Ajutor pentru flora intestinală - Probioticele şi prebioticele de top: KOMBUCHA şi TOPINAMBURUL
Foto: Dreamstime - 3
Flora bacteriană şi importanţa ei pentru sănătate
Naturopaţii au ajuns la concluzia că cele mai multe probleme de sănătate îşi au originea primară în tubul digestiv. Studiile ştiinţifice de specialitate confirmă în mod stiinţific această realitate, iar publicaţiile de nutriţie abundă în detalii privind rolul digestiei în menţinerea sau ameliorarea sănătăţii. Este foarte important ce mâncăm, cum mâncăm şi cât de sănătoasă este flora bacteriană, dezvoltată în tubul nostru digestiv. Considerată, mai nou, ca un organ distinct al sistemului digestiv, flora bacteriană din intestinul uman numără, în medie, 100.000 de miliarde de micro-organisme, care fac parte din peste 1000 de specii diferite. Flora bacteriană cântăreşte 1-2 kg şi are un rol decisiv în funcţionarea sistemului digestiv şi imunitar (apărare naturală, globule albe, anticorpi etc.). Dacă nu avem grijă de acest organ, constituit din miliarde de bacterii, efectul la care se ajunge în scurt timp este degradarea funcţiei digestive şi, în continuare, afectarea gravă a sănătăţii.
Dintre duşmanii de moarte ai florei bacteriene, amintesc: administrarea de antibiotice, toxinele şi aditivii alimentari nocivi, ingeraţi odată cu hrana, poluarea mediului ambiant, infecţiile netratate, stresul prelungit etc. Oare se poate lupta eficient împotriva acestor duşmani redutabili? Răspunsul este afirmativ. În primul rând, cel mai înţelept lucru ar fi să avem grijă de noi şi să evităm ceea ce ne face rău. În al doilea rând, putem construi o floră bacteriană sănătoasă, apelând la alimentele probiotice şi prebiotice.
Ce sunt probioticele?
Probioticele sunt bacterii vii, care, consumate cu regularitate şi în cantitate suficientă, exercită o acţiune de dezvoltare a bacteriilor bune din flora bacteriană a tubului digestiv, în detrimentul bacteriilor rele, efectul final fiind îmbunătăţirea stării de sănătate. Probioticele care ajung în tubul digestiv reechilibrează flora bacteriană şi o fac mai rezistentă împotriva agresiunilor.
Au fost identificate cinci strategii diferite de acţiune a probioticelor:
* Acţiunea asupra sistemului digestiv - probioticele digeră fibrele alimentare indigeste din intestin, ameliorând tranzitul intestinal şi recuperând elementele valoroase rezultate în urma digestiei: vitamine, minerale, acizi graşi şi proteine. Ele au efect curativ asupra diareei, colitei ulceroase, intestinului iritabil şi diferitelor infecţii intestinale.
* Refacerea şi revigorarea mucoasei intestinale - este posibilă prin stimularea celulelor intestinale, în acţiunea de căptuşire cu mucus a pereţilor intestinali, astfel încât bacteriile patogene să nu poată trece în sânge.
* Acţiunea antimicrobiană - probioticele generează anumite substanţe cu rol de inhibare a invaziei bacteriilor patogene şi a virusurilor. În plus, probioticele intră în competiţie pentru hrana din intestin cu bacteriile patogene. Un număr sporit de bacterii probiotice reuşeşte să sufoce, lăsând fără hrană, bacteriile patogene.
* Modularea sistemului imunitar - deşi nepatogene, anumite bacterii probiotice imită aparenţa bacteriilor patogene, cauzatoare de infecţii. Efectul obţinut este că sistemul nostru imunitar devine mai vigilent, rămâne în alertă şi produce anticorpi.
* Acţiune anticancerigenă - bacteriile probiotice produc anumite enzime şi antioxidanţi, ce ajută la distrugerea radicalilor liberi, care generează tumorile maligne.
Există o mare varietate de alimente probiotice comercializate sau făcute în casă. Cele mai multe din ele conţin bacterii din speciile Lactobacillus şi Bifidobacterium. Dintre alimentele probiotice recomandate în alimentaţie, amintim aici produsele lactate fermentate (iaurtul, chefirul etc.), murăturile şi băutura Kombucha.
Kombucha - cel mai sănătos aliment probiotic
Deşi
puţini oameni cunosc băutura Kombucha, eu o consider alimentul
probiotic cel mai sănătos şi cel mai eficient, pentru menţinerea unei
flore bacteriene cu o dominanţă benefică. Voi explica, în continuare, pe
ce mă bazez când fac această afirmaţie. Kombucha este o băutură pe
care ne-o putem prepara noi înşine, în casă, fără să fim dependenţi de
alţii. Numită şi băutura longevităţii, Kombucha conţine o abundenţă
impresionantă de enzime, microorganisme sănătoase, vitamine,
minerale, bionutrienţi şi alte substanţe naturale binefăcătoare.
Acestea sunt rezultatul procesului de fermentare naturală, timp de 8-12
zile, a ceaiului negru îndulcit şi răcit, folosind o ciupercă de forma
unei membrane gelatinoase, numită Kombucha. Băutura longevităţii
stimulează sistemul imunitar, optimizează digestia, previne diabetul
zaharat , bolile cardiovasculare şi reumatice, combate tulburările
urinare, ameliorează metabolismul ficatului şi plămânilor, împiedică
dezvoltarea tumorilor canceroase, previne cataracta şi creşte acuitatea
vizuală. Ideală pentru menţinerea frumuseţii şi tinereţii, băutura
longevităţii menţine starea de sănătate a pielii şi previne formarea
ridurilor.
Nu vreau să fiu exclusivistă şi să neg beneficiile celorlalte produse probiotice. Le-am apreciat şi eu, înainte de a cunoaşte băutura Kombucha. Acum, însă, când mă gândesc la produsele lactate fermentate, mi se declanşează în minte multiple întrebări de precauţie: oare vacile de la care provin aceste produse sunt sănătoase? Care este încărcătura hormonală şi antibiotică a acestor produse? Ce fel de hrană consumă aceste vaci? Oare au văzut vreodată iarba? Igiena fabricării acestor produse a fost respectată? Sau poate s-a exagerat în spălarea ustensilelor şi vaselor, iar acestea au fost contaminate cu detergenţi...
În
ceea ce priveşte legumele şi fructele murate, acestea conţin, de
obicei, foarte multă sare, care devine agresivă pentru organism şi
anulează în mare parte efectul probiotic.
Ce sunt prebioticele?
Prebioticele sunt glucide nondigerabile care servesc drept hrană pentru probiotice. Dacă despre probiotice se vorbeşte destul de mult, prebioticele sunt aproape necunoscute. De multe ori se fac confuzii amuzante între probiotice şi prebiotice, ignorându-se că sunt lucruri complet diferite, chiar dacă au un nume asemănător.
Ce se întâmplă cu o populaţie de bacterii benefice din tubul nostru digestiv, care nu are ce mânca? În mod cert, nu se mai dezvoltă, îşi reduce dimensiunile, iar în cele din urmă, dispare. Dacă însă asigurăm hrana necesară prebioticelor, acestea proliferează şi devin dominante, în defavoarea bacteriilor patogene. În mod curent, prebioticele cele mai valoroase sunt reprezentate de o categorie de carbohidraţi, numită fructani. Din această categorie fac parte inulina şi fructo-oligozaharidele, substanţe prezente sub forma unui gel care nu este digerat de organismul nostru, dar care susţine procesul de fermentare din intestinul gros, absorbind colesterolul şi toxinele. Alimentele în care regăsim din abundenţă inulină şi fructo-oligozaharide sunt tuberculii de topinambur, rădăcina de cicoare şi rădăcina de păpădie. În cantităţi mici, aceste substanţe valoroase se găsesc şi în ceapă, banane, sparanghel, praz, grâu şi usturoi.
