Insulele de căldură urbană reprezintă un fenomen influenţat direct de
gradul de urbanizare. Asfaltul, traficul, diminuarea zonelor verzi,
numărul tot mai mare de clădiri înalte şi materialele de construcţie
folosite sunt principalele cauze.
Temperaturile din oraşe sunt mai mari în principal din cauza structurilor verticale, se construieşte pe înalt şi se creează adevărate paravane în calea ventilării aerului.
Climatologul Roxana Bojariu spune că „din cauza spaţiului construit, există mai multă căldură reţinută. Asfaltul, de exemplu, împiedică apa să se evapore şi să răcească atmosfera, iar cantităţile de precipitaţii scad şi ele”.
Materialele de construcţie folosite (piatră, asfalt, beton, sticlă) se încălzesc repede şi păstrează căldura pe timp mai lung comparativ cu solul şi vegetaţia.
Paradoxal, instalaţiile de aer condiţionat încălzesc şi ele atmosfera, din cauza gurilor de evacuare a aerului cald. În România, s-au făcut puţine analize legate de acest subiect, cu toate că la nivel mondial e o preocupare constantă.
În Bucureşti, de exemplu, diferenţa de temperatură dintre cele două staţii de măsurare, Băneasa şi Filaret, poate să ajungă la 5 grade Celsius, o explicaţie fiind numărul mare de construcţii apărute în zonele din Nord, Est şi Sud-Vest, care în trecut aduceau aer proaspăt Capitalei.
Temperaturile din oraşe sunt mai mari în principal din cauza structurilor verticale, se construieşte pe înalt şi se creează adevărate paravane în calea ventilării aerului.
Climatologul Roxana Bojariu spune că „din cauza spaţiului construit, există mai multă căldură reţinută. Asfaltul, de exemplu, împiedică apa să se evapore şi să răcească atmosfera, iar cantităţile de precipitaţii scad şi ele”.
Materialele de construcţie folosite (piatră, asfalt, beton, sticlă) se încălzesc repede şi păstrează căldura pe timp mai lung comparativ cu solul şi vegetaţia.
Paradoxal, instalaţiile de aer condiţionat încălzesc şi ele atmosfera, din cauza gurilor de evacuare a aerului cald. În România, s-au făcut puţine analize legate de acest subiect, cu toate că la nivel mondial e o preocupare constantă.
În Bucureşti, de exemplu, diferenţa de temperatură dintre cele două staţii de măsurare, Băneasa şi Filaret, poate să ajungă la 5 grade Celsius, o explicaţie fiind numărul mare de construcţii apărute în zonele din Nord, Est şi Sud-Vest, care în trecut aduceau aer proaspăt Capitalei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu