CALENDAR ZODIACAL - BALANŢA (23 septembrie - 22 octombrie)

Foto: Dreamstime - 3

 

Prezentare generală

Cercul zodiacal cuprinde mai ales reprezentări animale, cum ar fi Berbecul, Taurul, Leul etc. Pe lângă acestea, găsim un număr restrâns de reprezentări uma­ne, cum ar fi Gemenii, Fecioarele, parţial Săgetătorul (jumătate om, jumătate cal) şi Vărsătorul de apă, dar un singur obiect, anume - Balanţa. Ce caută un obiect printre toate aceste făpturi cereşti? Dacă observăm cu atenţie o Balanţă, ne dăm seama că se străduieşte în fel şi chip să fie obiectivă. Balanţa ca instrument, mă­soară cu obiectivitate raportul între două părţi opuse. La fel face şi persoana născută sub semnul Balanţei, ceea ce presupune că ea însăşi e într-un proces cvasi­per­manent de evaluare şi reevaluare. Această obser­va­ţie ne determină să renunţăm la unul dintre clişeele larg răspândite pe seama acestei zodii a eleganţei, şi anu­me, că Balanţa este o persoană echilibrată. Dim­po­trivă, aceasta este marea ei problemă, majoritatea na­ti­vilor acestei zodii se străduiesc să creeze echilibru în afara lor, să evite conflicte, să medieze împăcări... Tocmai aceasta este capcana pe care Balanţa ar trebui să o evite! Primul punct de echilibru de care Balanţa are nevoie ar fi să-şi caute propriul ei echilibru inte­rior. Odată ce l-a descoperit, Balanţa îşi va putea în­deplini menirea, nu doar cu graţie exterioară, ci şi cu o stare de confort interior şi de aflare a centrului fiinţei sale. De ce îi vine greu să-şi focalizeze atenţia asupra sa? Păi, hai să vedem: Balanţa (semnul căsătoriei), are două braţe, semn că are nevoie de un partener care s-o completeze. Iar căutarea locului de echilibru al pro­priei persoane presupune o perioadă, uneori nu toc­mai scurtă, de singurătate. "Ei, na", o să spună Ba­lan­ţele, "cât timp nu petrec eu în singurătate, ci­tind, cre­ând, reflectând"... Dar nu despre aceste momente de sin­gurătate e vorba, ci de o singurătate asumată, dedi­cată cunoşterii de sine şi depăşirii acelor spaime care par să-i şoptească întruna că nu se poate descurca sin­gură. Nimeni nu spune că este un proces uşor sau plă­cut, dar este o formulă sigură în care Balanţa îşi va putea cunoaşte adevărata putere interioară.
Un lucru care i se reproşează frecvent Balanţei este ne­hotărârea. Un defect de care Balanţa chiar nu sufe­ră. Ar fi mult mai corect să spunem că Balanţei îi trebuie, în general, mai mult timp decât altora pentru a lua o decizie. Dacă privim însă la calitatea deciziilor luate de ea după un timp mai lung de cugetare, vom constata că de cele mai multe ori hotărârile luate de Balanţă se dovedesc în mare parte mai chibzuite şi mai rezonabile decât cele luate în grabă, de zodii mai temperamentale. Pentru că sunt bine cumpănite. (Nu degeaba, în trecut, zodia se numea la români, semnul "Cumpenei".)
Guvernată de planeta Venus, Balanţa, semn de aer, gândeşte estetic. Mintea ei este bine echipată ca să trea­­că de la concret, la abstract. Îi ajunge un exemplu, ca să deducă regula. Dar pentru că găseşte atât de re­pede soluţii şi rezolvări în mintea sa, Balanţa are adesea tendinţa să considere că dacă tot a găsit rezolvarea, nu ar mai fi necesar s-o şi pună în practică. De aceea este extrem de im­portant ca nativii acestei zodii să facă primul pas către rezolvarea practică, de îndată ce le-a venit ideea.