Locul de top deţinut de topinambur în rândul alimentelor prebiotice este dat de conţinutul ridicat în inulină şi fructo-oligozaharide. Tuberculii de topinambur mai conţin şi cei opt aminoacizi indispensabili pe care organismul uman nu-i poate sintetiza, şi anume: arginina, valina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, triptofanul şi fenilalanina. Pe lângă aceşti aminoacizi valoroşi, în compoziţia topinamburului se disting pectine, vitamine (B1, B2 şi C) şi un număr impresionant de minerale: calciu, magneziu, fier, mangan, potasiu, sodiu, siliciu, zinc şi sulf. Dintre plantele cultivate, topinamburul are cel mai ridicat conţinut de siliciu, mineral cu rol recunoscut în sănătatea pancreasului şi în reconstrucţia oaselor şi cartilajelor.
Efecte: sub acţiunea sucului gastric şi a enzimelor specifice, o parte din inulina şi fructo-oligozaharidele din topinambur ajunge în intestin, unde captează substanţele toxice pentru organism, precum: metalele grele, radionuclizii, cristalele de colesterol, diferiţi compuşi toxici ce pătrund în organism odată cu hrana sau iau naştere în urma activităţii microbilor ce trăiesc în intestin. Concomitent, fibrele şi mineralele din topinambur stimulează capacitatea de contractare a pereţilor intestinali, ceea ce accelerează curăţarea organismului de toxine, de alimentele neprelucrate şi de substanţele dăunătoare. Efectul prebiotic al inulinei şi al fructo-oligozaharidelor din topinambur se manifestă din plin în intestinul gros, unde aceste substanţe fac deliciul bacteriilor probiotice, contribuind la dezvoltarea lor, cu efecte deosebit de favorabile asupra sănătăţii.
Personal, consum topinamburul sub formă de pulbere stabilizată prin mineralizare. Acest produs întăreşte imunitatea, optimizează metabolismul, previne şi combate obezitatea, reduce glicemia, fortifică sistemului osos şi articular, scade tensiunea arterială, previne cancerul, suprimă durerile şi neplăcerile legate de vârstă: reumatism, artroze, astm, oboseală.
Combinaţia kombucha-topinambur - un produs deosebit pentru sănătate
Topinamburul - pe locul 1 în topul alimentelor prebiotice
În
mod practic, e bine să se consume două linguriţe de topinambur -
pulbere mineralizată, cu circa 100 ml de băutură fermentată kombucha. Nu
este recomandabil să amestecăm cele două produse decât în gură. Aşadar,
pulberea mineralizată de topinambur se ia cu băutura kombucha, se
amestecă bine în gură şi se ţine până ce amestecul devine fluid şi
omogen, după care se înghite. Administrarea pulberii mineralizate de
topinambur împreună cu băutura kombucha se face cu circa 15 minute
înainte de mesele principale. Durata minimă recomandată pentru
consumarea acestui amestec natural este de circa 3 săptămâni. Procedând
astfel, bacteriile prebiotice din tubul digestiv se multiplică rapid şi
asigură baza sănătăţii pe care ne-o dorim cu toţii.
GEORGIANA CĂUCEAN,
consilier nutriţie "Alimente geriatrice" SRL
(Preparatele recomandate precum şi modul de folosire pot fi solicitate la telefon 0729/66.81.08, e-mail: info@alimente-geriatrice.ro, www.alimente-geriatrice.ro)
Naturopaţii au ajuns la concluzia că cele mai multe probleme de sănătate îşi au originea primară în tubul digestiv. Studiile ştiinţifice de specialitate confirmă în mod stiinţific această realitate, iar publicaţiile de nutriţie abundă în detalii privind rolul digestiei în menţinerea sau ameliorarea sănătăţii. Este foarte important ce mâncăm, cum mâncăm şi cât de sănătoasă este flora bacteriană, dezvoltată în tubul nostru digestiv. Considerată, mai nou, ca un organ distinct al sistemului digestiv, flora bacteriană din intestinul uman numără, în medie, 100.000 de miliarde de micro-organisme, care fac parte din peste 1000 de specii diferite. Flora bacteriană cântăreşte 1-2 kg şi are un rol decisiv în funcţionarea sistemului digestiv şi imunitar (apărare naturală, globule albe, anticorpi etc.). Dacă nu avem grijă de acest organ, constituit din miliarde de bacterii, efectul la care se ajunge în scurt timp este degradarea funcţiei digestive şi, în continuare, afectarea gravă a sănătăţii.
Dintre duşmanii de moarte ai florei bacteriene, amintesc: administrarea de antibiotice, toxinele şi aditivii alimentari nocivi, ingeraţi odată cu hrana, poluarea mediului ambiant, infecţiile netratate, stresul prelungit etc. Oare se poate lupta eficient împotriva acestor duşmani redutabili? Răspunsul este afirmativ. În primul rând, cel mai înţelept lucru ar fi să avem grijă de noi şi să evităm ceea ce ne face rău. În al doilea rând, putem construi o floră bacteriană sănătoasă, apelând la alimentele probiotice şi prebiotice.
Ce sunt probioticele?
Probioticele sunt bacterii vii, care, consumate cu regularitate şi în cantitate suficientă, exercită o acţiune de dezvoltare a bacteriilor bune din flora bacteriană a tubului digestiv, în detrimentul bacteriilor rele, efectul final fiind îmbunătăţirea stării de sănătate. Probioticele care ajung în tubul digestiv reechilibrează flora bacteriană şi o fac mai rezistentă împotriva agresiunilor.
Au fost identificate cinci strategii diferite de acţiune a probioticelor:
* Acţiunea asupra sistemului digestiv - probioticele digeră fibrele alimentare indigeste din intestin, ameliorând tranzitul intestinal şi recuperând elementele valoroase rezultate în urma digestiei: vitamine, minerale, acizi graşi şi proteine. Ele au efect curativ asupra diareei, colitei ulceroase, intestinului iritabil şi diferitelor infecţii intestinale.
* Refacerea şi revigorarea mucoasei intestinale - este posibilă prin stimularea celulelor intestinale, în acţiunea de căptuşire cu mucus a pereţilor intestinali, astfel încât bacteriile patogene să nu poată trece în sânge.
* Acţiunea antimicrobiană - probioticele generează anumite substanţe cu rol de inhibare a invaziei bacteriilor patogene şi a virusurilor. În plus, probioticele intră în competiţie pentru hrana din intestin cu bacteriile patogene. Un număr sporit de bacterii probiotice reuşeşte să sufoce, lăsând fără hrană, bacteriile patogene.
* Modularea sistemului imunitar - deşi nepatogene, anumite bacterii probiotice imită aparenţa bacteriilor patogene, cauzatoare de infecţii. Efectul obţinut este că sistemul nostru imunitar devine mai vigilent, rămâne în alertă şi produce anticorpi.
* Acţiune anticancerigenă - bacteriile probiotice produc anumite enzime şi antioxidanţi, ce ajută la distrugerea radicalilor liberi, care generează tumorile maligne.
Există o mare varietate de alimente probiotice comercializate sau făcute în casă. Cele mai multe din ele conţin bacterii din speciile Lactobacillus şi Bifidobacterium. Dintre alimentele probiotice recomandate în alimentaţie, amintim aici produsele lactate fermentate (iaurtul, chefirul etc.), murăturile şi băutura Kombucha.
Kombucha - cel mai sănătos aliment probioticNu vreau să fiu exclusivistă şi să neg beneficiile celorlalte produse probiotice. Le-am apreciat şi eu, înainte de a cunoaşte băutura Kombucha. Acum, însă, când mă gândesc la produsele lactate fermentate, mi se declanşează în minte multiple întrebări de precauţie: oare vacile de la care provin aceste produse sunt sănătoase? Care este încărcătura hormonală şi antibiotică a acestor produse? Ce fel de hrană consumă aceste vaci? Oare au văzut vreodată iarba? Igiena fabricării acestor produse a fost respectată? Sau poate s-a exagerat în spălarea ustensilelor şi vaselor, iar acestea au fost contaminate cu detergenţi...
Ce sunt prebioticele?
Prebioticele sunt glucide nondigerabile care servesc drept hrană pentru probiotice. Dacă despre probiotice se vorbeşte destul de mult, prebioticele sunt aproape necunoscute. De multe ori se fac confuzii amuzante între probiotice şi prebiotice, ignorându-se că sunt lucruri complet diferite, chiar dacă au un nume asemănător.
Ce se întâmplă cu o populaţie de bacterii benefice din tubul nostru digestiv, care nu are ce mânca? În mod cert, nu se mai dezvoltă, îşi reduce dimensiunile, iar în cele din urmă, dispare. Dacă însă asigurăm hrana necesară prebioticelor, acestea proliferează şi devin dominante, în defavoarea bacteriilor patogene. În mod curent, prebioticele cele mai valoroase sunt reprezentate de o categorie de carbohidraţi, numită fructani. Din această categorie fac parte inulina şi fructo-oligozaharidele, substanţe prezente sub forma unui gel care nu este digerat de organismul nostru, dar care susţine procesul de fermentare din intestinul gros, absorbind colesterolul şi toxinele. Alimentele în care regăsim din abundenţă inulină şi fructo-oligozaharide sunt tuberculii de topinambur, rădăcina de cicoare şi rădăcina de păpădie. În cantităţi mici, aceste substanţe valoroase se găsesc şi în ceapă, banane, sparanghel, praz, grâu şi usturoi.
Locul de top deţinut de topinambur în rândul alimentelor prebiotice este dat de conţinutul ridicat în inulină şi fructo-oligozaharide. Tuberculii de topinambur mai conţin şi cei opt aminoacizi indispensabili pe care organismul uman nu-i poate sintetiza, şi anume: arginina, valina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, triptofanul şi fenilalanina. Pe lângă aceşti aminoacizi valoroşi, în compoziţia topinamburului se disting pectine, vitamine (B1, B2 şi C) şi un număr impresionant de minerale: calciu, magneziu, fier, mangan, potasiu, sodiu, siliciu, zinc şi sulf. Dintre plantele cultivate, topinamburul are cel mai ridicat conţinut de siliciu, mineral cu rol recunoscut în sănătatea pancreasului şi în reconstrucţia oaselor şi cartilajelor.
Efecte: sub acţiunea sucului gastric şi a enzimelor specifice, o parte din inulina şi fructo-oligozaharidele din topinambur ajunge în intestin, unde captează substanţele toxice pentru organism, precum: metalele grele, radionuclizii, cristalele de colesterol, diferiţi compuşi toxici ce pătrund în organism odată cu hrana sau iau naştere în urma activităţii microbilor ce trăiesc în intestin. Concomitent, fibrele şi mineralele din topinambur stimulează capacitatea de contractare a pereţilor intestinali, ceea ce accelerează curăţarea organismului de toxine, de alimentele neprelucrate şi de substanţele dăunătoare. Efectul prebiotic al inulinei şi al fructo-oligozaharidelor din topinambur se manifestă din plin în intestinul gros, unde aceste substanţe fac deliciul bacteriilor probiotice, contribuind la dezvoltarea lor, cu efecte deosebit de favorabile asupra sănătăţii.
Personal, consum topinamburul sub formă de pulbere stabilizată prin mineralizare. Acest produs întăreşte imunitatea, optimizează metabolismul, previne şi combate obezitatea, reduce glicemia, fortifică sistemului osos şi articular, scade tensiunea arterială, previne cancerul, suprimă durerile şi neplăcerile legate de vârstă: reumatism, artroze, astm, oboseală.
Combinaţia kombucha-topinambur - un produs deosebit pentru sănătate
Topinamburul - pe locul 1 în topul alimentelor prebioticeGEORGIANA CĂUCEAN,
consilier nutriţie "Alimente geriatrice" SRL
(Preparatele recomandate precum şi modul de folosire pot fi solicitate la telefon 0729/66.81.08, e-mail: info@alimente-geriatrice.ro, www.alimente-geriatrice.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu