Și oamenii mari sunt oameni: Dragostea, eterna poveste
Când rostim numele Alexandru Ioan Cuza ne vine automat în minte
sintagma domnitorul Unirii. A fost primul domnitor al Principatelor
Unite și al statului național România.
A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova
și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost
ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești,
înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.
Manualele de istorie consemnează și lupta politică pe plan extern pe care domnitorul și guvernul său au dus-o pentru recunoașterea și întregirea statului nostru sub numele România.
Astăzi însă amintim de o pagină mai discretă din existența domnitorului. Și anume, pvestea de dragoste care l-a legat pe Cuza de Maria Obrenovici, fiica latifundiarului Costin Catargi.
Cand Cuza a fost numit parcalab la Galati, in 1852, au aparut primele neintelegeri in casnicia lui cu Elena Rosetti-Solescu (viitoare “prima doamna“ a tarii). Cuza – ironic, misterios, indraznet, mereu in gratiile femeilor. În timp ce Elena era inhibata de o mama dominatoare si de educatia rigida. Farmecul si aerul sugubat al parcalabului atrageau femeile din societatea galateana.
Mai tanara cu 10 ani decat sotia principelui Cuza, atractiva, cocheta, ambitioasa, Maria a reusit sa-l seduca pe acesta in 1860, aflam din publicația Historia.ro. Elena a pierdut confruntarea din start. A preferat sa-si gaseasca linistea intr-un exil indelungat la Paris, ratand astfel prezenta alaturi de sotul ei la evenimente majore, cum ar fi investirea formala de catre sultan, la Istanbul, si inaugurarea oficiala a domniei la Bucuresti.
Aceasta revenea, incognito, in primavara lui 1862, dupa trei ani de absenta. La scurta vreme dupa reintoarcerea ei, Cuza a informat-o ca Maria ii nascuse un fiu nelegitim, Alexandru. In 1865 i-a urmat un altul, Dimitrie. Atunci, pentru prima oara, Elena s-a gandit la posibilitatea unui divort.
În februarie 1866 a avut loc lovitura de stat care a pus capat domniei lui Cuza. Doamna Elena a decis să-l urmeze în exil, în ciuda protestelor familiei. Soții Cuza aveau să rămână împreună, în ciuda faptului că fostul domn continua să se întâlnescă pe ascuns cu Maria. Mai mult decât atât, Elena Cuza l-a adoptat pe fiul cel mare născut din relația celor doi.
Autor: Anamaria Ionescu
Manualele de istorie consemnează și lupta politică pe plan extern pe care domnitorul și guvernul său au dus-o pentru recunoașterea și întregirea statului nostru sub numele România.
Astăzi însă amintim de o pagină mai discretă din existența domnitorului. Și anume, pvestea de dragoste care l-a legat pe Cuza de Maria Obrenovici, fiica latifundiarului Costin Catargi.
Cand Cuza a fost numit parcalab la Galati, in 1852, au aparut primele neintelegeri in casnicia lui cu Elena Rosetti-Solescu (viitoare “prima doamna“ a tarii). Cuza – ironic, misterios, indraznet, mereu in gratiile femeilor. În timp ce Elena era inhibata de o mama dominatoare si de educatia rigida. Farmecul si aerul sugubat al parcalabului atrageau femeile din societatea galateana.
Mai tanara cu 10 ani decat sotia principelui Cuza, atractiva, cocheta, ambitioasa, Maria a reusit sa-l seduca pe acesta in 1860, aflam din publicația Historia.ro. Elena a pierdut confruntarea din start. A preferat sa-si gaseasca linistea intr-un exil indelungat la Paris, ratand astfel prezenta alaturi de sotul ei la evenimente majore, cum ar fi investirea formala de catre sultan, la Istanbul, si inaugurarea oficiala a domniei la Bucuresti.
Aceasta revenea, incognito, in primavara lui 1862, dupa trei ani de absenta. La scurta vreme dupa reintoarcerea ei, Cuza a informat-o ca Maria ii nascuse un fiu nelegitim, Alexandru. In 1865 i-a urmat un altul, Dimitrie. Atunci, pentru prima oara, Elena s-a gandit la posibilitatea unui divort.
În februarie 1866 a avut loc lovitura de stat care a pus capat domniei lui Cuza. Doamna Elena a decis să-l urmeze în exil, în ciuda protestelor familiei. Soții Cuza aveau să rămână împreună, în ciuda faptului că fostul domn continua să se întâlnescă pe ascuns cu Maria. Mai mult decât atât, Elena Cuza l-a adoptat pe fiul cel mare născut din relația celor doi.
Autor: Anamaria Ionescu
farmacie
Sursa foto: kissfm.ro
Urmatorul Articol Sfatul doctorului: Ce trebuie să știi dacă îți lași
copilul să folosească telefonul sau tabl...
Unele persoane iau vitamine și diferite suplimente zilnic, în timp ce
altele încearcă să obțină necesarul zilnic de nutrienți din alimentație.
Dacă vă numărați printre cei care își cumpără vitamine și suplimente,
fără recomandarea unui doctor, trebuie să știți că există anumite
riscuri.
Advertisment
Multă lume se întreabă dacă se poate obține necesarul zilnic de vitamine
urmând o dietă variată și echilibrată? Medicul specialist diabet și
nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică: „Principiul de bază al unei
piramide alimentare corecte pentru orice grupă de vârstă ( adulți sau
copii) este varietatea nutrienților, iar prin combinarea grupelor
alimentare – în porții și proporții adecvate – se obține o alimentație
echilibrată care nu mai necesită suplimente alimentare sau vitamine sub
formă de suplimente medicamentoase, aceste vitamine fiind aduse într-o
cantitate optimă pentru sănătate doar din alimentația echilibrată.”
Care sunt vitaminele și suplimentele care prezintă cele mai mari riscuri
pentru sănătate?
Pentru a întelege mai bine produse ar trebuie evitate este important să
faci distincția între tipurile de vitamine. Vitaminele sunt grupate în
doua categorii :
hidrosolubile ( solubile în apă)- aici intră vitaminele din
complexul B ( B1, B2, B6, B9, B12), acidul folic și vitamina C
liposolubile ( solubile în grăsimi) – aici intră vitaminele A, D, E
si K.