Femeia Balanţă

 

Deşi pare uşor de descris, femeia născută sub influenţa benefică a planetei Venus este, în realitate, o personalitate complexă, nu lipsită de con­tra­dicţii. Şi iată de ce: Venus guvernează Taurul, care este (în ciuda simbolului) un semn feminin. Dar a­ceeaşi planetă a feminităţii guvernează, iată, şi un semn masculin, cel al Balanţei. Dacă ne uităm înspre miturile Greciei antice, găsim o poveste care ne dă răspuns la acest şir de întrebări. Iar răspunsul ne permite să înţelegem esenţa femeii Balanţă. Există un termen, numit partogeneză, care descrie situaţiile în care o fiinţă se naşte dintr-un singur părinte. Sigur, nouă acest lucru ni se pare imposibil dar, în mituri, acest lucru se întâmplă. De exemplu, zeiţa Pallas Athena s-a născut din capul tatălui ei. Zeiţa Venus, la rândul ei, s-a născut din "spuma mării". Singurul ei pă­rinte a fost tatăl, Ura­nus, stăpânitorul Ceru­lui, deci o zeitate aso­ciată cu elementul aer. Putem spune des­pre Ve­nus, fără teamă de a greşi, că e "fata lui tata". Iată că încep să se lege anumite lucruri, cum ar fi legătura dintre Venus şi elementul aer. Venus nu are o mamă, care să o înveţe cum să devină fe­meie, deci ea în­tru­chipează doar ima­gi­nea perfectă a unui bărbat (tatăl ei) despre fe­minitate. Iată de ce Ve­nus este considerată prototipul frumuseţii fără de cusur.
Spre deosebire de frumuseţea pământeană şi senzuală pe care o emană Venus, în cazul femeilor din Taur, frumuseţea Balanţei este uneori aproape ireală. Este o frumuseţe care emană detaşare şi neutralitate. Femeia Balanţă nu se mulţumeşte cu frumuseţea naturală care i-a fost hărăzită, ci o foloseşte, de cele mai multe ori, ca pe un punct de pornire pentru a construi o imagine estetică în jurul acestei frumuseţi. Nimic nu este întâmplător în felul în care Balanţa îşi îmbracă frumuseţea, şi cea fizică, şi cea interioară. Balanţa tipică îşi va alcătui garderoba după calcule precise, pornind de la imaginea pe care doreşte să o proiecteze, preferând anumite firme, alegând cu o grijă minuţioasă accesoriile şi machiajul potrivit. Pro­dusul finit îi poate părea unui observator neavizat, natural, în realitate, este studiat până în cel mai mic detaliu. Efectul este de multe ori spectaculos, dar face Balanţa să pară inabordabilă. Ceva asemănător se întâmplă şi în relaţii. Balanţa este atât de atentă să respecte regulile sociale şi să nu calce pe nimeni pe coa­dă, încât proiectează aceeaşi imagine de per­fec­ţiune rece, care poate fi intimidantă, pentru că ceilalţi nu ştiu cum să se ridice la nivelul ei. Aceasta este drama multor femei Balanţă, care sunt mai calde decât îşi permit să arate, dar consideră că o manifestare necontrolată a afectivităţii poate fi privită ca o slă­biciune sau, mai rău, ca un defect. Ce ar trebui să ştie femeia Balanţă, ca să fie mai relaxată, este că un mic defect sau două pot crea exact contrastul necesar ca să i se vadă mai bine calităţile. Balanţa care reu­şeşte să-şi ierte şi să-şi accepte micile imperfecţiuni devine marea specialistă în relaţii pe care ne-o prezintă ma­nualele clasice de astrologie. Din acel moment încolo, ea poate să-şi manifeste fără teamă şi latura mascu­lină şi să-şi arate, de astă dată fără teama de a-şi speria partenerul, inteligenţa ascuţită şi combativă.
Ca mamă, Balanţa are aşteptări mari de la copiii ei, în educaţia cărora se dovedeşte adeseori pedantă. Pentru un maxim de efect, ar trebui să-şi pună între­barea, oare ce calităţi nu reuşeşte să descopere la copii din pricina perfecţiunii rigide din mintea ei?! Doar dacă va trece peste trăsăturile care o deranjează la copiii ei, se va apropia de prototipul mamei care-şi formează cu inteligenţă odrasla. Acesta este motivul pen­tru care atâtea persoane educate de o mamă Ba­lanţă îşi găsesc cu uşurinţă direcţia şi drumul în viaţă.


Bărbatul Balanţă

 

În orice mediu ar evolua, şi indiferent de mediul în care a fost crescut, se va distinge, în societate, prin bunele sale maniere. Greu de imaginat un bărbat născut sub influenţa lui Venus ţipând isteric în faţa te­le­vi­zorului, într-un tricou transpirat, de suporter, cu di­ta­mai halba de bere în mână, sau râzând gros şi arun­­când comentarii bădărăneşti la adresa unei tre­că­toare frumoase. Trecătoarea cea frumoasă va fi în­tâm­pinată cu un zâmbet prietenos şi o privire admirativă. Ba­lanţele care dezbracă cu tupeu femeile din priviri sunt excepţie, nu regulă.
Un lucru enervant pentru o femeie care se află în­tr-o relaţie cu un bărbat din Balanţă este că, de multe ori, el apare la întâlnire îmbrăcat mai bine decât ea. Dacă nu este vanitoasă, poate să îi ceară sfatul asupra gar­derobei - nu va avea decât de câştigat. Gustul băr­batului Balanţă este sigur şi rafinat. Nu este extra­va­gant, dar are acea atenţie la culoare, textură şi detaliu care te face să îl remarci, fără să-ţi dai măcar seama de ce.

Suprinzător de mulţi bărbaţi ai acestei zodii au tră­sături fine, delicate, care, împreună cu acel aer îngrijit şi bunele maniere adiacente, emană distincţie. În ciuda acestei fineţi, bărbatul Balanţă este departe de a fi vreun molatec. Să nu uităm că este un semn cardinal, înzestrat cu voinţă şi îndrăzneală şi cu un mental care poate deveni foarte tăios, atunci când cei cu care are de a face încearcă să-i im­pună nişte stan­dar­de sub nivelul său. Aceste puneri la punct vor fi făcute însă într-o ma­nieră şi pe un ton ci­vilizat, urban.
Bărbatul Balanţă este atras de cineva pe măsura lui. Îl vor lăsa rece fe­me­ile frumoase (deşi apre­ciază frumuseţea în cel mai înalt grad), dacă nu are ce să dis­cute cu ele. Este exigent şi cu privire la nivelul co­muniunii intelectuale. Îl atrage mai puţin frumuseţea naturală şi comportamentul spontan, decât com­por­ta­mentul sofisticat şi frumuseţea elaborată. Principiul bărbatului Balanţă este că un diamant proaspăt scos din mină este frumos în felul lui, dar unul şlefuit şi montat are mai multă valoare, pentru că cineva a avut un concept, o viziune despre cum ar putea să arate, pornind de la frumuseţea sa naturală.
Bărbatul Balanţă este un iubit curtenitor, care ştie să-şi învăluie partenera cu complimente şi mici atenţii. Minunat este că îşi păstrează aceste bune obiceiuri şi în calitate de soţ. Poate complimentele şi atenţiile nu vor fi la fel de dese ca la început, dar nu va uita să-ţi spună o vorbă bună când te simţi abătută, şi niciodată nu va scăpa neobservată o rochie nouă sau modi­ficarea coafurii. Pentru a-i afla, însă, adevărata părere, dincolo de încurajarea diplomatică a alegerii tale, va trebui să ciuleşti urechile la micile observaţii făcute a doua zi, cum ar fi: "Cred că data viitoare poţi să încerci şi o nuanţă mai deschisă de blond, că tenul tău îţi permite." În traducere liberă asta înseamnă că stilista ta a ales un ton tern de blond, care nu-ţi pune tenul în valoare.

Copilul Balanţă

 

Frumoşi, ca majoritatea copiilor, ceea ce-i deo­sebeşte pe bebeluşii Balanţă este că "dau mai bine" în reclamele pentru cei mici. Au acel gen de farmec care trece dincolo de ecran.
Micuţa Balanţă este mai uşor de crescut decât alţi copii, pentru că, de mică, se fereşte de extreme. Dacă este nemulţumită, în loc să urle, o să plângă puţin. Da­că e fericită, va gânguri în loc să ţipe de bucurie. Nu are nevoie decât de un părinte cu suficientă in­teligenţă, pentru a citi corect aceste mesaje modice, dar cât se poate de coerente. Farmecul copilului Balanţă este o piatră de încercare pentru părinţi. Asta, pentru că el îşi dă seama foarte repede ce trebuie să facă pentru a-i manipula pe adulţi. Iar în privinţa frumuseţii, pă­rinţii au, cum e şi normal, tendinţa de a pune în valoare această calitate a copilului lor. Odată învăţat cu hăinuţe frumoase, la discreţie, el va fi înclinat să-şi satisfacă fără restricţii vanitatea, şi când va deveni adult. Şi i se va pă­rea că este normal să aloce sume con­si­derabile pe lucruri frumoase, doar pentru că sunt frumoase. Criteriile estetice primează pentru Balanţă, indiferent de vârstă, de multe ori, micuţa Balanţă refuzând să ţină cont de buget. Moderaţia şi realis­mul, din acest punct de vedere, ar trebui să fie componente im­portante în educaţie. Nevoia de frumos nu este totuşi un moft pentru copilul Balanţă. Se poar­tă şi se simte altfel dacă în ca­meră este curat şi mobila este atrăgătoare. Preferă însă ca de partea cu curăţenia şi ordinea să se ocupe altcineva. Are gust, dar nu se omoară după treburile casnice. Acest soi de lene este însă compensată de hărnicia de care dă dovadă copilul Balanţă la şcoală. De multe ori, aceşti micuţi înfloresc, de-a dreptul, când îşi dau seama cât de bine le funcţionează mintea şi cât de impresionaţi pot să fie adulţii de perfor­manţele lor şcolare. Cele mai bune rezultate obţin în educarea copilului Balanţă acei părinţi care îi învaţă regulile fair-play-ului, cu întrebări gen "Cum te-ai simţi tu dacă cineva ţi-ar face ce i-ai făcut tu?". În felul acesta, micuţa Balanţă va fi înzestrată cu primul ei îndreptar despre luarea deciziilor, ceea ce îi va eco­nomisi mult timp şi mulţi nervi mai târziu în viaţă.

Profesii şi vocaţii

 

Cuvântul "balanţă" ne duce cu gândul şi la sim­bolul justiţiei. Mai rar găsim însă Balanţe printre avo­caţi şi procurori, pentru că aceştia îmbrăţişează doar un singur punct de vedere asupra unei probleme. Prin însăşi natura sa, Balanţa este croită să fie Judecătorul. Ceea ce uneori deranjează la Balanţă în viaţa ei per­sonală, respectiv timpul destul de lung de care are ne­­voie înainte de a lua o decizie, o recomandă ca în ca­litate de judecător să se pronunţe asupra unor ca­zuri în care problema trebuie abor­dată şi înţe­leasă sub toate aspectele. Această fru­moasă virtute se numeşte scrupulozitate şi nu poţi fi un judecător bun, fără ea.
Dar să nu uităm de Venus şi de preocu­pa­rea ei firească pentru tot ceea ce este frumos. Ea este responsabilă pentru succesul de care se bucură Balanţa în toate profesiile legate de frumuseţe: cosmetică, chirurgie estetică, sti­list, designer...
Altă însuşire înnăscută a Balanţei o poate duce la succes în profesii legate de relaţii publice şi diplomaţie. În calitatea ei de pa­troană a artelor, Venus înzestrează numeroase Balanţe cu însuşiri artistice, pe când altele, care sunt consumatoare de artă, se pot ocupa cu comerţul cu obiecte de artă.

Şeful Balanţă

 

Mai toate persoanele născute în semne cardinale (Berbec, Rac, Balanţă şi Capricorn) aspiră să devină şefi. Berbecii, Racii şi Capricornii preferă să conducă singuri, pentru a lua singuri deciziile. Singura ex­cep­ţie este Balanţa, care preferă să conducă o afacere ală­turi de un asociat. Pentru că Balanţa are două tal­gere. În divizarea responsabilităţilor, Balanţa preferă să lase treaba de birou în seama asociatului, în timp ce ea se ocupă de întâlnirile de afaceri, acoperind par­tea de PR şi de negociere a unor proiecte. Odată atins acest scop, Balanţa e mulţumită să lase derularea procesului pe mâna al­tora, intervenind doar ocazional, ca să-şi dea seama dacă totul decurge armonios. Şeful Balanţă are talentul de a delega responsabilităţi cu atâta amabilitate şi încredere, încât cei că­rora li se dau asemenea însărcinări se simt onoraţi să le ducă până la ca­păt, astfel ca şeful să fie cât mai mul­ţu­mit. Bineînţeles că nu oricărui şef îi re­uşesc asemenea performanţe, dar Ba­lanţa nu este un şef oarecare. Ea ţine minte când vreun angajat are ziua de naştere, când a stat peste program fără să se plângă, când a re­uşit să-şi termine treaba în avans, şi nu ezită să puncteze aceste merite, care în cazul multor alţi şefi trec ne­observate. Iată de ce, angajatul Balanţei se simte, de re­gulă, apreciat la adevărata sa valoare. Şi tot din acest motiv va accepta criticile Balanţei, aduse pe un ton civilizat şi bine argumentate.

Angajatul Balanţă

 

Pentru ca angajatul Balanţă să arate ce poate, ar trebui ca la locul de muncă să fie întrunite două con­diţii. Unu la mână: locul în care lucrează să arate bine, să aibă pereţi zugrăviţi în culori odihnitoare şi o oarecare unitate stilistică în privinţa mobilierului. Doi la mână: calitatea raporturilor de muncă să fie fără cusur. Un angajat Balanţă nu va sta prea mult în­tr-un loc unde sunt tolerate manifestări necivilizate între colegi. Când aceste necesităţi, fundamentale pen­tru el, sunt îndeplinite, angajatul Balanţă va pro­duce rezultate de natură să mulţumească chiar şi un angajator extrem de pretenţios. Perfecţionismul Ba­lanţei îşi spune cuvântul. Trebuie să spunem, însă, că pot exista şi perioade de leneveală, în care angajatul Balanţă să viseze cu ochii deschişi. Ajunge, însă, o mi­că atenţionare, şi se va pune din nou la treabă, în­cer­când să-şi compenseze greşeala. Doar în rare ca­zuri, Balanţa nu va admite că a greşit şi nu se va stră­dui să îndrepte lucrurile, pentru că are încorporat, prin natura semnului, simţul dreptăţii.
Pentru colegi, este o adevărată binecuvântare să ai­bă alături o Balanţă, care se dovedeşte - nu doar un liant social, care va veghea, pe cât posibil, ca toată lu­mea să se înţeleagă cu toată lumea, dar şi o per­soană care să devină un model de interacţiune ci­vi­lizată pentru întregul colectiv.

 

• Tana Rosca