Dacă ești din Roman, trebuie să știi…personalitățile care s-au născut, au trăit sau au poposit aici!

Dacă ești din Roman, trebuie să știi…personalitățile care s-au născut, au trăit sau au poposit aici!

• 
• 

Publicat: Vineri, 30 Septembrie 2016 21:08

Multe din personalitățile culturale ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit ori au făcut popas în oraşul Roman.

Primul dintre aceştia a fost episcopul Macarie, care a trăit la Roman între 1531 şi 1558.

Între 1606 şi 1612 a trăit la Roman cunoscutul miniaturist ctitorul Dragomirnei – Anastasie Crimca.

Între 1665 şi 1671 episcopul Dosoftei a tradus şi versificat la Roman Psaltirea, tipărită apoi la Uniev, în 1673.

Marele nostru cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropiere, şi-a găsit un sfârşit tragic la Roman, în dec. 1691.

Un alt reprezentant al culturii moldovene din sec. XVIII care a trăit şi creat la Roman a fost episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii. El a tradus cărţi din operele lui Seneca şi Platon, dispunând copierea şi traducerea unor lucrări laice. De Roman este legată şi o parte a activităţii marelui cărturar Veniamin Costache, care a fost episcop la Roman între 1796 şi 1803.

La 24 iun. 1818 s-a născut şi a copilărit la Roman marele om de ştiinţă şi cultură, primul inginer agronom român Ion Ionescu de la Brad.

La 31 mai 1831 s-a născut la Roman George Radu Melidon, fost profesor la Academia Mihăileană, care în ultima parte a vieţii a revenit la Roman ca

profesor la Gimnaziul Roman-Vodă.

Într-o casă de pe strada Smirodava s-a născut la 5 sept. 1850 celebrul chimist Costantin I. Istrati.

Între 1879 şi 1892 a fost episcop la Roman Melchisedec Ştefănescu, membru al Academiei Române.

Printre alţi mari scriitori care au avut strânse legături cu Romanul amintim pe: Garabet Ibrăileanu, Cezar Petrescu, al cărui roman „Apostol” îşi are ca model pe fostul profesor de la Gimnaziul „Roman-Vodă” – Nicolae Apostol, cel care a îndrumat primii paşi în literatură şi lui Mihail Sadoveanu.

În timpul primului război mondial, scriitorul Ion Agârbiceanu a locuit cu familia în acest oraş iar la 1894 s-a născut la Cotu-Vameş, peste apa Moldovei, poeta Otilia Cazimir.

Tot în Roman a văzut lumina zilei marele compozitor Paul Ciuntu (1866 – 1958); Sergiu Celibidache, Jean Mihail – pionier al cinematografiei româneşti; Alexandru Zirra (1883 – 1946); Mihail Jora (1891 – 1951) şi multe alte personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti.

Sec. al XIX-lea dă o nouă faţă Romanului, în special după Regulamentul Organic când, prin legea din 1834, a fost împărţit în patru cvartale şi devine judeţul Roman. Oraşul începe să fie luminat cu felinare.

Unirea Principatelor a imprimat oraşului o activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist, dintre reprezentanţii unionişti în Divanul ad-hoc au făcut parte Ioan Vasile Levărdă şi Dimitrie Matcaş. În rândul celor care au luptat cu toată ardoarea pentru unire au fost: Ion Ştefănescu- Românul, Alexandru Teodori, Alecu Russo, C-tin Brăiescu.

Alegerea lui Cuza în Moldova şi Muntenia a produs un entuziasm deosebit în rândul romaşcanilor. Locuinţa deputatului Ion Vasile Levărdă a fost luată cu asalt de bucurie de către locuitori. Stejarul Unirii din Roman stă mărturie luptelor pentru marele act ce s-a înfăptuit la 24 ian. 1859.

Oraşul şi judeţul Roman au adus o contribuţie însemnată prin donaţii băneşti şi materiale la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878. la aceasta adăugăm faptul că primul detaşament care atacă reduta Griviţa a fost din Regimentul 14 Dorobanţi Roman.

Prof. Dr. în istorie Vasile I. Ursachi

Roman Neamt Romania - Romanul de odinioara – Facebook - sursa foto