„În funcție de această clasificare apare practic și stratificarea
riscului de intoxicație cu vitamine. Vitaminele hidrosolubile,
dizolvându-se în apă, se elimină foarte eficient prin urină, deci nu
există practic un risc major de intoxicație acută/ cronică cu ele.”,
atrage atenția medicul Lavinia Luminița Florea.
„Vitaminele liposolubile se dizolvă doar în grăsimi și sunt stocate în
organism în special în țesutul adipos (nu sunt metabolizate prin
intermediul apei), fiind eliminate mult mai greu din organism decât cele
hidrosolubile, iar aportul lor în cantități mari pe termen scurt sau
lung poate duce la supradozare sau chiar intoxicații acute sau cronice,
cu diverse efecte și manifestări specifice pentru fiecare tip de
vitamină în parte. De aceea, folosirea excesivă și fără recomandare
medicală a vitaminelor liposolubile poate aduce complicații de tip
supradozare-intoxicație. ”
Mare atenție cu vitaminele A, D, E și K
„Vitamina A (în doze mari) este înalt teratogenă (produce malformații
uterine) atunci când este administrată în primele săptămâni de sarcină.
Un consum excesiv de vitamina A (în special din alimentație) produce
hiperpigmentarea pielii ((hipercarotenemie). În intoxicatiile acute cu
vitamina A apar manifestări nespecifice: digestive- greață, vărsături,
dureri abdominale ; manifestări neurologice – somnolența, vedere
încețoșată, cefalee, stare comatoasă, convulsii ; simptome musculare –
fatigabilitate, dureri musculare. În intoxicațiile cronice cu vitamina
A:- alopecie, uscăciunea mucoaselor, anorexie, scădere ponderală,
oboseală, iritabilitate, cefalee, tulburări menstruale, sângerare
nazală- epistaxis, fracturi osoase. ”, semnalează medicul specialist în
diabet și nutriție.
În scopuri preventive, doza zilnică recomandată de vitamina A pentru
adulți este de 5000 UI în cazul bărbaților și de 4000 UI în cazul
femeilor.
Sursele naturale de vitamina A pot fi atât de origine vegetală, cât şi
de origine animală. Dintre legume, cele mai recomandate sunt morcovii,
spanacul, salata verde, ardeii graşi, pătrunjelul, varza, broccoli,
conopida, germenii de grâu, prazul şi usturoiul. Fructele bogate în
vitamina A sunt caisele, pepenele galben, dovleacul, portocalele,
nectarinele, mango, bananele, murele, cireşele şi măceşele. Dintre
sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt ficatul de peşte, de vită
şi găină, untura de peşte, gălbenuşul de ou şi brânzeturile.
Deși în sezonul rece nu există suficiente mijloace pentru organism
pentru a produce vitamina D. În această perioadă au carențe ale acestei
vitamine tocmai deaorece iarna razele ultraviolete au o putere mai
scăzută. Vitamina D este foarte importantă și în activitatea inimii și a
pancreasului, iar deficitul de vitamina D este asociat cu rezistența la
insulină (fază premergătoare diabetului). Cu toate acestea,
administrarea de vitamina D, fără sfatulul unui medic, prezintă pericole
pentru sănătate.
Medicul specialist diabet și nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică
simptomele care ar trebui să apar în cazul intoxicațiilor cu vitamina D:
„În intoxicațiile acute cu vitamina D apar manifestaări de tip
hipercalcemie: slăbiciune musculară, anorexie, apatie, grețuri,
vărsături, dureri osoase. Pe de altă parte, în cazul intoxicațiilor
cronice cu vitamina D apar manifestări precum: constipație, crampe
musculare, sete intensă (polidipsie), urinare intensă ( poliurie),
hipertensiune, aritmie cardiacă.”
Doza zilnică recomandată de vitamina D la adulți este de 600 UI
(echivalentul a 15 mg).
Advertisment
Vitamina D este foarte benefică pentru oase şi nu poate fi găsită atât
de uşor în alimentaţie, precum vitaminele A, B şi C. Cele mai bune surse
de vitamina D sunt peștele gras (somon, ton, macrou), untura de pește
(morun, ton, calcan),laptele de capră, untul,ciupercile shiitake și
ouăle(îndeosebi gălbenușul).
Vitamina E este indispensabilă pentru frumusețea pielii fiind un
puternic antioxidant care neutralizează radicalii liberi. Unul dintre
motivele pentru care multe femei să recurgă la această vitamină ține de
prevenirea ridurilor și a petelor din cauza vârstei. Cu toate acestea,
medicul Lavinia Luminița Florea avertizează că această vitamină luată în
exces, fără supravegherea medicului poate duce avea efecte nedorite.
„În intoxicațiile acute cu vitamina E apar manifestări nespecifice:
digestive- greață, vărsături, dureri abdominale, diaree ; manifestări
neurologice-diplopie ( vedere dublă), cefalee , oboseală. În cazul
intoxicațiile cronice cu vitamina E există un risc crescut de accident
vascular cerebral de tip hemoragic.”
Doza zilnică recomandată de vitamina E la adulți este de cel mult 30 UI
pe zi.
Cele mai bune surse de vitamina E: uleiuri vegetale, avocado, kiwi,
sparanghel, broccoli, cartof dulce, semințe de floarea soarelui și
dovleac sau germeni din grâu.
Vitamina K este esențială organismului deoarece este responsabilă pentru
coagularea sângelui și producerea de proteine. Aceasta este de multe
ori folosită pentru estomaparea cearcănelor pronunțate. De asemenea,
vitamina K are un efect anti-inflamator și menține sănătatea oaselor. În
cazul în care este depășită doza zilnic recomandată de vitamina K (45
micrograme, în cazul adulților) efectele toxicității sunt grave.
Printre simptome se numără: „icterul la nou-năcuți; anemia hemolitică,
hiperbilirubinemie- cresșerea bilirubinei și scăderea eficienței
tratamentului cu anticoagulantele orale ( efect antagonic).”
Printre cele mai bune surse alimentare de vitamina K se numără: roșiile,
salata, porumbul, broccoli, fasolea verde, sparanghelul, mazărea,
morcovul, conopida, spanacul, varza de Bruxelles, iaurtul și gălbenușul
de ou.
Experții în nutriție recomandă o atenție deosebită și în cazul
administrării de vitamina B6 – există riscurile unor manifestări
neuro-senzoriale (parestezii, ataxie și chiar paralizie. Doza zilnică
recomandată de vitamina B6 este 1,3 mg.
Vitamina C este foarte des utilizată pentru tratarea răcelilor și
întărirea sistemului imunitar , dar nenumărate studiia arată că în doze
mari (peste 2000 mg) poate crește riscul de pietre la rinichi. Alte
simptome care indică un aport prea mare de vitamina C: colici renale,
diaree, greața, hemoragii rectale și decalcificări dentare.
Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 75 mg în cazul femeilor
și de 90 mg, pentru bărbați/
Administrarea vitaminelor și suplimentelor alimentare ar trebui să se
facă numai la sfatul unui medic specialist, iar în cazul în care totuşi
decideţi să le luaţi fără această recomandare, ar fi bine să vă
informaţi care sunt dozele recomandate zilnic, să citiţi cu atenţie
prospectul, să cunoașteți eventualele efecte adverse şi să vă consultaţi
cu farmacistul. Și nu uitați că toate aceste vitamine le putem obține
printr-o alimentație variată și echilibrată!
Alimentație
Sănătate
Vitamine
Ce vitamine ar trebui evitate
Ce vitamine ar trebui evitate
Unele persoane iau
vitamine și diferite suplimente zilnic, în timp ce altele încearcă să
obțină necesarul zilnic de nutrienți din alimentație. Dacă vă numărați
printre cei care își cumpără vitamine și suplimente, fără recomandarea
unui doctor, trebuie să știți că există anumite riscuri.
Advertisment
Multă lume se întreabă dacă se poate obține necesarul zilnic de vitamine
urmând o dietă variată și echilibrată? Medicul specialist diabet și
nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică: „Principiul de bază al unei
piramide alimentare corecte pentru orice grupă de vârstă ( adulți sau
copii) este varietatea nutrienților, iar prin combinarea grupelor
alimentare – în porții și proporții adecvate – se obține o alimentație
echilibrată care nu mai necesită suplimente alimentare sau vitamine sub
formă de suplimente medicamentoase, aceste vitamine fiind aduse într-o
cantitate optimă pentru sănătate doar din alimentația echilibrată.”
Care sunt vitaminele și suplimentele care prezintă cele mai mari riscuri
pentru sănătate?
Pentru a întelege mai bine produse ar trebuie evitate este important să
faci distincția între tipurile de vitamine. Vitaminele sunt grupate în
doua categorii :
hidrosolubile ( solubile în apă)- aici intră vitaminele din
complexul B ( B1, B2, B6, B9, B12), acidul folic și vitamina C
liposolubile ( solubile în grăsimi) – aici intră vitaminele A, D, E
si K.
„În funcție de această clasificare apare practic și stratificarea
riscului de intoxicație cu vitamine. Vitaminele hidrosolubile,
dizolvându-se în apă, se elimină foarte eficient prin urină, deci nu
există practic un risc major de intoxicație acută/ cronică cu ele.”,
atrage atenția medicul Lavinia Luminița Florea.
„Vitaminele liposolubile se dizolvă doar în grăsimi și sunt stocate în
organism în special în țesutul adipos (nu sunt metabolizate prin
intermediul apei), fiind eliminate mult mai greu din organism decât cele
hidrosolubile, iar aportul lor în cantități mari pe termen scurt sau
lung poate duce la supradozare sau chiar intoxicații acute sau cronice,
cu diverse efecte și manifestări specifice pentru fiecare tip de
vitamină în parte. De aceea, folosirea excesivă și fără recomandare
medicală a vitaminelor liposolubile poate aduce complicații de tip
supradozare-intoxicație. ”
Mare atenție cu vitaminele A, D, E și K
„Vitamina A (în doze mari) este înalt teratogenă (produce malformații
uterine) atunci când este administrată în primele săptămâni de sarcină.
Un consum excesiv de vitamina A (în special din alimentație) produce
hiperpigmentarea pielii ((hipercarotenemie). În intoxicatiile acute cu
vitamina A apar manifestări nespecifice: digestive- greață, vărsături,
dureri abdominale ; manifestări neurologice – somnolența, vedere
încețoșată, cefalee, stare comatoasă, convulsii ; simptome musculare –
fatigabilitate, dureri musculare. În intoxicațiile cronice cu vitamina
A:- alopecie, uscăciunea mucoaselor, anorexie, scădere ponderală,
oboseală, iritabilitate, cefalee, tulburări menstruale, sângerare
nazală- epistaxis, fracturi osoase. ”, semnalează medicul specialist în
diabet și nutriție.
În scopuri preventive, doza zilnică recomandată de vitamina A pentru
adulți este de 5000 UI în cazul bărbaților și de 4000 UI în cazul
femeilor.
Sursele naturale de vitamina A pot fi atât de origine vegetală, cât şi
de origine animală. Dintre legume, cele mai recomandate sunt morcovii,
spanacul, salata verde, ardeii graşi, pătrunjelul, varza, broccoli,
conopida, germenii de grâu, prazul şi usturoiul. Fructele bogate în
vitamina A sunt caisele, pepenele galben, dovleacul, portocalele,
nectarinele, mango, bananele, murele, cireşele şi măceşele. Dintre
sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt ficatul de peşte, de vită
şi găină, untura de peşte, gălbenuşul de ou şi brânzeturile.
Deși în sezonul rece nu există suficiente mijloace pentru organism
pentru a produce vitamina D. În această perioadă au carențe ale acestei
vitamine tocmai deaorece iarna razele ultraviolete au o putere mai
scăzută. Vitamina D este foarte importantă și în activitatea inimii și a
pancreasului, iar deficitul de vitamina D este asociat cu rezistența la
insulină (fază premergătoare diabetului). Cu toate acestea,
administrarea de vitamina D, fără sfatulul unui medic, prezintă pericole
pentru sănătate.
Medicul specialist diabet și nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică
simptomele care ar trebui să apar în cazul intoxicațiilor cu vitamina D:
„În intoxicațiile acute cu vitamina D apar manifestaări de tip
hipercalcemie: slăbiciune musculară, anorexie, apatie, grețuri,
vărsături, dureri osoase. Pe de altă parte, în cazul intoxicațiilor
cronice cu vitamina D apar manifestări precum: constipație, crampe
musculare, sete intensă (polidipsie), urinare intensă ( poliurie),
hipertensiune, aritmie cardiacă.”
Doza zilnică recomandată de vitamina D la adulți este de 600 UI
(echivalentul a 15 mg).
Advertisment
Vitamina D este foarte benefică pentru oase şi nu poate fi găsită atât
de uşor în alimentaţie, precum vitaminele A, B şi C. Cele mai bune surse
de vitamina D sunt peștele gras (somon, ton, macrou), untura de pește
(morun, ton, calcan),laptele de capră, untul,ciupercile shiitake și
ouăle(îndeosebi gălbenușul).
Vitamina E este indispensabilă pentru frumusețea pielii fiind un
puternic antioxidant care neutralizează radicalii liberi. Unul dintre
motivele pentru care multe femei să recurgă la această vitamină ține de
prevenirea ridurilor și a petelor din cauza vârstei. Cu toate acestea,
medicul Lavinia Luminița Florea avertizează că această vitamină luată în
exces, fără supravegherea medicului poate duce avea efecte nedorite.
„În intoxicațiile acute cu vitamina E apar manifestări nespecifice:
digestive- greață, vărsături, dureri abdominale, diaree ; manifestări
neurologice-diplopie ( vedere dublă), cefalee , oboseală. În cazul
intoxicațiile cronice cu vitamina E există un risc crescut de accident
vascular cerebral de tip hemoragic.”
Doza zilnică recomandată de vitamina E la adulți este de cel mult 30 UI
pe zi.
Cele mai bune surse de vitamina E: uleiuri vegetale, avocado, kiwi,
sparanghel, broccoli, cartof dulce, semințe de floarea soarelui și
dovleac sau germeni din grâu.
Vitamina K este esențială organismului deoarece este responsabilă pentru
coagularea sângelui și producerea de proteine. Aceasta este de multe
ori folosită pentru estomaparea cearcănelor pronunțate. De asemenea,
vitamina K are un efect anti-inflamator și menține sănătatea oaselor. În
cazul în care este depășită doza zilnic recomandată de vitamina K (45
micrograme, în cazul adulților) efectele toxicității sunt grave.
Printre simptome se numără: „icterul la nou-năcuți; anemia hemolitică,
hiperbilirubinemie- cresșerea bilirubinei și scăderea eficienței
tratamentului cu anticoagulantele orale ( efect antagonic).”
Printre cele mai bune surse alimentare de vitamina K se numără: roșiile,
salata, porumbul, broccoli, fasolea verde, sparanghelul, mazărea,
morcovul, conopida, spanacul, varza de Bruxelles, iaurtul și gălbenușul
de ou.
Experții în nutriție recomandă o atenție deosebită și în cazul
administrării de vitamina B6 – există riscurile unor manifestări
neuro-senzoriale (parestezii, ataxie și chiar paralizie. Doza zilnică
recomandată de vitamina B6 este 1,3 mg.
Vitamina C este foarte des utilizată pentru tratarea răcelilor și
întărirea sistemului imunitar , dar nenumărate studiia arată că în doze
mari (peste 2000 mg) poate crește riscul de pietre la rinichi. Alte
simptome care indică un aport prea mare de vitamina C: colici renale,
diaree, greața, hemoragii rectale și decalcificări dentare.
Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 75 mg în cazul femeilor
și de 90 mg, pentru bărbați/
Administrarea vitaminelor și suplimentelor alimentare ar trebui să se
facă numai la sfatul unui medic specialist, iar în cazul în care totuşi
decideţi să le luaţi fără această recomandare, ar fi bine să vă
informaţi care sunt dozele recomandate zilnic, să citiţi cu atenţie
prospectul, să cunoașteți eventualele efecte adverse şi să vă consultaţi
cu farmacistul. Și nu uitați că toate aceste vitamine le putem obține
printr-o alimentație variată și echilibrată!
Alimentație
Sănătate
Vitamine
Ce vitamine ar trebui evitate
Ce vitamine ar trebui evitate
Unele persoane iau
vitamine și diferite suplimente zilnic, în timp ce altele încearcă să
obțină necesarul zilnic de nutrienți din alimentație. Dacă vă numărați
printre cei care își cumpără vitamine și suplimente, fără recomandarea
unui doctor, trebuie să știți că există anumite riscuri.
Advertisment
Multă lume se întreabă dacă se poate obține necesarul zilnic de vitamine
urmând o dietă variată și echilibrată? Medicul specialist diabet și
nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică: „Principiul de bază al unei
piramide alimentare corecte pentru orice grupă de vârstă ( adulți sau
copii) este varietatea nutrienților, iar prin combinarea grupelor
alimentare – în porții și proporții adecvate – se obține o alimentație
echilibrată care nu mai necesită suplimente alimentare sau vitamine sub
formă de suplimente medicamentoase, aceste vitamine fiind aduse într-o
cantitate optimă pentru sănătate doar din alimentația echilibrată.”
Care sunt vitaminele și suplimentele care prezintă cele mai mari riscuri
pentru sănătate?
Pentru a întelege mai bine produse ar trebuie evitate este important să
faci distincția între tipurile de vitamine. Vitaminele sunt grupate în
doua categorii :
hidrosolubile ( solubile în apă)- aici intră vitaminele din
complexul B ( B1, B2, B6, B9, B12), acidul folic și vitamina C
liposolubile ( solubile în grăsimi) – aici intră vitaminele A, D, E
si K.
„În funcție de această clasificare apare practic și stratificarea
riscului de intoxicație cu vitamine. Vitaminele hidrosolubile,
dizolvându-se în apă, se elimină foarte eficient prin urină, deci nu
există practic un risc major de intoxicație acută/ cronică cu ele.”,
atrage atenția medicul Lavinia Luminița Florea.
„Vitaminele liposolubile se dizolvă doar în grăsimi și sunt stocate în
organism în special în țesutul adipos (nu sunt metabolizate prin
intermediul apei), fiind eliminate mult mai greu din organism decât cele
hidrosolubile, iar aportul lor în cantități mari pe termen scurt sau
lung poate duce la supradozare sau chiar intoxicații acute sau cronice,
cu diverse efecte și manifestări specifice pentru fiecare tip de
vitamină în parte. De aceea, folosirea excesivă și fără recomandare
medicală a vitaminelor liposolubile poate aduce complicații de tip
supradozare-intoxicație. ”
Mare atenție cu vitaminele A, D, E și K
„Vitamina A (în doze mari) este înalt teratogenă (produce malformații
uterine) atunci când este administrată în primele săptămâni de sarcină.
Un consum excesiv de vitamina A (în special din alimentație) produce
hiperpigmentarea pielii ((hipercarotenemie). În intoxicatiile acute cu
vitamina A apar manifestări nespecifice: digestive- greață, vărsături,
dureri abdominale ; manifestări neurologice – somnolența, vedere
încețoșată, cefalee, stare comatoasă, convulsii ; simptome musculare –
fatigabilitate, dureri musculare. În intoxicațiile cronice cu vitamina
A:- alopecie, uscăciunea mucoaselor, anorexie, scădere ponderală,
oboseală, iritabilitate, cefalee, tulburări menstruale, sângerare
nazală- epistaxis, fracturi osoase. ”, semnalează medicul specialist în
diabet și nutriție.
În scopuri preventive, doza zilnică recomandată de vitamina A pentru
adulți este de 5000 UI în cazul bărbaților și de 4000 UI în cazul
femeilor.
Sursele naturale de vitamina A pot fi atât de origine vegetală, cât şi
de origine animală. Dintre legume, cele mai recomandate sunt morcovii,
spanacul, salata verde, ardeii graşi, pătrunjelul, varza, broccoli,
conopida, germenii de grâu, prazul şi usturoiul. Fructele bogate în
vitamina A sunt caisele, pepenele galben, dovleacul, portocalele,
nectarinele, mango, bananele, murele, cireşele şi măceşele. Dintre
sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt ficatul de peşte, de vită
şi găină, untura de peşte, gălbenuşul de ou şi brânzeturile.
Deși în sezonul rece nu există suficiente mijloace pentru organism
pentru a produce vitamina D. În această perioadă au carențe ale acestei
vitamine tocmai deaorece iarna razele ultraviolete au o putere mai
scăzută. Vitamina D este foarte importantă și în activitatea inimii și a
pancreasului, iar deficitul de vitamina D este asociat cu rezistența la
insulină (fază premergătoare diabetului). Cu toate acestea,
administrarea de vitamina D, fără sfatulul unui medic, prezintă pericole
pentru sănătate.
Medicul specialist diabet și nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică
simptomele care ar trebui să apar în cazul intoxicațiilor cu vitamina D:
„În intoxicațiile acute cu vitamina D apar manifestaări de tip
hipercalcemie: slăbiciune musculară, anorexie, apatie, grețuri,
vărsături, dureri osoase. Pe de altă parte, în cazul intoxicațiilor
cronice cu vitamina D apar manifestări precum: constipație, crampe
musculare, sete intensă (polidipsie), urinare intensă ( poliurie),
hipertensiune, aritmie cardiacă.”
Doza zilnică recomandată de vitamina D la adulți este de 600 UI
(echivalentul a 15 mg).
Advertisment
Vitamina D este foarte benefică pentru oase şi nu poate fi găsită atât
de uşor în alimentaţie, precum vitaminele A, B şi C. Cele mai bune surse
de vitamina D sunt peștele gras (somon, ton, macrou), untura de pește
(morun, ton, calcan),laptele de capră, untul,ciupercile shiitake și
ouăle(îndeosebi gălbenușul).
Vitamina E este indispensabilă pentru frumusețea pielii fiind un
puternic antioxidant care neutralizează radicalii liberi. Unul dintre
motivele pentru care multe femei să recurgă la această vitamină ține de
prevenirea ridurilor și a petelor din cauza vârstei. Cu toate acestea,
medicul Lavinia Luminița Florea avertizează că această vitamină luată în
exces, fără supravegherea medicului poate duce avea efecte nedorite.
„În intoxicațiile acute cu vitamina E apar manifestări nespecifice:
digestive- greață, vărsături, dureri abdominale, diaree ; manifestări
neurologice-diplopie ( vedere dublă), cefalee , oboseală. În cazul
intoxicațiile cronice cu vitamina E există un risc crescut de accident
vascular cerebral de tip hemoragic.”
Doza zilnică recomandată de vitamina E la adulți este de cel mult 30 UI
pe zi.
Cele mai bune surse de vitamina E: uleiuri vegetale, avocado, kiwi,
sparanghel, broccoli, cartof dulce, semințe de floarea soarelui și
dovleac sau germeni din grâu.
Vitamina K este esențială organismului deoarece este responsabilă pentru
coagularea sângelui și producerea de proteine. Aceasta este de multe
ori folosită pentru estomaparea cearcănelor pronunțate. De asemenea,
vitamina K are un efect anti-inflamator și menține sănătatea oaselor. În
cazul în care este depășită doza zilnic recomandată de vitamina K (45
micrograme, în cazul adulților) efectele toxicității sunt grave.
Printre simptome se numără: „icterul la nou-năcuți; anemia hemolitică,
hiperbilirubinemie- cresșerea bilirubinei și scăderea eficienței
tratamentului cu anticoagulantele orale ( efect antagonic).”
Printre cele mai bune surse alimentare de vitamina K se numără: roșiile,
salata, porumbul, broccoli, fasolea verde, sparanghelul, mazărea,
morcovul, conopida, spanacul, varza de Bruxelles, iaurtul și gălbenușul
de ou.
Experții în nutriție recomandă o atenție deosebită și în cazul
administrării de vitamina B6 – există riscurile unor manifestări
neuro-senzoriale (parestezii, ataxie și chiar paralizie. Doza zilnică
recomandată de vitamina B6 este 1,3 mg.
Vitamina C este foarte des utilizată pentru tratarea răcelilor și
întărirea sistemului imunitar , dar nenumărate studiia arată că în doze
mari (peste 2000 mg) poate crește riscul de pietre la rinichi. Alte
simptome care indică un aport prea mare de vitamina C: colici renale,
diaree, greața, hemoragii rectale și decalcificări dentare.
Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 75 mg în cazul femeilor
și de 90 mg, pentru bărbați/
Administrarea vitaminelor și suplimentelor alimentare ar trebui să se
facă numai la sfatul unui medic specialist, iar în cazul în care totuşi
decideţi să le luaţi fără această recomandare, ar fi bine să vă
informaţi care sunt dozele recomandate zilnic, să citiţi cu atenţie
prospectul, să cunoașteți eventualele efecte adverse şi să vă consultaţi
cu farmacistul. Și nu uitați că toate aceste vitamine le putem obține
printr-o alimentație variată și echilibrată!
Alimentație
Sănătate
Vitamine
Ce vitamine ar trebui evitate
Ce vitamine ar trebui evitate
Unele persoane iau
vitamine și diferite suplimente zilnic, în timp ce altele încearcă să
obțină necesarul zilnic de nutrienți din alimentație. Dacă vă numărați
printre cei care își cumpără vitamine și suplimente, fără recomandarea
unui doctor, trebuie să știți că există anumite riscuri.
Advertisment
Multă lume se întreabă dacă se poate obține necesarul zilnic de vitamine
urmând o dietă variată și echilibrată? Medicul specialist diabet și
nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică: „Principiul de bază al unei
piramide alimentare corecte pentru orice grupă de vârstă ( adulți sau
copii) este varietatea nutrienților, iar prin combinarea grupelor
alimentare – în porții și proporții adecvate – se obține o alimentație
echilibrată care nu mai necesită suplimente alimentare sau vitamine sub
formă de suplimente medicamentoase, aceste vitamine fiind aduse într-o
cantitate optimă pentru sănătate doar din alimentația echilibrată.”
Care sunt vitaminele și suplimentele care prezintă cele mai mari riscuri
pentru sănătate?
Pentru a întelege mai bine produse ar trebuie evitate este important să
faci distincția între tipurile de vitamine. Vitaminele sunt grupate în
doua categorii :
hidrosolubile ( solubile în apă)- aici intră vitaminele din
complexul B ( B1, B2, B6, B9, B12), acidul folic și vitamina C
liposolubile ( solubile în grăsimi) – aici intră vitaminele A, D, E
si K.
„În funcție de această clasificare apare practic și stratificarea
riscului de intoxicație cu vitamine. Vitaminele hidrosolubile,
dizolvându-se în apă, se elimină foarte eficient prin urină, deci nu
există practic un risc major de intoxicație acută/ cronică cu ele.”,
atrage atenția medicul Lavinia Luminița Florea.
„Vitaminele liposolubile se dizolvă doar în grăsimi și sunt stocate în
organism în special în țesutul adipos (nu sunt metabolizate prin
intermediul apei), fiind eliminate mult mai greu din organism decât cele
hidrosolubile, iar aportul lor în cantități mari pe termen scurt sau
lung poate duce la supradozare sau chiar intoxicații acute sau cronice,
cu diverse efecte și manifestări specifice pentru fiecare tip de
vitamină în parte. De aceea, folosirea excesivă și fără recomandare
medicală a vitaminelor liposolubile poate aduce complicații de tip
supradozare-intoxicație. ”
Mare atenție cu vitaminele A, D, E și K
„Vitamina A (în doze mari) este înalt teratogenă (produce malformații
uterine) atunci când este administrată în primele săptămâni de sarcină.
Un consum excesiv de vitamina A (în special din alimentație) produce
hiperpigmentarea pielii ((hipercarotenemie). În intoxicatiile acute cu
vitamina A apar manifestări nespecifice: digestive- greață, vărsături,
dureri abdominale ; manifestări neurologice – somnolența, vedere
încețoșată, cefalee, stare comatoasă, convulsii ; simptome musculare –
fatigabilitate, dureri musculare. În intoxicațiile cronice cu vitamina
A:- alopecie, uscăciunea mucoaselor, anorexie, scădere ponderală,
oboseală, iritabilitate, cefalee, tulburări menstruale, sângerare
nazală- epistaxis, fracturi osoase. ”, semnalează medicul specialist în
diabet și nutriție.
În scopuri preventive, doza zilnică recomandată de vitamina A pentru
adulți este de 5000 UI în cazul bărbaților și de 4000 UI în cazul
femeilor.
Sursele naturale de vitamina A pot fi atât de origine vegetală, cât şi
de origine animală. Dintre legume, cele mai recomandate sunt morcovii,
spanacul, salata verde, ardeii graşi, pătrunjelul, varza, broccoli,
conopida, germenii de grâu, prazul şi usturoiul. Fructele bogate în
vitamina A sunt caisele, pepenele galben, dovleacul, portocalele,
nectarinele, mango, bananele, murele, cireşele şi măceşele. Dintre
sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt ficatul de peşte, de vită
şi găină, untura de peşte, gălbenuşul de ou şi brânzeturile.
Deși în sezonul rece nu există suficiente mijloace pentru organism
pentru a produce vitamina D. În această perioadă au carențe ale acestei
vitamine tocmai deaorece iarna razele ultraviolete au o putere mai
scăzută. Vitamina D este foarte importantă și în activitatea inimii și a
pancreasului, iar deficitul de vitamina D este asociat cu rezistența la
insulină (fază premergătoare diabetului). Cu toate acestea,
administrarea de vitamina D, fără sfatulul unui medic, prezintă pericole
pentru sănătate.
Medicul specialist diabet și nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică
simptomele care ar trebui să apar în cazul intoxicațiilor cu vitamina D:
„În intoxicațiile acute cu vitamina D apar manifestaări de tip
hipercalcemie: slăbiciune musculară, anorexie, apatie, grețuri,
vărsături, dureri osoase. Pe de altă parte, în cazul intoxicațiilor
cronice cu vitamina D apar manifestări precum: constipație, crampe
musculare, sete intensă (polidipsie), urinare intensă ( poliurie),
hipertensiune, aritmie cardiacă.”
Doza zilnică recomandată de vitamina D la adulți este de 600 UI
(echivalentul a 15 mg).
Advertisment
Vitamina D este foarte benefică pentru oase şi nu poate fi găsită atât
de uşor în alimentaţie, precum vitaminele A, B şi C. Cele mai bune surse
de vitamina D sunt peștele gras (somon, ton, macrou), untura de pește
(morun, ton, calcan),laptele de capră, untul,ciupercile shiitake și
ouăle(îndeosebi gălbenușul).
Vitamina E este indispensabilă pentru frumusețea pielii fiind un
puternic antioxidant care neutralizează radicalii liberi. Unul dintre
motivele pentru care multe femei să recurgă la această vitamină ține de
prevenirea ridurilor și a petelor din cauza vârstei. Cu toate acestea,
medicul Lavinia Luminița Florea avertizează că această vitamină luată în
exces, fără supravegherea medicului poate duce avea efecte nedorite.
„În intoxicațiile acute cu vitamina E apar manifestări nespecifice:
digestive- greață, vărsături, dureri abdominale, diaree ; manifestări
neurologice-diplopie ( vedere dublă), cefalee , oboseală. În cazul
intoxicațiile cronice cu vitamina E există un risc crescut de accident
vascular cerebral de tip hemoragic.”
Doza zilnică recomandată de vitamina E la adulți este de cel mult 30 UI
pe zi.
Cele mai bune surse de vitamina E: uleiuri vegetale, avocado, kiwi,
sparanghel, broccoli, cartof dulce, semințe de floarea soarelui și
dovleac sau germeni din grâu.
Vitamina K este esențială organismului deoarece este responsabilă pentru
coagularea sângelui și producerea de proteine. Aceasta este de multe
ori folosită pentru estomaparea cearcănelor pronunțate. De asemenea,
vitamina K are un efect anti-inflamator și menține sănătatea oaselor. În
cazul în care este depășită doza zilnic recomandată de vitamina K (45
micrograme, în cazul adulților) efectele toxicității sunt grave.
Printre simptome se numără: „icterul la nou-năcuți; anemia hemolitică,
hiperbilirubinemie- cresșerea bilirubinei și scăderea eficienței
tratamentului cu anticoagulantele orale ( efect antagonic).”
Printre cele mai bune surse alimentare de vitamina K se numără: roșiile,
salata, porumbul, broccoli, fasolea verde, sparanghelul, mazărea,
morcovul, conopida, spanacul, varza de Bruxelles, iaurtul și gălbenușul
de ou.
Experții în nutriție recomandă o atenție deosebită și în cazul
administrării de vitamina B6 – există riscurile unor manifestări
neuro-senzoriale (parestezii, ataxie și chiar paralizie. Doza zilnică
recomandată de vitamina B6 este 1,3 mg.
Vitamina C este foarte des utilizată pentru tratarea răcelilor și
întărirea sistemului imunitar , dar nenumărate studiia arată că în doze
mari (peste 2000 mg) poate crește riscul de pietre la rinichi. Alte
simptome care indică un aport prea mare de vitamina C: colici renale,
diaree, greața, hemoragii rectale și decalcificări dentare.
Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 75 mg în cazul femeilor
și de 90 mg, pentru bărbați/
Administrarea vitaminelor și suplimentelor alimentare ar trebui să se
facă numai la sfatul unui medic specialist, iar în cazul în care totuşi
decideţi să le luaţi fără această recomandare, ar fi bine să vă
informaţi care sunt dozele recomandate zilnic, să citiţi cu atenţie
prospectul, să cunoașteți eventualele efecte adverse şi să vă consultaţi
cu farmacistul. Și nu uitați că toate aceste vitamine le putem obține
printr-o alimentație variată și echilibrată!
Alimentație
Sănătate
Vitamine
Ce vitamine ar trebui evitate
Ce vitamine ar trebui evitate
farmacie
Sursa foto: kissfm.ro
Urmatorul Articol Sfatul doctorului: Ce trebuie să știi dacă îți lași
copilul să folosească telefonul sau tabl...
Unele persoane iau vitamine și diferite suplimente zilnic, în timp ce
altele încearcă să obțină necesarul zilnic de nutrienți din alimentație.
Dacă vă numărați printre cei care își cumpără vitamine și suplimente,
fără recomandarea unui doctor, trebuie să știți că există anumite
riscuri.
Advertisment
Multă lume se întreabă dacă se poate obține necesarul zilnic de vitamine
urmând o dietă variată și echilibrată? Medicul specialist diabet și
nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică: „Principiul de bază al unei
piramide alimentare corecte pentru orice grupă de vârstă ( adulți sau
copii) este varietatea nutrienților, iar prin combinarea grupelor
alimentare – în porții și proporții adecvate – se obține o alimentație
echilibrată care nu mai necesită suplimente alimentare sau vitamine sub
formă de suplimente medicamentoase, aceste vitamine fiind aduse într-o
cantitate optimă pentru sănătate doar din alimentația echilibrată.”
Care sunt vitaminele și suplimentele care prezintă cele mai mari riscuri
pentru sănătate?
Pentru a întelege mai bine produse ar trebuie evitate este important să
faci distincția între tipurile de vitamine. Vitaminele sunt grupate în
doua categorii :
hidrosolubile ( solubile în apă)- aici intră vitaminele din
complexul B ( B1, B2, B6, B9, B12), acidul folic și vitamina C
liposolubile ( solubile în grăsimi) – aici intră vitaminele A, D, E
si K.
„În funcție de această clasificare apare practic și stratificarea
riscului de intoxicație cu vitamine. Vitaminele hidrosolubile,
dizolvându-se în apă, se elimină foarte eficient prin urină, deci nu
există practic un risc major de intoxicație acută/ cronică cu ele.”,
atrage atenția medicul Lavinia Luminița Florea.
„Vitaminele liposolubile se dizolvă doar în grăsimi și sunt stocate în
organism în special în țesutul adipos (nu sunt metabolizate prin
intermediul apei), fiind eliminate mult mai greu din organism decât cele
hidrosolubile, iar aportul lor în cantități mari pe termen scurt sau
lung poate duce la supradozare sau chiar intoxicații acute sau cronice,
cu diverse efecte și manifestări specifice pentru fiecare tip de
vitamină în parte. De aceea, folosirea excesivă și fără recomandare
medicală a vitaminelor liposolubile poate aduce complicații de tip
supradozare-intoxicație. ”
Mare atenție cu vitaminele A, D, E și K
„Vitamina A (în doze mari) este înalt teratogenă (produce malformații
uterine) atunci când este administrată în primele săptămâni de sarcină.
Un consum excesiv de vitamina A (în special din alimentație) produce
hiperpigmentarea pielii ((hipercarotenemie). În intoxicatiile acute cu
vitamina A apar manifestări nespecifice: digestive- greață, vărsături,
dureri abdominale ; manifestări neurologice – somnolența, vedere
încețoșată, cefalee, stare comatoasă, convulsii ; simptome musculare –
fatigabilitate, dureri musculare. În intoxicațiile cronice cu vitamina
A:- alopecie, uscăciunea mucoaselor, anorexie, scădere ponderală,
oboseală, iritabilitate, cefalee, tulburări menstruale, sângerare
nazală- epistaxis, fracturi osoase. ”, semnalează medicul specialist în
diabet și nutriție.
În scopuri preventive, doza zilnică recomandată de vitamina A pentru
adulți este de 5000 UI în cazul bărbaților și de 4000 UI în cazul
femeilor.
Sursele naturale de vitamina A pot fi atât de origine vegetală, cât şi
de origine animală. Dintre legume, cele mai recomandate sunt morcovii,
spanacul, salata verde, ardeii graşi, pătrunjelul, varza, broccoli,
conopida, germenii de grâu, prazul şi usturoiul. Fructele bogate în
vitamina A sunt caisele, pepenele galben, dovleacul, portocalele,
nectarinele, mango, bananele, murele, cireşele şi măceşele. Dintre
sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt ficatul de peşte, de vită
şi găină, untura de peşte, gălbenuşul de ou şi brânzeturile.
Deși în sezonul rece nu există suficiente mijloace pentru organism
pentru a produce vitamina D. În această perioadă au carențe ale acestei
vitamine tocmai deaorece iarna razele ultraviolete au o putere mai
scăzută. Vitamina D este foarte importantă și în activitatea inimii și a
pancreasului, iar deficitul de vitamina D este asociat cu rezistența la
insulină (fază premergătoare diabetului). Cu toate acestea,
administrarea de vitamina D, fără sfatulul unui medic, prezintă pericole
pentru sănătate.
Medicul specialist diabet și nutriție, Lavinia Luminița Florea, explică
simptomele care ar trebui să apar în cazul intoxicațiilor cu vitamina D:
„În intoxicațiile acute cu vitamina D apar manifestaări de tip
hipercalcemie: slăbiciune musculară, anorexie, apatie, grețuri,
vărsături, dureri osoase. Pe de altă parte, în cazul intoxicațiilor
cronice cu vitamina D apar manifestări precum: constipație, crampe
musculare, sete intensă (polidipsie), urinare intensă ( poliurie),
hipertensiune, aritmie cardiacă.”
Doza zilnică recomandată de vitamina D la adulți este de 600 UI
(echivalentul a 15 mg).
Advertisment
Vitamina D este foarte benefică pentru oase şi nu poate fi găsită atât
de uşor în alimentaţie, precum vitaminele A, B şi C. Cele mai bune surse
de vitamina D sunt peștele gras (somon, ton, macrou), untura de pește
(morun, ton, calcan),laptele de capră, untul,ciupercile shiitake și
ouăle(îndeosebi gălbenușul).
Vitamina E este indispensabilă pentru frumusețea pielii fiind un
puternic antioxidant care neutralizează radicalii liberi. Unul dintre
motivele pentru care multe femei să recurgă la această vitamină ține de
prevenirea ridurilor și a petelor din cauza vârstei. Cu toate acestea,
medicul Lavinia Luminița Florea avertizează că această vitamină luată în
exces, fără supravegherea medicului poate duce avea efecte nedorite.
„În intoxicațiile acute cu vitamina E apar manifestări nespecifice:
digestive- greață, vărsături, dureri abdominale, diaree ; manifestări
neurologice-diplopie ( vedere dublă), cefalee , oboseală. În cazul
intoxicațiile cronice cu vitamina E există un risc crescut de accident
vascular cerebral de tip hemoragic.”
Doza zilnică recomandată de vitamina E la adulți este de cel mult 30 UI
pe zi.
Cele mai bune surse de vitamina E: uleiuri vegetale, avocado, kiwi,
sparanghel, broccoli, cartof dulce, semințe de floarea soarelui și
dovleac sau germeni din grâu.
Vitamina K este esențială organismului deoarece este responsabilă pentru
coagularea sângelui și producerea de proteine. Aceasta este de multe
ori folosită pentru estomaparea cearcănelor pronunțate. De asemenea,
vitamina K are un efect anti-inflamator și menține sănătatea oaselor. În
cazul în care este depășită doza zilnic recomandată de vitamina K (45
micrograme, în cazul adulților) efectele toxicității sunt grave.
Printre simptome se numără: „icterul la nou-năcuți; anemia hemolitică,
hiperbilirubinemie- cresșerea bilirubinei și scăderea eficienței
tratamentului cu anticoagulantele orale ( efect antagonic).”
Printre cele mai bune surse alimentare de vitamina K se numără: roșiile,
salata, porumbul, broccoli, fasolea verde, sparanghelul, mazărea,
morcovul, conopida, spanacul, varza de Bruxelles, iaurtul și gălbenușul
de ou.
Experții în nutriție recomandă o atenție deosebită și în cazul
administrării de vitamina B6 – există riscurile unor manifestări
neuro-senzoriale (parestezii, ataxie și chiar paralizie. Doza zilnică
recomandată de vitamina B6 este 1,3 mg.
Vitamina C este foarte des utilizată pentru tratarea răcelilor și
întărirea sistemului imunitar , dar nenumărate studiia arată că în doze
mari (peste 2000 mg) poate crește riscul de pietre la rinichi. Alte
simptome care indică un aport prea mare de vitamina C: colici renale,
diaree, greața, hemoragii rectale și decalcificări dentare.
Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 75 mg în cazul femeilor
și de 90 mg, pentru bărbați/
Administrarea vitaminelor și suplimentelor alimentare ar trebui să se
facă numai la sfatul unui medic specialist, iar în cazul în care totuşi
decideţi să le luaţi fără această recomandare, ar fi bine să vă
informaţi care sunt dozele recomandate zilnic, să citiţi cu atenţie
prospectul, să cunoașteți eventualele efecte adverse şi să vă consultaţi
cu farmacistul. Și nu uitați că toate aceste vitamine le putem obține
printr-o alimentație variată și echilibrată!
Alimentație
Sănătate
Vitamine
Ce vitamine ar trebui evitate
Ce vitamine ar trebui evitate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu