusiv de interviu transpar din
insasi modalitatea efectiva de examinare. Astfel, in perioada anilor
2004-2008 acestia au fost supusi unui interviu, la care intrebarile pot
fi calificate cu multa ingaduinta formale, de catre orice absolvent al
facultatilor de drept. Exemplele sunt cunoscute: 'ce spuneti cand
intrati in sala de judecata?, cum reactionati cand un justitiabil sta cu
caciula pe cap in sala?, care este competenta judecatoriilor?' (a se
vedea
http://www.juridice.ro/32213/interviuri-intrare-magistratura-concurs.html).
Magistratii astfel examinati au fost numiti fara a fi supusi unui test
in ceea priveste competenta profesionala, motivat de experienta pe care
acestia au acumulat-o. Nu este negata abilitatea profesionala a acestora
care se recomanda in profesia din care provin, nu in aceea de
magistrat. Admiterea in serviciul public, ca peste tot in lumea
considerata moderna, trebuie facuta urmare unui examen, care trebuie sa
evalueze cunostintele teoretice ale candidatului, care se presupune ca
nu are, la acel moment, practica serviciului (practica e personala iar
invatarea unor spete indicate intr-o bibliografie nu face dovada
experientei, competentei si eficientei, ci eventual a memoriei
candidatului).
Spre comparatie,
cei numiti pe baza de concurs sunt supusi mai intai unui examen
eliminatoriu, de dificultate ridicata (cel mai dificil dintre toate
examenele aferente profesiilor juridice) cu privire la cunostinte de
drept, apoi unui interviu care pune cu totul alte probleme candidatilor.
Astfel, se cunoaste ca in cadrul acestui interviu candidatii sunt
supusi unui adevarat examen, care are o parte psihologica si o parte
referitoare la norme de deontologie (spete carora candidatii trebuie sa
le gaseasca solutii in acord cu normele codului deontologic). Ulterior,
acestia urmeaza doi ani cursuri de formare profesionala, finalizate - la
randul lor - cu multiple alte examene, de ordinul zecilor.
Experienta
acumulata in alte profesii, respectiv avocat, consilier juridic, notar,
magistrat asistent, nu inseamna si insusirea tuturor cunostintelor
necesare, corespunzator profilului actual de magistrat. Pentru a putea
deveni magistrat, esential este sa fie intrunite, in principal, cerinte
referitoare la competenta profesionala si integritate, iar indeplinirea
conditiei referitoare la competenta profesionala nu se poate verifica
altfel decat prin testare.
Asadar, cei
primiti pe baza de interviu sunt admisi printr-o verificare formala si
superficiala in bloc, atat a cunostintelor juridice cat si motivarii
psihologice, si fara ca ulterior sa fie supusi unei formari
profesionale, motivat de experienta pe care o au, argument care porneste
de la premise false. Trebuie tinut seama obligatoriu de realitatea
imediata din Romania, care nu indica cele mai inalte standarde in ceea
ce priveste pregatirea din domeniul juridic. De cele mai multe ori,
aceasta este superficiala.
Sustinerea
examenelor identifica acele persoane care s-au preocupat de pregatire
continua si actuala si care au motivatie puternica de a deveni
magistrati si de a se supune formarii in acest scop.
Desi experienta
profesionala este doar unul dintre criteriile ce pot fi avute in vedere
pentru admiterea in magistratura sau promovarea in sistem, in fapt, prin
propunerile formulate, s-a substituit tuturor celorlalte criterii, din
moment ce restul lor nu mai sunt avute in vedere si nu sunt
corespunzator verificate in cazul celor numiti direct pe post, fara
concurs. Vechimea in alte profesii a devenit o conditie suficienta
pentru numirea in magistratura, fiind greu de sustinut ca 'interviul'
reprezinta, cu adevarat, o verificare a cunostintelor acumulate, precum
si a cerintelor psihologice care trebuie intrunite de catre magistrati.
Mai mult decat atat, vechimea nu este luata in considerare numai la
admiterea in profesie, ci este valorificata inca o data, permitandu-se
acestor magistrati numiti fara concurs sa acceada direct la instantele
superioare.
CONCLUZII:
Consideram ca solutia pentru ocuparea putinelor locurilor vacante din magistratura nu
este si nu poate fi aceea a facilitarii intrarii in magistratura prin
interviu a unor persoane nemotivate si nepregatite sa faca fata
cerintelor actuale. Avand in vedere maniera in care este
perceput de catre opinia publica corpul magistraturii actuale, nu se
poate spune ca imaginea justitiei se va imbunatati prin generalizarea
sistemului recrutarii pe baza de interviu, prin chestionarea absolut
formala a 'candidatului' (de fapt, am putea sa-l numim 'magistrat' inca
dinaintea interviului), cu consecinta primirii in sistem a unor persoane
care nu au cunostintele necesare, nici disponibilitatea de a le
acumula. Esentiala este capacitatea candidatului de a aprecia liber si
impartial situatiile juridice cu care se confrunta si de a aplica
dreptul in spiritul respectarii demnitatii persoanelor si a drepturilor
acestora.
Se impune inlaturarea alternativei comode, dar ineficiente, a numirii pe baza de interviu,
care creeaza dezechilibre si prejudiciaza sistemul in totalitate.
Justificarea mentinerii unei astfel de solutii inclusiv pe baza opiniei
ca numarul de posturi rezervate unor astfel de numiri este mic, a fost
contrazisa in perioada anilor 2004-2008 prin datele reale, cand se
ajunsese la 195 de locuri ocupate prin interviu, locuri la care se
urmarea adaugarea altora, in conditiile in care numarul de posturi
vacante la judecatorii ti parchetele aferente era de 204. Or, o astfel
de consecinta se produce in mod iminent prin admiterea propunerii de
reintoarcere la aceasta modalitate de primire in sistem.
Este
necesara, totodata, eliminarea posibilitatii reprimirii formale in
sistem a magistratilor pensionati sau celor care si-au dat demisia, prin
excluderea variantei reintoarcerii acestora la instanta de unde s-au
pensionat sau de unde au plecat de buna voie. Posturile de la instantele
superioare trebuie asigurate pentru promovare in urma organizarii
concursurilor. Nu trebuie inchisa calea promovarilor
prin aceasta metoda. Aceste posturi sunt mai putine comparativ cu
judecatoriile, se cere un personal energic, care sa posede cunostinte
actuale si moderne, nu
reintoarcerea unor persoane cu privire la care exista riscul sa tina
sistemul in loc si chiar sa nu faca fata. Cumulul unei pensii
substantiale cu indemnizatia de magistrat este un avantaj individual,
care nu trebuie generalizat.
Se impune inlaturarea oricaror modalitati subiective de promovare in functii de executie,
mai ales a transformarii unei conditii generale de participare la
examene ca evaluarea profesionala, in bariera perpetua si subiectiva, in
detrimentul examinarii obiective, pe baza de examen, a cunostintelor
atat teoretice cat si practice.
Mai
mult ca oricand, este imperios necesar a se acorda o maxima atentie
modalitatilor de primire in magistratura si formarii magistratului din
Romania la standarde egale cu cele din statele membre ale Uniunii
Europene. Aceste modificari propuse de comisia de specialitate a
Consiliului Superior al Magistraturii, efectuate in conditii
netransparente, fara consultarea magistratilor, reprezinta o intoarcere
la prevederi a caror inlaturare a fost sustinuta de tot corpul judiciar
in perioada 2007-2009 si care au fost puternic criticate prin rapoartele
cu privire la sistemul judiciar, in cadrul monitorizarii justitiei prin
Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) agreat de Uniunea Europeana
si Romania.
26.07.2015
LISTA MAGISTRATILOR (JUDECATORI SI PROCURORI) CARE SUSTIN MEMORIUL
1. Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti
2. Amalia Cecilia Moleanu, judecator, Tribunalul Mehedinti
3. Roxana Maria Calin, judecator, Tribunalul Bucuresti
4. Ionut Militaru, judecator, Curtea de Apel Bucuresti
5. Claudiu Dragusin, judecator, Judecatoria sectorului 4 Bucuresti
6. Carmen Solcoi, judecator, Tribunalul Brasov
7. Robert Cadea, judecator, Tribunalul Brasov
8. Cosmin Radu Mitroi, judecator, Tribunalul Teleorman
9. Marilena Neacsu, judecator, Tribunalul Bucuresti
10. Laurentiu Mihai Balan, judecator, Judecatoria Sfantu Gheorghe
11. Oana Pelin, judecator, Judecatoria sectorului 2 Bucuresti
12. Liviu Cornel Dobraniste, judecator, Curtea de Apel Bucuresti
13. Alexandru Felix, judecator, Tribunalul Buzaau
14. Delia Duros, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 6 Bucuresti
15. Cezar stefanescu, judecator, Curtea de Apel Bacau
16. Alina Nadia Gulutanu, judecator, Tribunalul Bucuresti
17. Cristina Florea, judecator, Tribunalul Brasov
18. Vlad Andrei Ardeleanu, judecator, Judecatoria Constanta
19. Oana Cristina Munteanu, judecator, Judecatoria Constanta
20. Ciprian Bodu, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Medgidia
21. Vica Oprisan, judecator, Judecatoria Calarasi
22. Ioana-Andreea Roescu, judecator, Judecatoria Dragasani
23. Ilisie Teofil, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea
24. Rosina-Valentina Todea, judecator, Judecatoria Cluj-Napoca
25. Octavian Samoila, judecator, Judecatoria Dragasani
26. stefan Aurelian Ispasoiu, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov
27. Aurelian-Marian Murgoci-Luca, judecator, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti
28. Ioana Bradateanu, judecator, Tribunalul Iasi
29. Elena Mihaela Toma, judecator, Judecatoria Targoviste
30. Dorina Ivascu, procuror, DNA, ST Galati
31. Victor Chitu, judecator, Curtea Militara de Apel Bucuresti
32. Valentin Marian Pascu, judecator, Judecatoria Lugoj
33. Costin Andrei Stancu, judecator, Tribunalul Specializat Arges
34. Dana Iuliana Stancu, judecator, Judecatoria Pitesti
35. Adela Popescu, judecator, Tribunalul Valcea
36. Lilica Viulet, judecator, Judecatoria sectorului 2 Bucuresti
37. Claudiu Corobana, judecator, Judecatoria sectorului 3 Bucuresti
38. stefania Anton, judecator, Curtea de Apel Suceava
39. Liviu Mihai Urziceanu, judecator, Judecatoria Arad
40. Bogdan Mateescu, judecator, Judecatoria Rm. Valcea 11
41. Adina Ghita, judecator, Tribunalul Dolj
42. Nicoleta Ghiciulescu, judecator, Judecatoria Chisineu Cris
43. Mircea Pirvu, judecator, Judecatoria Bailesti
44. Alin Vasonan, judecator, Curtea de Apel Oradea
45. Laura Uce, judecator, Tribunalul Valcea
46. Monica Anghel, judecator, Judecatoria Valenii de Munte
47. Cristian Nicolae Iliescu, judecator, Tribunalul Dolj
48. Daniela Delia Stoica, judecator, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti
49. Grigore Surd, judecator, Tribunalul Satu Mare
50. Ioana Mihaela Neacsa, judecator, Tribunalul Arges
51. Corina Tudor, judecator, Tribunalul Bucuresti
52. Ancuta Blanariu, judecator, Judecatoria Roman
53. Cosmin Ungureanu, judecator, Judecatoria Slatina
54. Anca Codreanu, judecator, Tribunalul Covasna
55. Vasile Bozesan, judecator, Tribunalul Teleorman
56. Maria-Catalina Marcu, judecator, Curtea de Apel Suceava
57. Mihail Stanescu-Sas, judecator, Curtea de Apel Constanta
58. Rares Ciausu, procuror, DIICOT Cluj
59 Lucian-Cosmin Manoloiu, judecator, Judecatoria Slatina
60. Ciprian Cristian Purice, judecator, Judecatoria Slobozia
61. Mihaela Bunaiasu, judecator, Judecatoria Slatina
62. Alexandra Gherghesanu, judecator, Tribunalul Bucuresti
63. Madalina Cioara, judecator, Tribunalul Vaslui
64. Adrian Pacurar, judecator, Judecatoria sectorului 1 Bucuresti
65. Iarina Prelipceanu, judecator, Tribunalul Cluj
66. Cristina Ardeleanu, judecator, Tribunalul Bucuresti
67. Dragos Paduraru, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta
68. Victor Vaduva, judecator, Judecatoria Constanta
69. Florin Lupascu, judecator, Tribunalul Specializat Mures
70. Melania Isopescu, judecator, Judecatoria Piatra-Neamt
71. Ioana Nicoleta Spiridonescu, judecator, Judecatoria Craiova
72. Andreea Maria Dumbraveanu, judecator, Judecatoria sectorului 3 Bucuresti
73. Calin Dumbraveanu, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 2 Bucuresti
74. Simona Taus, judecator, Judecatoria Zarnesti
75. Andrea Mester, judecator, Judecatoria sectorului 1 Bucuresti
76. Delia Elena Holbocianu, judecator, Judecatoria Suceava
77. Claudiu Holbocianu, judecator, Judecatoria Suceava
78. Ciprian Tita, judecator, Judecatoria Pitesti
79. Ibolya Szende Bolbos, judecator, Tribunalul Bistrita Nasaaud
80. Iulia Ioana Bilciu, procuror, Parchetul de pe langa Tribunalul Ilfov
81. Cristina Moisa, judecator, Curtea de Apel Bucuresti
82. Angelica Ulianov, judecator, Judecatoria Constanta
83. Gabriel Ulianov, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta
84. Marcu-Aurelian Cirstea, judecator, Judecatoria Balcesti 12
85. Serena Evda Militaru, judecator, Judecatoria sectorului 2 Bucuresti
86. Adriana Daniela Barcau, judecator, Judecatoria sectorului 2 Bucuresti
87. Diana Musuroiu, judecator, Judecatoria Targoviste
88. Adrian Nastase, judecator, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti
89. Ioan Fundatureanu, judecator, Tribunalul Arges
90. Adina Fundatureanu, judecator, Curtea de Apel Pitesti
91. Gabriel-Cristian Ursa, judecator, Judecatoria Tg. Mures
92. Ovidiu-stefan Scarlatescu, judecator, Judecatoria Lugoj
93. Oana Ionescu, judecator, Judecatoria Calarasi
94. Simona stefania Matei, judecator, Tribunalul Brasov
95. Corina Etcu, judecator, Judecatoria Iasi
96. Silviana Camelia Calin, judecator, Judecatoria Calarasi
97. Oana Stroiu, judecator, Judecatoria Brasov
98. Ioan-Paul Chis, procuror, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti
99. Loredana Alexandrescu, judecator, Judecatoria Iasi
100. Vasile Airinei, procuror, DIICOT ST Iasi
101. Razvan Dicu, judecator, Tribunalul Galati
102. Anca Parleteanu, judecator, Judecatoria Constanta
103. Maria Timoasca, judecator, Judecatoria Constanta
104. Adriana Nicolae, judecator, Judecatoria Buzau
105. Diana Deculescu, judecator, Judecatoria Constanta
106. Bogdan Ciprian Pirlog, procuror, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti
107. Dan Lixandru, judecator, Judecatoria Slatina
108. Antonela Alis Jica, judecator, Judecatoria Valenii de Munte
109. Adrian Popescu, judecator, Judecatoria Pucioasa
110. Horatiu Constantin Stangaciu, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau
111. Ioana Hanganu, judecator, Judecatoria Piatra Neamt
112. Dragos Gheorghe, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj Napoca
113. Liliana - Mirela Puscasu, judecator, Judecatoria Onesti
114. Bogdan Zdrenghea, judecator, Tribunalul Cluj
115. Anca Moldovan, judecator, Curtea de Apel Cluj
116. Felix Lucian salar, judecator, Curtea de Apel Bucuresti
117. Marius Valcu, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 6 Bucuresti
118. Florin-Mircea Zaharia-Lupu, judecator, Judecatoria Iasi
119. Alexandra Luiza Barea Brezae, judecator, Judecatoria sectorului 6 Bucuresti
120. Mihai Hondor, procuror, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie
121. George Ionescu, judecator, Tribunalul Arges
122. Andreea Diaconu, judecator, Tribunalul Arges
123. Lucia Dobrin, judecator, Tribunalul Timis
124. Petronela-Maria Mateis, judecator, Tribunalul Bacau
125. Irina Catalina, judecator, Judecatoria Piatra-Neamt 13
126. Ioan Georgiu, judecator, Judecatoria Gherla
127. Marina Brasovean, judecator, Judecatoria Vaslui
128. Andreea Manuela Popovici, judecator, Judecatoria Bacau
129. Monica Sortan, judecator, Curtea de Apel Cluj
130. Alina Elena Comanita, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov
131. Cristian Grigore, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Sf. Gheorghe
132. Evelina Oprina, judecator, Tribunalul Ilfov
133. Georgeta Raluca Ancuta, judecator, Judecatoria Craiova
134. Dumitru Cristian Bogdan, judecator, Judecatoria Costesti
135. Irina Popescu, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Oltenita
136. Constantina-Monica Turcu, judecator, Judecatoria Constanta
137. Nadina Drecea, judecator, Judecatoria sectorului 2 Bucuresti
138. Adrian Mihai Carstea, judecator, Judecatoria Buzau
139. Dana Maria Puiu, judecator, Tribunalul Salaj
140. Alina Popescu, judecator, Tribunalul Bucuresti
141. Cosmin Dijmarescu, judecator, Tribunalul Dolj
142. Roxana Negrea, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov
143. Mihaela Apostol, procuror, Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi
144. Liana Nicoleta Arsenie, judecator, Tribunalul Teleorman
145. Carmen Camelia Baila, judecator, Tribunalul Arad
146. Elena Ciulin, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 1 Bucuresti
147. Iulia Lulciuc, judecator, Judecatoria Suceava
148. Elena Lixandroiu, judecator, Judecatoria Targoviste
149. Mihaela Beldie, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 1 Bucuresti
150. Razvan Bara, procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov
151. Alexandra Ion, judecator, Judecatoria Ploiesti
152. Carmen Andreea Cimpoiasu Tanislav, judecator, Judecatoria Campina
153. Burlacu Nicoleta, judecator, Judecatoria Timisoara
154. Cristian Ungureanu, judecator, Judecatoria Vatra Dornei
155. Daniela Loredana Hariton, judecator, Judecatoria Vatra Dornei
156. Anca Cazac, judecator, Judecatoria Zarnesti
157. Alina Palancanu, judecator, Judecatoria Botosani
158. Sorina Iolanda Marinas, judecator, Judecatoria Craiova
159. Dana Cosareanu, judecator, Tribunalul Bucuresti
160. Sirbu Monica Elena, judecator, Judecatoria Timisoara
161. Cristian-Marius Grecescu, judecator, Tribunalul Dolj
162. Carmen Layet, judecator, Judecatoria Buftea
163. Mihaela Bivol, judecator, Tribunalul Suceava
164. Larisa Isabella Munteanu, judecator, Tribunalul Ialomita
165. Madalina Enache, procuror, Parchetul de pe langa Parchetul Curtii de Apel Bucuresti
166. Adriana Macarie, judecator, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti
167. Bogdan Niculescu, judecator, Judecatoria Intorsura Buzaului
168. Claudia Toma, judecator, Judecatoria Targu-Mures”
UPDATE - Numarul semnatarilor memoriului de protest a ajuns la 301.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu